hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej clujstiri pentru viata

gherla centru biserica primarie aerian

Stemă nouă pentru Gherla, cetățenii nu au venit cu nicio observație sau sugestie. Ce însemne conține

Se împlinesc aproape 30 ani de când se pregătește o stemă a orașului Gherla. Un dosar pierdut din cauza unui deces a făcut ca ultima propunere de stemă să rămână fără finalitate.

Orașul Gherla nu a avut până acum o stemă oficială. Propunerile care s-au făcut de-a lungul timpului nu au fost aprobate oficial și au rămas la stadiul de sugestii. Cea mai recentă propunere, făcută în urmă cu o lună, nu a stârnit în vreun fel interesul locuitorilor orașului.

stema gherla veche
Stema Gherla, propunere 1991

În 1991, când se împlineau 700 de ani de la prima atestare documentară a Gherlei, conducerea de atunci a orașului a venit cu o propunere de stemă, care cuprindea, printre altele, simboluri ale catedralei armenești, cele două turnuri de la fabrica de sticlă, un buștean de lemn simbolizând combinatul de prelucrare a lemnului, dar și o coroană, după cum își amintește fostul primar Ovidiu Drăgan.

În 2003 s-a emis o hotărâre de guvern conform căreia orice judeţ, municipiu, oraş şi comună din ţară trebuie să deţină o stemă care să corespundă unei metodologii. Legea nu a prevăzut sancţiuni sau un termen pentru stabilirea stemelor, motiv pentru care și azi multe localități nu dețin încă o stemă.

Conform legii, stema orașului trebuie să simbolizeze într-o formă concentrată tradiţia istorică şi relaţiile economice şi socio-culturale locale, specifice unităţii administrativ-teritoriale.

stema gherla szamosujvar
Stemă Gherla, propunere 2010

În 2010 s-a făcut o nouă propunere de stemă pentru Gherla. Aceasta era compusă dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având trei câmpuri. În partea superioară dreapta, în câmp albastru, se află o cască romană suprapusă peste un document – pergament în formă de sul. În partea superioară stânga, în câmp roşu, se afla o carte cu o pană suprapusă. În vârful scutului în câmp argintiu se afla o catedrală. Scutul era tăiat transversal orizontal de un zid și era timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate.

Documentele întocmite atunci explicau și semnificațiile elementelor din stemă. Casca romană şi sulul de pergament fac referire la existenţa pe actualul teritoriu al localităţii al unui castru militar roman, unde a fost cantonată o unitate de cavalerie romană – Ala secunda Pannoniorum. Cifra 123 înscrisă pe sulul de pergament reprezintă anul în care a fost eliberată o diplomă militară romană din bronz, de lăsare la vatră a unui veteran roman. Cartea şi pana fac referire la vechea tradiţie a spiritualităţii gherlene, leagăn de cultură pentru atâtea generaţii, Gherla fiind numită al doilea Blaj al României. Anul 1291 înscris pe carte reprezintă anul atestării documentare a aşezării Gherla. Catedrala din câmpul de jos a scutului reprezintă credinţa creştină a locuitorilor, credinţă care a unit de-a lungul istoriei locuitori de diferite etnii: români, armeni, maghiari, etc. Zidul care tranversează scutul simbolizează vechea cetate a Gherlei, iar coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rang de municipiu.

Propunerea aceste teme a fost aprobată la vot de toți consilierii locali, în februarie 2010.  Actele s-au depus la Comisia Judeţeană de Heraldică Cluj abia în 2016, dar după decesul preşedintelui Nicolae Edroiu, în 2018, actele nu s-au mai găsit. „Având în vedere acest aspect, suntem obligaţi a relua procedura”, s-a explicat în referatul întocmit de municipalitate.

stema gherla 2019Cel mai nou proiect de stemă are un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat vertical. În partea dreaptă a scutului, pe câmp de azur, se află un turn negru crenelat cu o poartă închisă şi două ferestre. În partea stângă a scutului, pe câmp de roşu, se află o cruce de aur susţinută de doi păuni de aur, afrontaţi şi pigmentaţi cu azur. Scutul este timbrat de o coroană murală de culoare argintie cu cinci turnuri crenelate.

