mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata ochelari vedere gherla gama optic dej cluj tigla metalica depozit gherla mondial dej cluj locuri de munca sofer mariflor gherla dej cluj cabinet orl gherla dej cluj locuri de munca angajare gherla dej cluj bontida service facturare
judecatorie parchet gherla

Procurorii de la Parchetul Gherla își suspendă activitatea și anunță protest

Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, a decis luni, 25 februarie, cu unanimitate de voturi, să își suspende activitatea și să demareze un protest.

Procurorii anunță că aderă la poziţiile exprimate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Asociaţiile Forumul Judecătorilor din România, Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, respectiv Iniţiativa pentru Justiţie, cu privire la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2019.

Ei își vor suspenda programul de activitate, cu excepţia cauzelor apreciate ca fiind urgente, în perioada 26 februarie – 1 martie 2019 și anunță demararea unui protest până la abrogarea dispoziţiilor actului normativ indicat, cu excepţia celor care nu au la bază iniţiativa CSM şi un caracter urgent, pentru a atrage atenţia asupra modalităţii intempestive şi netransparente de adoptare a OUG nr. 7/2019 şi a potenţialelor consecinţe pe care aceasta este de natură a le genera asupra sistemului judiciar în ansamblul său, dar în special asupra activităţii Ministerului Public.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla nu sunt reprezentaţi, sub nicio formă, de către Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România, respectiv Uniunea Naţională a Judecătorilor din România”, se mai arată într-un comunicat de presă, semnat de purtătorul de cuvânt Matei Dima.

Ordonanța de urgență nr. 7/2019 prevede măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 1. –

(1) În anul 2019, admiterea la Institutul Național al Magistraturii se realizează potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Formarea profesională inițială și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii pentru auditorii de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anul 2019, precum și stagiul și examenul de capacitate ale acestora se organizează și desfășoară potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Durata stagiului judecătorilor și procurorilor admiși până în anul 2019 la Institutul Național al Magistraturii este de 1 an și se desfășoară potrivit prezentei ordonanțe de urgență.

(4) Dispozițiile art. 2-12 se completează cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 2. –

(1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe bază de concurs.

(2) Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) este licențiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;

d) cunoaște limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. Comisia medicală se numește prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.

Art. 3. –

(1) Concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se organizează la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștință și printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.

(3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabilește numărul de cursanți, în funcție de posturile de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.

(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaților și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.

(6) Rezultatele concursului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

(7) Candidații nemulțumiți de rezultatele concursului pot formula contestații în termen de 3 zile de la afișare la comisia de soluționare a contestațiilor. Aceasta le va soluționa în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, dispozițiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(8) Verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații și a condiției de a fi apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției se realizează după afișarea rezultatelor definitive ale concursului.

Art. 4. –

(1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor, pentru funcția de judecător sau procuror.

(2) În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asistă la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate.

(3) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

Art. 5. –

(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire, constând în probe teoretice și practice, prin care se verifică însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.

(2) Auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiți, potrivit legii, în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

(3) Auditorii de justiție care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiție nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror și este obligat să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare.

Art. 6. –

(1) Judecătorii stagiari și procurorii stagiari sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.

(2) Durata stagiului este de 1 an.

(3) În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanță.

(4) Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.

Art. 7. –

(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.

(2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al președintelui curții de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

Art. 8. –

(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.

(2) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari și procurorii stagiari, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum și din cadrul Ministerului Justiției și al instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispozițiile privind desfășurarea și durata stagiului aplicându-se în mod corespunzător și acestei categorii de personal.

(3) Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(4) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de referatele de evaluare și de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

Art. 9. –

(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 10. –

(1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale.

(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituționale ale statului de drept, instituțiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. La susținerea probelor orale participă cel puțin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 9.

(3) Probele cu caracter practic constau în soluționarea de spețe și întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători și procurori, în funcție de specificul activității acestora.

Art. 11. –

(1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

(2) Contestațiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afișarea rezultatelor, de către candidați, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(3) Notarea la probele orale este definitivă.

(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședință care urmează afișării rezultatelor.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude.

Art. 12. –

(1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe se publică de îndată, separat pentru judecători și procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se afișează la sediile instanțelor și parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidații declarați admiși la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să își aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(3) Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcționează la instanța sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(5) Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor și al parchetelor, se comunică persoanelor interesate și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.

Art. 13. –

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 44, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:”

Art. 44. –

(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:

a) 7 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

2. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:”

Art. 46. –

(1) Concursul de promovare pe loc constă în susținerea unei probe scrise.

(2) Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum și materiile la care se susține proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor.

(3) Dispozițiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”

3. La articolul 463, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:”

(2) Procedura de organizare și desfășurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs și constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) și modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (2).”

4. La articolul 48, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:”

(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistența la stres și un test psihologic. Contestațiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Național al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor.”

5. La articolul 48, alineatul (61) se abrogă.

6. La articolul 52, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:”

(3) Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani funcția de judecător la curtea de apel, au obținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime de cel puțin 18 ani în funcțiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispozițiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

7. La articolul 521, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:”

(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și câte un cadru didactic universitar având grad de conferențiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.”

8. La articolului 522 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:”

Art. 522. –

(1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curților de apel, hotărâri judecătorești pronunțate și redactate de candidați, precum și celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.”

9. Articolul 525 se modifică și va avea următorul cuprins:”

Art. 525. –

(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:

a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. a);

b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b);

(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este următorul:

a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. a);

b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b);

(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.”

10. La articolului 54, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:”

Art. 54. –

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcție sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcția de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

11. La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:”

(71) Procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României.”

12. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:”

i) neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menținerea în funcție;”.

13. La articolul 82, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:”

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.”

14. La articolul 86, alineatul (2) se abrogă.

Art. 14. – Reviste (1)

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 29 alineatul (1), litera b) se abrogă.

2. La articolul 29, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:”

(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

3. La articolul 49, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:”

(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

4. La articolul 881, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:”

(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia.”

5. La articolul 885, după alineatul (11) se introduc două noi alineate, alineatele (111) și (112), cu următorul cuprins:”

(111) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(112) Comisiile de concurs prevăzute de art. 883, respectiv de art. 885 își desfășoară legal activitatea în prezenta a cel puțin 3 membri.”

6. La articolul 888 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.”

7. La articolul 888 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:”

e) exercitarea altor atribuții prevăzute de lege.”

8. La articolul 120, alineatele (6) și (7) se abrogă.

Art. 15. –

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 38, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:”

(7) Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

2. La articolul 40 alineatul (1), literele m) și o) se abrogă.

3. La articolul 41 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:”

g) urmărește respectarea prevederilor legale și regulamentare în domeniul organizării și funcționării instanțelor și ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităților ce pot afecta buna desfășurare a activității acestora.”

4. La articolul 41, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:”

(3) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu vor putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”

5. La articolul 45, alineatul (8) se abrogă.

6. La articolul 49, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară și a Inspecției Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea în continuare a judecății.”

7. La articolul 51, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:”

Art. 51. –

(1) Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum și Inspecției Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

. . . . . . . . . .

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.”

Art. 16. –

În aplicarea prevederilor art. 1-12, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

a) Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minimă de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

b) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari.

Art. 17. –

Delegările în funcțiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

sursa: Lege5.ro

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni seara că, în cadrul discuţiilor avute de Guvern cu magistraţii, s-a convenit instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte de a fi făcut public, pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat, dar şi abrogarea articolul 54 din OUG 7, referitor la posibilitatea ca un judecător să devină procuror şef.

„Articolul 54 este acela care permite unui judecător să devină procuror şef dintre cei de la Parchetul General, pe care îi numeşte preşedintele prin decret, la propunerea ministrului. Acolo erau două teme care au fost puse în dezbaterea publică, exprimate de către procurori în special, de către judecători în secundar.(…) Dată fiind această preocupare exprimată în principal de către procurori, care au fost nedumeriţi la perspectiva de a le fi şef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus şi am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanţii la dezbaterea de astăzi, să abrogăm complet articolul 54. Asta înseamnă că se revine la reglementarea anterioară, că procuror de rang înalt pot fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legii şi procedura cu interviul de selecţie şi propunere de la ministrul Justiţiei şi să îi numească preşedintele republicii prin decret prezidenţial. Abrogând articolul 54, se abrogă implicit şi prevederea care mută competenţa de la Secţia de procurori la plenul CSM, prin urmare, procurorii aceia care vor dori să devină de rang înalt vor fi evaluaţi la Ministerul Justiţiei, vor primi avizul de la CSM, de la Secţia de procurori, un aviz consultativ, după care ministrul va propune preşedintelui să îi numească procurori de rang înalt”, a arătat ministrul Justiţiei.

Potrivit Agerpres, el a spus că va redacta un draft de ordonanţă de urgenţă cu toate aceste modificări, pe care îl va trimite vineri la CSM, iar săptămâna viitoare va fi trimis spre dezbatere şi adoptare în şedinţa de guvern.

Toader a mai spus că la discuţia de luni au participat, alături de el, premierul Viorica Dăncilă, preşedintele CSM, judecătoarea Lia Savonea, şi reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ai Asociaţiei Magistraţilor din România, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai Inspecţiei Judiciare şi ai Secţiei speciale pentru anchetarea infracţiunilor din justiţie. 

foto: arhiva

sus(7)jos(3)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon laborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestely

Lasă un răspuns