taxi gherla dej cluj telefon
locuri de munca gherla dej cluj fundatura iclod irrom fabrica calorifere salariu
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon angajare locuri de munca gherla dej cluj tehnician mezeluri mariflor mek pavaje borduri mintiu gherlii gherla dej cluj
mistret atac porumb dabaca cluj paglisa

Ziua la muncă, noaptea la pândă, fermierii disperați din cauza mistreților, suspectează interese înalte – VIDEO

Sunt câțiva ani de zile de când culturile de porumb din împrejurimile Gherlei sunt distruse de porcii mistreți. Animalele s-au înmulțit peste măsură, iar fermierii s-au ales cu pagube serioase. S-au plâns pe unde au putut, au ajuns și la prefect, au vorbit și cu ministrul agriculturii, dar victoria este deocamdată de partea mistreților. Fermierii spun că este în joc siguranța alimentară a României și suspectează interese de la nivel înalt pentru faptul că nu se iau măsuri.

Terenurile cultivate se suprapun cu fondurile de vânătoare, iar proprietarii sunt legați de mâini și nu se pot atinge de sălbăticiuni, pentru că ar încălca legea. Ca să obțină despăgubiri, fermierii trebuie să facă o grămadă de hârtii, care consumă timp și bani, iar rezultatului nu este nici pe departe satisfăcător. Banii primiți acoperă doar o parte din cheltuielile făcute, iar păgubiții se dau în cele din urmă bătuți și renunță.

Ei spun că ar exista mari interese la nivelul unor VIP-uri din politică sau din alte domenii, care au ca pasiune vânătoarea și de aceea, modificarea legii ar fi amânată intenționat. Mai pe înțelesul tuturor, politicienii și alte persoane își protejează prada, pentru partidele de vânat făcute în cercuri intime.

La Fundătura, fermierul Dragoș Dobocan administrează de peste 15 ani o afacere în agricultură. Are în jur de 80 de hectare cultivate, dar de câțiva ani, o parte din producție este distrusă de mistreți. Este unul dintre cei care mai țin agricultura românească în viață, însă nu se știe încă pentru cât timp, pentru că piedicile apar la tot pasul.

A încercat să găsească o cale de mijloc cu administratorii fondului de vânătoare care se întinde peste culturile sale, dar din păacate, n-a reușit decât să își creeze dușmănii. Efectivele de mistreți s-au înmulțit peste măsură, iar femrierul a ajuns în pragul disperării. Ziua de muncă nu se mai termină seara, pentru că atunci începe pânda. A investit în garduri electrice, dar a reușit să-și împrejmuiască doar o parte din culturi, pe aproximativ 50-60 de hectare. A cumpărat și un tun pe gaz, dar se pare că mistreții s-au obișnuit și cu acesta.

Anul trecut a avut o pagubă estimată la 20.000 de lei, iar anul acesta la fel. Cât despre despăgubiri, nici vorbă. Este nevoie de o grămadă de hârtii, care necesită timp, iar despăguburile doar la valoarea culturii l-au făcut să se lase păgubaș. El consideră că pagubele ar trebui plătite la valoarea evaluată a producției.

Lupta cu mistreții

„Este o luptă inegală”, spune fermierul. „Noi suntem puțini, ei sunt mulți. Ei vin noaptea, când noi ar trebui să dormim. Și senzația când în toiul nopții mișună pe lângă tine un monstru de 250-300 de kilograme, care poate fi violent, nu e deloc plăcut. Sunt scroafe cu purcei, nu te poți apropia, pentru că sar la atac. Au fost cazuri de oameni răniți!”

Fermierul de la Fundătura nu se ferește să numească această situație atentat la siguranța alimentară a țării. El crede că se dorește de undeva de sus distrugerea agriculturii la acest nivel. „Se urmărește lichidarea fermierilor, ca să vină mari investitori din străinătate, să pună mâna pe aceste terenuri. Degeaba ne tot flutură pe la televizor și în presă povești cu subvenții și bani europeni, cât timp nu iau măsuri împotriva mistreților. Mai nou au ghicit și povestea cu pesta porcină, în teorie s-a dat drumul la vânătoare, dar vă spun că n-am văzut niciun vânător pe aici, sunt pe câmp aproape 24 de ore din 24.  Noi nu vrem să dispară porcii, dar nici să fim în pagubă!”

Mistreți în curțile oamenilor

În satul Pâglișa din comuna Dăbâca, mistreții au ajuns să intre chiar în curțile oamenilor. Pe câte o palmă de pământ, au pus porumb, dar a urmat prăpăd.  Gavrilă Rus, un localnic care locuiește chiar sub o pădure, și-a găsit aproape toată cultura distrusă.

porumb distrus mistreti paglisa dabaca cluj

Pe terenurile mai mari, dezastrul e și mai mare. Fermierul Mihai Horvat, de la ferma Mirabela din Pâglișa, spune că înregistrează în feicare an o pagubă 20.000-30.000 de lei. A investit în tunuri, gard electric, pază, câini, petarde, repelenți, dar atât timp cât legea nu se schimbă, totul e degeaba. Nopțile și le petrece prin porumb, dar nu știe cât va mai rezista să o mai ducă așa.

„Profitul nostru merge spre cei care practică vânătoarea și nu e deloc normal. Am făcut demersuri, am obținut modificarea legii, dar normele de aplicare nu sunt nicăieri, se tărăgănează intenționat. Ar trebui să se implice mai mult autoritățile locale, pentru că și ele au de câștigat de pe urma noastră. Cum să așteptăm de la Garda Forestieră să țină sub control acest fenomen, atâta vreme cât ei sunt cei care trebuie să vegheze la tăierile ilegale de păduri?”

Necazurile cu porcii mistreți nu sunt doar în comuna Iclod sau la Dăbâca. Sunt și la Bonțida, până spre Apahida, sunt și la Geaca, dar și în alte părți.

porumb distrus mistret geaca

„Postați vă rog să vadă domnul ministru ce se întâmplă pe câmp, nu să vină în fața căminului cultural pentru campanie electorală”, spune Răzvan, un alt fermier, de la Geaca. „În primăvară am însămânțat aproximativ 20 de hectare de două ori!”

Guvernanții, prinși în campanii electorale până la sfârșitul anului, sunt prea ocupați cu expunerea de planuri mărețe. Toate arată bine pe hărtie, dar realitatea arată că fermierii mor încet, iar după ei, și agricultura românească.

video în continuare

vezi pe același subiect

La Fundătura sunt și mistreți cu două picioare, cineva a distrus un kilometru de gard electric la o fermă

sus(4)jos(1)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns