taxi gherla telefon
alin tise pnl cluj
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon
1919 rege regina cluj

Regele și regina în prima vizită în Ardeal, în 1919, cum au fost întâmpinați la Gherla și la Cluj – VIDEO

Împărați, regi și președinți au trecut prin Gherla, de-a lungul timpului. În 1773 a fost în vizită în așezarea de pe Valea Someșului prințul moștenitor Iosif al II-lea, în 1817 Francisc I și împărăteasa, în 1852 Franz Iosif I. În 1919 s-a oprit la Gherla regele Ferdinand și regina Maria. În 1983 a fost în vizită președintele Nicolae Ceaușescu, iar după ’90, președinți și viitori președinți: Ion Iliescu, în 1992 și 1996 și Emil Constantinescu, în 1996.

Primele vizite ale fețelor regale erau pentru a întâlni supușii și a le afla problemele. În anii comunismului, deplasarile s-au transformat în vizite de lucru, iar apoi au fost doar vizite electorale și zâmbete, cu scopul de a strânge cât mai multe voturi.

În ultima săptâmănă a lunii mai 1919, adică acum 101 ani, Regele Ferdinand și Regina Maria au pornit într-un prim turneu prin Ardeal. Trecuseră doar câteva luni de când la Alba Iulia, românii hotârâseră să se unească și să facă România Mare.

„Peste tot am avut parte de primiri greu de descris în cuvinte, țăranii adunându-se cu miile, cele mai îndepărtate sate trimițându-și mesageri să ne salute. O mare imensă de costume populare, în funcție de zona de proveniență, întrucat România, ca și Iugoslavia, este o țară a costumelor populare”, scria Regina Maria în volumul „Ultimele capitole din viata mea. Memoriile pierdute ale Reginei Maria a Romaniei”.

La scurt timp după vizita la Gherla, două străzi principale din oraș au primit numele celor doi înalți oaspeți, iar parcul mare al orașului a primit numele Reginei Maria.

video: imagini din timpul vizitei prin Ardeal

Vizita cuplului regal prin Ardeal a fost amplu oglindită în ziarele vremii, cu detalii despre popasul de la Gherla și marea adunare de la Cluj.

***

A doua zi după strălucita primire de la Bistriţa, în zori de zi, trenul regal luă drumul Clujului…

La Gherla

Cea dintâi oprire după Bistriţa e Gherla, reşedinţa episcopului greco-catolic Hossu. În gară, minunat împodobită, aşteaptă un val nesfârşit de lume: doamne în cele mai fermecătoare costume naţionale, sunt de faţă episcopul, tot clerul, autorităţile civile şi o companie dintr-un regiment ardelean care dă onorurile. Veseli şi fericiţi, Suveranii se pogoară pe peron în aclamările poporului, care-i acoperă cu o ploaie de flori. Urmează revista trupei.

1919 rege regina iuliu hossu gherla

Apoi Episcopul Hossu salută pe Suverani, aducându-le laude respectuoase şi simţământul de iubire şi supunere nestrămutată a poporului ţinutului Gherlei.

Regele mulţumeşte pentru cuvintele ce tălmăcesc simţămintele frumoase ale locuitorilor ţinutului Gherlei, zicând că ştie, că în sufletul supus suferinţelor, se află mărturii depline de credinţă, împreunate cu nădejdea îndeplinirii idealului unităţii noastre.

gherla iuliu hossu regele ferdinand regina maria gara szamosujvar

În ţinutul acesta a vieţuit pururea un suflet românesc, şi dacă multe din aceste suflete de odinioară au trecut la părintele ceresc, totuşi şi astăzi, printr-o legătură minunată, trăiesc în ţinutul acesta aceleaşi suflete şi inimi mari ca totdeauna…

Doamna Livia Coroianu înfăţişează reginei un frumos buchet, însoţit de-o seamă de cuvinte calde, binesimţite şi pline de sinceritate.

Fără de veste, se încinge pe peronul gării o minunată horă, jucată de şase perechi de tineri, în costume naţionale.

Regele şi regina, cu părere de rău se urcă în trenul care porneşte încet, în cântecul gingaş al copilelor: „Şi să cântăm, şi să jucăm, și să ne bucurăm…”

1919 rege regina cluj

foto: Agerpres

La Cluj

Către amiază sosim la Cluj, capitala şi centrul cultural viitor al Ardealului, unde a fost ţinut în robie românismul şi unde acum 25 de ani, cari se împlinesc astăzi, s-a rostit dureroasa sentinţă în procesul memorandului. E o zi noroasă, ameninţând cu ploaie. Gara e împodobită ca în nici o altă parte. Pe peron, o companie de onoare cu drapelul şi muzica dintr-un regiment ardelenesc, prefectul judeţului Tămaş, prefectul oraşului Dr. Porutz, primarul, protopopul Dăianu, Dr. Amos Frâncu, preşedintele fostului senat al Ardealului, împuterniciţii autorităţilor judecătoreşti, şcolare şi administrative, dintre care lipsesc împuterniciţii oficiali ai confesiunii evreeşti şi ai maghiarilor, motivând lipsa lor că nu recunosc unirea decât după hotărârea conferinţei de pace. Această împotrivire a Ungurilor a avut de urmare porunca comandamentului, ca toţi ungurii în tot timpul petrecerii suveranilor în Cluj, să ţină ferestrile închise şi perdelele trase.

