taxi gherla dej cluj telefon
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
gama optic gherla ochelari rabla oftalmologie analize medicale dej cluj
apartament vanzare gherla
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon cofetaria ada prajituri torturi gherla angajare sofer mariflor gherla angajare infirmiera camin varstnici rebeca santioana taga gherla cluj
sacalaia somn lacul stiucii

Primele imagini din adâncurile Lacului Știucii de la Săcălaia. Povestea lacului, de la pești uriași, la OZN-uri

O minunăție de lac se întinde la doi pași de Gherla, pe drumul spre Sic. De-a lungul timpului a fost denumit Lacul Somnului sau Lacul Știucii, după peștii care îl populează, iar localnicii îi spuneau pe vremuri lacul Sicului, după comuna din imediata apropiere.

lac sacalaia baie

Este singurul lac natural neamenajat din Transilvania, aflat în albia Văii Bonțului, deasupra unui filon de sare care se întinde de la Dej spre Săcălaia – Sic – Cojocna – Turda – Ocna Mureș. Lacul are apă dulce, de la apele de suprafață cu care este alimentat, dar dovezi ale sării din adâncuri există la capătul dinspre Bonț, unde se găsesc fântâni cu urme de sare. Sarea de pe fund a fost izolată de apă printr-un strat etanş de mâl.

sacalaia foisor stufaris

Lacul a fost declarat monument al naturii, pe seama vegetației și faunei extrem de bogate, cu stufărişuri, păsări de baltă –  raţe, corcodei, stârci și gâşte, pești – somni, știuci, carași, crapi, obleți, bibani.

somn lac sacalaia

Lacul se transformă, e tot mai mic

Măsurătorile făcute de-a lungul timpului arată că lacul se află întrr-o continuă transformare, ca suprafață, adâncime. și compoziției de minerale.

Dacă în 1963 avea o suprafață de 68,7 hectare, aceasta s-a redus la 57,4 ha în 2000 și la 51,6 ha în 2010¹. Aceasta înseamnă că în 60 de ani, lacul a pierdut practic un sfert din suprafață. Fenomenul, care continuă, se datorează colmatării.

Adâncimea lacului s-a modificat și ea de-a lungul timpului. Adâncimea maximă era de 12,7 m în 1963, s-a redus la 6,8 metri în 2000 și era de 6,53 m în 2010¹.

Obișnuiții locului povestesc că au făcut în trecut măsurători, dar fără instrumente profesioniste: au legat un bolovan cu o sfoară și l-au scufundat în mai multe locuri în apă, până a atins fundul. Măsurarea sforii ar fi indicat adâncimi de 5-6 metri.

Ultimele măsuratori mai arată că și volumul de apă din lac s-a redus considerabil, de la 3,7 milioane mc în 1963, la 1,7 milioane mc în 2000 și 1,38 milioane mc în 2010¹.

Rezervație naturală, agrement și atracție pentru pescari

Ziarul „Scânteia” din 12 martie 1963 anunța vestea cea mare: „Comisia monumentelor naturii a recomandat ca Lacul Sicului din Raionul Gherla să fie declarat monument al naturii. Acesta se evidenţiază prin suprafeţele mari cu apă, trestişurile abundente, nenumărate soiuri de peste şi păsări de baltă”.

libelula

Atributul de Rezervație naturală a fost primit în 1966. Din anul 2000, zona a devenit arie protejată de interes național, datorită prezenței a peste 100 de specii de păsări, dintre care 30 de specii acvatice, 200 specii de  alge planctonice, 75 specii de plante superioare, 11 specii de amfibieni, șapte specii de reptile, cel puțin 10 specii de pești, populație abundentă de știuci.

broasca sacalaia

pasari lac sacalaia

broasca testoasa sacalaia

Lacul a atras ca un magnet pescarii amatori din împrejurimi, iar în scurt timp, zona a căpătat și o valoare turistică. Ziarul Sportul din 20 septembrie 1973 scria că „la dispoziţia celor interesaţi au fost puse 22 bărci cu vâsle și șapte căsuţe de munte. Un loc minunat pentru cei ce vor să facă canotaj sau să pescuiască!”

