FSANP: Dacă deținuții ies mai devreme pentru condiții improprii, angajații din penitenciar ar trebui pensionați mai devreme și plătiți în plus pentru aceleași condiții

Pentru că am intrat de ceva timp într-o epoca a compasiunii compensatorii, cerem ministrului Justiţiei plata orelor suplimentare pentru angajaţii din penitenciare. Costurile acestei măsuri ar fi de câteva zeci de ori mai mici decât cele presupuse de compensaţiile de 5-8 euro pentru fiecare zi de detenţie anunţate de către domnul Tudorel Toader, pentru deţinuţii care au fost deja puşi în libertate (estimativ 7.500 – 12.000 Euro/deţinut la o medie de 4 ani a pedepsei executate).

Conform celei mai recente situaţii statistice furnizate de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, personalul din penitenciare acumulase 768.234 de ore suplimentare la 1.08.2017, din care 266.032 nu au putut fi recuperate. Până la sfârşitul anului, probabil că numărul total de ore suplimentare va depăşi 1,4 milioane. La fel de probabil, peste 500.000 dintre acestea nu vor putea fi recuperate.

Impactul financiar fiind nesemnificativ, apreciem că măsură poate fi luată până la finalul acestei săptămâni. Este, în cele din urmă, un efort pentru oamenii liberi care cer Statului să li se plătească muncă prestată. Sperăm, deci, că nu va fi o problemă. Desigur, am aprecia dacă plata s-ar întâmpla retroactiv, începând cu iulie 2012, şi dacă s-ar menţine până în 2022, când condiţiile din penitenciare înţelegem că vor deveni proprii.

În plus, pentru că prin lege penitenciarele au fost desemnate ca fiind improprii, cerem – ca formă de compensare pentru angajaţii din penitenciare – scăderea efectivă din vârsta de pensionare stabilită pentru angajaţii din sectorul de ordine publică, a câte 6 zile pentru fiecare 30 de zile de muncă în penitenciare. Dacă se poate pentru infractori, n-ar trebui să fie o problema pentru cei care lucrează cu dânşii.

În medie, un angajat din penitenciare lucrează peste 23 de ani în aceste condiţii improprii. Prin comparaţie, un deţinut petrece în penitenciar, în medie, 4 ani. Pentru acest motiv, considerăm că ar fi o oportună chiar o formă de compensare ceva mai consistentă, şi avem credinţa că Guvernul se va îngriji de asta în regim de urgenţă.

Cerem îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare de ceva timp şi asta nu se întâmplă. Înainte ca CEDO să pronunţe o hotărâre pilot şi cu mult timp înainte ca vizită unor oameni politici şi de afaceri, în calitate de oaspeţi cu mandat de executare, să transforme starea penitenciarelor într-o problema, am cerut, pe rând, tuturor guvernelor de după 2006 să se ocupe de starea penitenciarelor.

Avem o lista lungă de soluţii pentru problemele din penitenciare, despre care ministrul Justiţiei nu-şi face timp să discute, şi – în loc de concluzie – precizăm că susţinem orice formă de clemenţă pentru deţinuţi, câtă vreme aceasta este în interesul justiţei şi al reintegrării sociale a acestora, şi este în echilibru cu măsurile de protecţie şi compensare pentru victimele infracţiunilor.

Sorin Dumitraşcu

preşedinte FSANP