Turnul reprezintă atât castrul roman de interior, cât şi cetatea medievală Martinuzzi. Crucea şi păunii simbolizează heraldic prezența pe teritoriul municipiului a celor două sedii episcopale Armeano-Catolic şi Greco-Catolic. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate indica rangul de municipiu al localităţii.

S-au propus două variante, care diferă doar prin inversarea conținutului din partea stângă în partea dreaptă.

„Propunerile s-au discutat în prealabil cu noul preşedinte al Comisiei de Heraldică Cluj, Conf. Dr. Șerban Turcuș”, spune Kiss Attila, director executiv în Administraţia Publică Locală.

Pe 1 aprilie 2019, propunerile de stemă au intrat în dezbatere publică, timp de 30 de zile. „Cei interesaţi pot să-şi spună părerea folosind datele de contact de pe site-ul primăriei sau luând legătura cu persoana de contact”, s-a menționat în anunțul dezbaterii publice.

„N-am primit absolut nicio reacție, propunere sau sugestie din partea publicului pentur stema nouă”, a declarat Kiss Attila. Situația este confirmată și de Sergiu Oltean, consilier principal la primăria Gherla.

În ședința de consiliu de joi, proiectul de hotărâre urmează să fie supus la vot.

***

Cele mai vechi reprezentări ale unor steme districtuale de pe teritoriul României se regăsesc în Transilvania. În acest voievodat, mai ales în secolele al XIII-lea – al XVII-lea, ele reprezentau aproape exclusiv embleme sigilare.

În 1921 s-a înființat comisia consultativă heraldică, care a acordat o atenție specială elaborării stemelor de județe, municipii și orașe astfel încât să corespundă tradițiilor istorice precum și transformărilor politico-sociale ale vremii.

În 1928 a fost publicat „Decretul pentru fixarea stemelor județene”. Inițial, stemele districtuale în stadiul de proiect fuseseră timbrate cu Coroana de Oțel a României. La acest ornament s-a renunțat pe parcursul consultărilor comisiei.

După reforma administrativă din 1968, în urma căreia s-a revenit la împărţirea pe judeţe, potrivit dispoziţiilor Decretului nr.503/1970 privind instituirea stemelor judetelor şi municipiilor, s-au elaborat noi steme pentru fiecare judeţ. Acestea aveau în comun un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta şi cel al RSR în stânga. Peste tot, stema RSR. Sub scutul mare se afla o eşarfă având scris pe ea numele judeţului respectiv. Stema era mobilată cu elemente amintitnd atât de tradiţia istorică, cât şi de prefacerile economice caracteristice epocii.

Stemele comuniste au fost abolite în decembrie 1989.

sus(3)jos(45)

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylaborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon

2 comentarii

  1. Stimații noștrii aleși ar trebui sa mai ceara și părerea locuitorilor plătitori de taxe, nu să facă totul după capul lor, gen pavarea a 15 străzi cu piatra cubica care după o lună o sa arate că str.Mihai Viteazul.....

    sus(50)sus(2)
    • placuta.de.inmatriculare.suedeza

      cum sa nu...pentru fiecare lucru facut de primarie sa intrebam localnicii? Adica nu pentru asta sunt alesi?

      Cine i-a pus acolo sa faca lucruri pentru oras (lucruri in general proaste - ca in afara de asfaltat propriile strazi in trecut si pus copiii la electrica sau unde trebuie cum se intampla cu cei actuali - nu se intampla nimic util)? Pai noi i-am pus... nu putem cere pentru fiecare stalp de circulatie parerea localnicilor.

      Se merge pe ideea ca cei pusi in functia de conducere au habar de ce fac. (In cazul de fata clar e o exceptie - cum altfel sa ii asfaltezi strada 'duamnei' cu noua sala de mahala?! Cum altfel sa pui pe fiul X la electrica?! - ce-i drept asta a fost mai demult)...lasa ca e bine ca avem amanta tanara, bine ca cea veche s-a racit la timp...

      sus(5)sus(1)

Lasă un răspuns