Clujul era năpădit de mai bine de 100.000 de români din tot cuprinsul judeţului, unii de la depărtări chiar de 90 km. Suveranii sunt întâmpinaţi de prefectul oraşului, care arată fericirea nemărginită a poporului român, văzând pe glorioşii suverani în capitala Ardealului, pe care Ungurii o schimbaseră în centrul tuturor prigonirilor şi durerilor neamului. Înfăţişează apoi în cuvinte frumoase recunoştinţă vecinică şi supunerea plină de dragoste a poporului, mulţumind călduros suveranilor pentru cinstea ce o fac oraşului.

Regele a răspuns cu vie recunoştinţă: „Mulţămesc proniei cereşti”, adaugă suveranul, „că a îngăduit să trăim timpurile mari prin care trecem. Am pus piciorul în Cluj, cetate istorică pentru România Mare, pentru că de aici au pornit toate durerile şi chinurile la care a fost supus încercatul nostru neam. Timpurile ce-au mers înaintea zilelor înălţătoare de azi ne-au oţelit inima românească și înarmat braţul oştirii care a zdrobit lanţurile ce vă apăsau. Sunt fericit că azi pot veni aici ca primul rege al tuturor Românilor şi vă spun din toată inima: bine v-am găsit!”

Primarul Iulian Pop îmbie apoi pânea şi sarea în semn de fiască supunere, devotament şi sinceritate în numele oraşului, Regele răspunde mulţumind.

Se face apoi în sfârşit primirea doamnelor în salonul gării frumos împodobită cu cusături şi covoare naţionale, brădet şi flori. O ceată aleasă a doamnelor clujene îmbiară reginei un buchet de flori, urându-i bunăvenire.

Oraşul este tot împodobit cu flori şi cu verdeaţă, arcuri de triumf cu inscripţii, printre care una: „Al nostru eşti Maiestate.“ Clujul acesta mânios, care ne-a silit să vărsăm atâtea lacrimi, a pus şi el de-astă dată pe umerii săi haina de sărbătoare românească. Şirul de automobile şi trăsuri ce urmau automobilul regal, se opresc în piaţa mare.

Defilarea trupelor şi a poporului din împrejurimile Clujului se face în piaţa Matei Corvin din faţa catedralei romano-catolice, pe a cărei turn fâlfâie cu toată împotrivirea ungurilor, tricolorul român, iar pe pridvoarele din jurul turnului bisericii, care s-a zidit în 1519 de regele Sigismund, stau doi dorobanţi români, străjuind zările spre palatul Banffy şi statuia lui Matei Corvinul, care se află la spatele catedralei.

În conductul poporului, satele în costume locale, moţi călări, femei cu tulnice, nice cu tunul de lemn al lui Avram Iancu, gospodării săteşti, şcolile etc. Peste 100.000 de oameni defilară prin faţa suveranilor, şi fără să ţină seamă de ploaia care începuse să cearnă mărunt şi fără întrerupere, ridicau glas de laudă către aceia cari i-au mântuit din cea mai grozavă robie…

Urmă dejunul la prefectură. A toastat prefectul pentru rege şi familia regală, la care răspunde Suveranul în chipul următor: „Mă simt fericit în mijlocul acestui oraș, care ca şi judeţul este unul dintre acelea care au suferit mai mult, dintr-o soartă nemiloasă. Toate persecuţiile, toate durerile, toate chinurile, n-au putut să izbuteascâ să stingă tocmai credinţa aceasta sfântă în biruinţa neamului. De aceea, acum când am văzut că a venit ceasul cel mare, era un singur glas, care a străbătut văzduhul, un glas venit de la strămoşi. Aceia care au fost martirii din trecut au binecuvântat zilele de astăzi. Credinţa lor să o păstrăm şi de-aici înainte, nu numai în inimă, ci şi în faptă. Doresc ca acest oraş să devină un focar al culturii româneşti. Să trăiască acest judeţ şi oraş!”

Către seară, trenul regal porni spre Turda, unde-şi doarme somnul de veci arhanghelul neamului românesc, marele voevod Mihai Viteazul.

*text reprodus din ziarul Gazeta Poporului, 15 iunie 1919

sus(21)jos(2)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns