Primul tren la Gherla, în 1881, povestea căii ferate

Pe 15 septembrie 1881 s-a inaugurat calea ferată Apahida – Gherla – Dej, cu o lungime de 46.7 km.

Lucrările au început cu un an mai devreme. „În 19 iulie s-a început lucrul la calea ferată Someșana, pe întreaga linie Dej-Gherla, până la Apahida”, scria revista Familia în anul 1880. „Se plătește metrul cubic de pământ săpat cu 14 cr. v. a.”

Probele s-au făcut cu puțin timp înainte. „Primul tren a sosit în Gherla în săptămâna trecută și a fost primit cu mare bucurie”, scria aceeași revistă, într-un număr din august 1881.

Pentru construirea terasamentului liniei ferate, pe unde trece și în prezent, orașul a răscumpărat de la cetățeni și a pus la dispoziția statului o fâșie de teren lată de 14 metri, în lungul joncțiunii dintre grădinile de pe latura estică a orașului cu cele ale cartierului agricol. Lucrarea a fost realizată de compania feroviară locală Szamostalbahn.

În luna august 1881 s-a publicat „Mersul trenurilor”, cu două curse pe zi în direcția Cluj – Dej, la orele 7.50 și 17.13 și înapoi, de la Dej la Cluj, cu plecare la orele 4.41 și 18.15.

Trenurile avau vagoane pentru cinci clase și prețuri separate. Trenul era prevăzut cu o clasa specială pentru militari.

Mersul trenurilor pe ruta Cluj (Koloszvar) – Gherla (Szamosujvar) – Dej (Des) și retur, septembrie 1881

La 15 mai 1884, Direcțiunea Caii Ferate Valea Someșului a editat un nou mers al trenurilor, în care se arăta că trenurile vor opri și în stațiile Iclod și Livada, înființate cu un an inainte.

In 1898 s-a introdus călătoria rapidă între Dej și Cluj. Trenul parcurgea distanța într-o ora și avea două opriri.

In 1944, în luptele pentru eliberarea Ardealului de sub ocupația hitleristo-horthysta, gara a fost bombardată de aviația românească, întrucât aici se află o garnitură de tren nemțească, cu armament. Deşi a durat doar câteva minute, acţiunea a fost urmată de explozia vagoanelor încărcate cu muniţie.

În deflagraţia ce a avut loc, resturi ale vagoanelor au fost proiectate până sus pe deal, iar zgomotul produs şi incendiul provocat au fost atât de puternice, încât au fost auzite şi văzute din Dej, dejenii crezând că oraşul Gherla a fost ras de pe faţa pământului. Gara şi clădirile din jurul ei au fost distruse.

În anii ’60 a fost construită noua clădire a gării. În 1984, podul de lemn (pasarela) peste calea ferată a fost demolat și s-a construit noul pod, din beton.

Primele locomotive electrice au început să circule pe ruta Cluj-Napoca – Dej în 1984, când s-a electrificat acest tronson de cale ferată.

surse: revista „Familia”, august 1881; Ioan Câmpean, Maria Moldovan – „Gherla pe treptele istoriei”; Nicolae Gazdovits – Istoria armenilor din Transilvania – de la inceputuri, pana la 1900; Szongott Kristoff  – Szamosújvár szab. kir. város monográfiája, 1700-1900; Kasza Antal – Armenopolis – vederi si fotografii din Gherla; ioanmoldovanphotography.blogspot.com; Bonțida – Arc peste timp medieval și contemporan, coord. Aurel Loșonți