Știrile de pe vremuri la Gherla: oameni păcăliți cu o mașinărie-minune, scandal mare la poștă, oameni omorâți de „Uraganul din Ardeal”

Se întâmplau multe la Gherla și pe vremuri, chiar și cu 100 de ani în urmă, potrivit știrilor apărute în ziarele din acele timpuri, la data de 10 iulie.

O minciună cât casa a lăsat numeroși localnici fără bani, în 1904. Un scandal uriaș a lovit poșta din oraș în anul 1918, după ce în urma unor cercetări s-au descoperit mai multe lucruri în neregulă. În 1925, furtunile care s-au abătut asupra zonei au produs mari pagube materiale, dar și umane. Fenomenul s-a repetat, în vara anului 1936.

Mașina-minune lasă oamenii fără bani

Un căpitan de cavalerie, Papazian Lukács, a dispărut din Gherla. Se întâmpla în anul 1904, când 40 de familii au fost păcălite de excroc, care îi ademenea cu poveștile sale și pe cei mai inteligenți oameni. Între aceștia s-a aflat și parlamentarul Antal Molnar.

Papazian îi îmbârliga pe oameni să devină acționari la o fabrică de mașini perpetuum mobile, o invenție a unui anume profesor Mozes Szabo din Sânpaul, județul Harghita. Amăgiți cu câștiguri mari, localnicii au cotizat cu sume serioase de bani, pentru care și-au vântut găinile și curcanii din curte.

Timp de un an de zile, noii acționari ai companiei-minune au fost tratați cu cele mai abracadabrante povești. În cele din urmă, păgubiții s-au întors nu împotriva lui Papazian, ci împotriva lui Mozes Szabo, dar convinși că mașina care funcționează fără oprire chiar există, scria ziarul Pesta, pe 10 iulie 1904.

Două trenuri pe zi la Gherla

Ziarul local Clujul publica pe 10 iulie 1896 mersul trenurilor pe ruta Cluj – Gherla – Dej și retur. Linia ferată Valea Someșului era inaugurată recent, doar cu cinci ani înainte.

Potrivit mersului trenurilor din 1896, trenul, care avea vagoane cu trei clase, făcea două drumuri pe zi de la Cluj la Dej și retur. Opriri în stațiile de pe parcurs mai erau doar la Apahida, Răscruci-Bonțida și Iclod.

Durata unei călătorii cu trenul de la Cluj la Gherla era de aproximativ o oră și jumătate. De exemplu, un tren care pleca din Cluj dimineață la ora  7,25, ajungea la Gherla la ora 9,06, iar la Dej, la 9,25.

Colete dispărute la poștă

Prin Gherla vuia un scandal teribil în 1918. Dirigintele poștei locale, István Temesváry,  care conducea oficiul poștal de multă vreme, împreună cu soția sa, Lola Gopcsa, a fost înlăturat din funcție de administrația poștală.

În urma unei plângeri, acasă la șeful poștei a avut loc o percheziție, în urma căreia au fost găsite sute de pachete poștale, ascunse în pod și în alte locuri. Coletele au ajuns la oficiul poștal din Gherla, dar destinatarii, care erau soldați germani și prizonieri ruși, nu le-au primit niciodată.

Din verificări a rezultat că dirigintele poștei obișnuia des să își țină pentru el coletele destinate bieților militari, care își așteptau în zadar corespondența, scria ziarul Știrile de la ora 8, pe 10 iulie 1918.

István Temesvári era un participant activ la viața publică a orașului Gherla, unde a condus și o bancă de economii, timp în care a adunat o avere substanțială. Ca dovadă a avuției sale stă un anunț publicat câțiva ani mai târziu, în 1925, într-un ziar din Cluj: „Casă mare de vanzare. În centrul orașului Gherla, în cel mai aglomerat loc, se vinde un imobil cu 10 magazine, o brutărie și un cuptor, precum și trei apartamente. Este deosebit de potrivit pentru companii sau fabrici mai mari. Puteți negocia cu proprietarul István Temesváry din Gherla” (Opoziția, 23 ianuarie 1925)

Furtuni cu grindină cât pumnul, oameni răniți și omorâți

Pe 10 iulie 1925, ziarele scriau despre o furtună năpraznică, ce a transformat satele în ruine, a făcut victime umane și a distrus culturile pe suprafețe întinse.

