Informații despre Gherla

Gherla este un municipiu în județul Cluj, România.

Stema municipiului

Stema municipiului (înainte și după 2010)

• coordonate pe glob: 47°01′36″N 23°54′18″E
• suprafața: 67 km²; include localitățile Băița, Hășdate, Silivaș
• altitudine: 241 metri
• cod poștal: 405300
• prefix telefonic: Romtelecom (0040)264; RDS-RCS (0040)364
• populație: 19.873 locuitori

Prima atestare, „Gerlahida”, apare în anul 1291. Așezarea se remarcă mai puternic după construirea cetății Martinuzzi, după un proiect al arhitectului italian Domenico da Bologna, la 1540. În jurul acesteia era închegată o comunitate de oameni, în cartierul numit Candia.

Din 1566, Transilvania este încorporată imperiului otoman, până în 1699.

În 1672, în Candia se refugiază și o colonie de armeni bogați, alungați din Moldova și apoi de la Bistrița. Ei iau în arendă în apropiere un teren liber, de aprape 1 kilometru pătrat. După 1710 au construit primele străzi, în 1723-1724 o biserică armenească, iar mai apoi, primele case. Armenii foloseau denumirea „Gherla” pentru așezare, în timp ce maghiarii l-au numit „Szamosujvar” (cetatea, orașul nou de pe Someș). După 1848, când Transilvania este alipită Ungariei, se manifestă un proces de maghiarizare a armenilor. După 1880 se intensifică demersurile de maghiarizare a românilor.

În 1918, Transilvania, cu o populație majoritar românească, se unește cu România. Din 1919, conducerea orașului este preluată de un primar român, dar cu majoritate de funcționari minoritari (maghiari, evrei).

În 1940, pe 9 septembrie, după Dictatul de la Viena, o parte din județul Cluj, inclusiv Gherla, estedin nou alipită  Ungariei. În fața manifestărilor violente ale noii administrații față de populația românească din Ardealul ocupat, în special preoți și profesori, mulți români trec granița în România.

Pe 14/15 octombrie 1944, Gherla este eliberată de armata română și cea sovietică. O parte din administrația maghiară din perioada 1940-1944 se refugiază în Ungaria, de frica răzbunărilor.

După alegerile viciate din 1946, vin la putere în România comuniștii, care epurează clasa politică tradițională, mulți lideri și simpatizanți țărăniști sau liberali fiind trimiși în închisori.

După 1960, comuniștii încep construirea pe baze noi a orașului, care devine industrial, după înființarea combinatului de prelucrare a lemnului. Până în 1990 se construiesc câteva mii de apartamente, apar cartiere noi, fabrici, întreprinderi. La mijlocul anilor ’80 se demolează mai multe construcții vechi din centrul orașului. Planurile pe termen mai lung vizau demolarea întregului centru istoric și refacerea acestuia cu clădiri moderne.

POPULAȚIA

La data de 1 decembrie 2021, potrivit datelor ultimului recensământ, Gherla avea o populație de 19.873 de persoane, în scădere cu aproximativ 1000 de persoane față de recensământul din 2011.

Populația după sex

	total	masculin	feminin
MUNICIPIUL GHERLA	19.873	9.838	10.035
Gherla	18.995	9.392	9.603
Băița	378	195	183
Hășdate	300	149	151
Silivaș	200	102	98

Populația după structura etnică

• 14.414 români (72,53 %)
• 2.609 maghiari (13,13 %)
• 560 romi (2,82 %)
• 5 ucrainieni (0,03 %)
• 3 germani (0,02 %)
• 3 greci (0,02 %)
• 10 italieni (0,05 %)
• 10 armeni (0,15 %)
• 46 altă etnie (0,23 %)
• 2188 nedeclarați (11,01 %)

Populația după structura confesională

• ortodocși 12.889 (64,88 %)
• reformați 2179 (10,97 %)
• greco-catolici 787 (3,96 %)
• romano-catolici 533 (2,68 %)
• penticostali 493 (2,48 %)
• baptiști 134 (0,67 %)
• adventiști de ziua a șaptea 102 (0,51 %)
• Martorii lui Iehova 58 (0,29 %)
• armeni 23 (0,12 %)
• musulmani 14 (0,07 %)
• creștini după Evanghelie 7 (0,04 %)
• unitarieni 5 (0,03 %)
• evanghelici 4 (0,02 %)
• alte religii 106 (0,53 %)
• fără religie 77 (0,39 %)
• atei 64 (0,32 %)
• agnostici 12 (0,06 %)
• religie nedeclarată 2380 (11,98 %)

* date recensământ 2021

Față de recensământul din 2011, populația a scăzut cu 1.109 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 5,29%.

