Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
Ploi puternice au lovit în Ardeal, în toamna anului 1941. La începutul lunii septembrie, ziarele scriau despre catastrofa care a produs pagube însemnate în mai multe localități, între care și la Gherla.
Gherla a fost lovită în mai multe rânduri de inundații, datorate și apropierii de Someșul Mic. Cele mai grele urmări le-au produs inundațiile din 1970, dar au mai fost inundații serioase, consemnate în ziarele acelor timpuri, în anii 1851, 1857, 1912, 1925, 1929, 1932, 1933, 1935, 1975, 1998, 2010.
foto: inundații la Gherla, în Candia, în anul 1932 / inundații în 1970, la ieșirea din Gherla spre Dej
„Mari inundaţii în Ardealul de Nord – O mare parte din Cluj sub apă”, titra ziarul Țara, în ediția din 5 septembrie 1941. Despre același subiect scria și ziarul Universul, în aceeași zi.
Detalii despre efectele inundațiilor de la Gherla au fost publicate în ziarul Ellenzek (Opoziția), care apărea la Cluj-Napoca, pe 4 septembrie 1941. Conducerea orașului, primarul Dr. Károly Tamásy, inginerul orașului Tódor Szilasi, căpitanul de poliție Emil Bereczky și comandantul lacului György Hevess, și-au început imediat munca. În câteva ore, aproximativ 200 de familii aflate în pericol au fost mutate în locuri sigure. În zorii zilei, inundația a rupt terasamentul liniei de cale ferată care vine de la Cluj și în prezent se îndreaptă spre străzile Lazar Vilmos și Kalvin. Ruperea terasamentului a dus în același timp la scăderea semnificativă a nivelului apei. Stâlpii de susținere ai podului care leagă Gherla de Băița au fost afectați de inundație, iar autoritățile mai permit doar circulația pietonilor pe el. Starea podului a fost sesizată la Biroului de Inginerie Județean, care a întreprins deja demersurile necesare pentru salvarea acestuia. Până acum, relativ puține case au fost avariate în Gherla, deoarece imobilele din centrul orașului au structuri mai puternice și ar putea rezista la atacul apelor pentru o perioadă mai lungă de timp. Pe lângă autoritățile orașului, la lucrările de salvare a participat și o formație a diviziei locale de artilerie.
Abia după inundațiile catastrofale din mai 1970, s-a luat decizia construirii unui dig de apărare a orașului față de apele Someșului și ale Văii Fizeșului (1977-1981). În anii care au urmat, ploile abundente au mai provocat pagube însemnate doar pe malul stang al râului care traversează Gherla. Inundaţii la Gherla şi Dej în mai 1970 – oameni sinistraţi, evacuaţi, case prăbuşite – VIDEO
În apropiere de Cluj, terasamentul liniei ferate a fost spălat de apele revărsate şi circulaţia a fost suspendată provizoriu. Alte trei linii ferate sunt în aceeaşi situaţie.
În oraşul Şimleul Silvaniei, peste 50 de case s-au prăbuşit şi alte 100 de case au suferit stricăciuni grave, din care cauză toate au trebuit să fie evacuate chiar peste noapte. Sub dărâmături au fost găsiţi doi morţi. În aceeaşi localitate, unele cartiere sunt complet izolate.
În locurile unde primejdia este mai mare, s-a făcut apel la concursul trupelor.
Atunci, Ardealul de nord si Gherla erau sub ocupatia vremelnicå a Ungariei hortiste….