„Furtuna și grindina au fost deosebit de puternice în împrejurimile Gherlei, unde bucățile de gheață căzute au fost foarte mari.  Grindina cât pumnul a spart țiglele de pe acoperișurile caselor, iar ferestrele s-au făcut țăndări.

În locul culturilor înfloritoare rămas doar pământ gol, noroios. Cele mai afectate localități au fost Gherla, Fudătura, Orman, Ghiolț, Nima, Pintic, Băița, Livada, Nicula, Bonț, Săcălaia, Sic, Fizeșu Gherlii, Cesari, Buza, Năsal, Miheșu de Câmpie, Tiocu de Sus, Tiocu de Jos, Aluniș, Pruneni.

Din păduri au rămas doar trunchiurile copacilor. Pâraiele au inundat și au luat cu ele animalele domestice care fugeau de pe pășuni. Un pârâu umflat a luat și un om, care încerca să își salveze boul. La marginea Fizeșului Gherlii, furtuna de gheață a omorât 320 de oi. Doi fermieri care lucrau pe câmp au fost zdrobiți de bucăți de gheață. Alții au reușit să fugă în sat, dar s-au ales cu răni grave.

Furtuna s-a deplasat de pe Valea Someșului spre Sălaj”, mai scria ziarul Pesta din 10 iulie 1925.

„Ni se comunică că la Gherla trăsnetul, căzând în grădina publică (parcul mare) a omorât doi oameni. Acoperişul bisericii româno-catolice a lost luat de vânt. Din cauza grindinii puternice, mai ales în urma furtunii dezlănțuite, 20 de case au fost surpate, iar mai mulţi oameni înecaţi. Numeroase vite au fost omorâte, iar semănăturile sunt distruse în ţinutul Dej”, scria și ziarul Universul, pe 9 iulie.

Sub titlul „Uraganul din Ardeal”, ziarul Adevărul din 9 iulie 1925 titra că  furtuna a făcut mari ravagii în judeţele Sălaj si Solnoc Dăbâca. „În localităţile Gherla, Buza, Năsal, Chiochiș, Cireșoaia, Tiocul de Sus și de Jos, s-a aşternut un strat de grindină care a atins o jumătate de metru înălţime. Trăsnetul a omorât doi ţărani. La Gherla, grindina şi uraganul au surpat 20 de case şi au luat jos acoperişul de pe biserica româno-catolică. Trăsnetul a omorât doi oameni iar apele care au venit mari, au înecat numeroase vite. Semănăturile din judeţul Dej au fost distruse”.

O altă furtună a lovit în vara anului 1936. Pe 10 iulie, Universul publica informația potrivit căreia „duminică după amiază s-a abătut asupra satelor din plasa Gherla o puternică furtună, însoţită de ploaie torenţială şi grindină. Desele descărcări electrice au deranjat sârmele telefoanelor şi curentului electric, aşa încât convorbirile şi luminatul au suferit până a doua zi. Mai înspăimântătoare a fost însă ruperea de nori întâmplată între Iclod şi Răscruci, pe linia Cluj-Dej, şi grindina căzută în cantitate enormă, care a făcut mari pagube, distrugând recolta locuitorilor comunelor Mintiu şi Nima, iar şuvoaiele de apă ale Someşului revărsat au inundat Valea Someşului pe o mare întindere, slăbind în acelaşi timp terasamentul liniei ferate între staţia Iclod şi halta Dindeleag (Livada). Pe acest sector trenurile circulă deocamdată cu viteză mică”.