⇒ vezi aici date recensământ Gherla – 2011 

Localități învecinate: Bunești, Mintiu Gherlii, Nicula, Fizeșu Gherlii, Livada

Orașe în apropiere: Dej (15 km); Cluj-Napoca (45 km); 480 km până la București

Legăturile cu localitățile învecinate se fac prin căi rutiere (Gherla-Cluj, Gherla-Dej, cu o variantă ocolitoare, Gherla -Mintiu Gherlii, Gherla – Fizeșu Gherlii) și o cale ferată (legături directe cu Cluj-Napoca și Dej)

Ape: orașul este traversat pe latura vestică, de la sud la nord, de Someșul Mic; dinspre est, Valea Fizeșului ocolește orașul prin nord-est și se varsă în Someșul Mic

Relief: orașul este așezat într-o depresiune, la altitudinea de 251 metri; înconjurat de dealuri pe latura estică și vestică

Clima: depresiunea colinară a Transilvaniei se înscrie în tipul climatului de dealuri (în cea mai mare parte de dealuri joase, dar și de dealuri înalte); are iarna un climat de adăpost, datorită poziției din interiorul arcului carpatic; are totodată influențe oceanice, dinspre vest, cu un climat umed și moderat termic.

Transport: municipiul dispune de autogară, iar cursele fac legătura cu localitățile apropiate, prin curse regulate; stația CFR asigură legăturile cu trenul: cel mai apropiat aeroport la Cluj-Napoca (45 km)

ADMINISTRAȚIE LOCALĂ

primar: Drăgan Ionel Ovidiu (PNL)

consiliul local:

1. Mureșan Marius Mircea (PNL)
2. Moldovan Monica Dana (PNL)
3. Bob Andrei Eugen (PNL)
4. Drăgan Eugen (PNL)
5. Cazan Bocica Rodica (PNL)
6. Apahidean Gabriel (PNL)
7. Măhălean Lică-Paul – viceprimar (PNL)
8. Neamțu Vasile (PNL)
9. Vedean Cristian (PSD)
10. Păcurar Ramona Alina (PSD)
11. Băgăcean Vasile (PSD)
12. Opriș Andrada (USR-PLUS)
13. Petrovici Lehel Zoltan (USR-PLUS)
14. Szaz Carol (USR-PLUS)
15. Mureșan Dan Cristian (USR-PLUS)
16. Vereș Adrian Ioan (USR-PLUS)
17. Bihari Levente (UDMR)
18. Balázs-Bécsi Katalin Enikő (UDMR)
19. Molnar Tiberiu (UDMR)

ÎNVĂȚĂMÂNT

La Gherla funcționează următoarele școli, licee, instituții de educație și învățământ

• Școala Gimnazială Nr. 1, cu două structuri
• Liceul Teoretic „Ana Ipătescu”
• Liceul Teoretic „Petru Maior”
• Liceul Teoretic „Kemeny Zigmond” (cu predare în limba maghiară)
• Liceul Tehnologic
• Școala de Arte și Meserii (în cadrul Penitenciarului Gherla)
• Grădinița Veseliei
• Grădinița Arici Pogonici
• Grădinița Căsuța Fermecată
• Clubul Copiilor

INSTITUȚII PUBLICE

La Gherla funcționează o Judecătorie, Poliție, Poliție Locală, Biblioteca municipală, Casa de Cultură, Cantina de ajutor social, un cinematograf, Cămin de Vârstnici, un centru de tip familial.

Gherla – cronologie