Periodic, aici se organizează și în prezent concursuri de pescuit.

În zilele toride de vară, Lacul Știucii este loc de înot pentru cei care nu se tem de adâncimi. Apa ajunge să aibă chiar și 26 de grade la suprafață.

lac sacalaia baie

pescar sacalaia

foto: Facebook/Adi Pop

În apropierea lacului a fost construită și o pensiune cu același nume, unde vin turiști de pretutindeni.

În iernile mai reci, suprafața lacului îngheață și se practică pescuitul la copcă.

lac sacalaia iarna copca

lac sacalaia peste

foto: Facebook/Adi Pop

Incursiune pe fundul lacului

Nu mulți au ocazia să vadă cum arată lacul în adâncuri. Privilegiat este însă un tânăr de 16 ani, din Gherla, care se pregătește să devină scafandru profesionist.

scafandru pop vlad gherla

Vlad Pop a făcut mai multe scufundări la Săcălaia, prilej pentru observații prețioase.  „Am văzut multe, de la obleți cât degetul, până la un somn gigant!”, spune el (foto principală). „În primii 15 metri de la mal am observat un sol argilos, tare la atingere. Apoi, mai în larg, un sol argilos moale, ca un nor de argilă de 10-15 cm, sub el fiind sol tare din nou”.

scafandru pop vlad gherla

În ce privește fauna, Vlad spune că este foarte interesantă. „Algele formează forme spectaculoase, iar 80% din viețuitoarele din lac se afla în 30% din suprafața lacului unde se afla alge, care le ofera adapost. Noaptea, lacul se transformă și somnii își încep activitatea, toata noaptea hoinăresc prin lac!”

În cercetările sale, scafandrul a găsit pe fundul apei și urme de „civilizație” modernă: sticle, oale, deșeuri din plastic.

scafandru pop vlad gherla

Adolescentul  a început cursuri și specializare scuba-diving în urmă cu trei ani, efectuate în România, Muntenegru și Serbia. În prezent este legitimat PADI (Proffesional Association Of Dive Instructors). Acum este la nivelul avansat și se pregătește să devină scafandru de securitate și răspuns la urgențe subacvatice.

Și-a descoperit pasiunea pentru biologia marină, este foarte pasionat de ecologie marină, pe care o studiază în prezent și pe care a ales-o deja pentru studiile la facultate.

În ultimii ani a mai bifat o serie de scufundări, în lacuri mari din zonă, cum sunt Tarnița sau Beliș, dar și în Marea Mediterană, Marea Egee, în Dunăre, la Ada Ciganlija – un braț mort al Dunării, pe teritoriul Serbiei. Cea mai adâncă scufundare a făcut-o la 46 de metri, în Croația. „Am facut scufundări cot-la-cot cu fotografi de la National Geographic (Janez Kranic) și ambasadori National Geographic (Ivana Orlovic)”, spune Vlad.

scafandru pop vlad gherla

O pasiune de acest gen apresupune și cheltuieli pe măsură. Tânărul scafandru a povestit că un echipament de scuba-diving (cu butelie), de nivel mediu, costă în jur de 8000 de lei, iar un curs de specializare necesită aproximativ 500 €.

OZN-urile de la Săcălaia

Aparițiile misterioase din sânul naturii au stârnit dintotdeauna interesul curioșilor. Despre o astfel de apariție, chiar la Săcălaia, menționa ziarul Evenimentul Zilei, în primăvara anului 1996.

„În noaptea Bunei Vestiri, la Cluj s-a petrecut un eveniment fără precedent, ce a avut darul să stârnească hohote de râs în lumea presei şi nu numai. La miezul nopţii, adjunctul comandantul poliției județene Cluj, col. Ioan Moldovan, un om de altfel serios, dar pasionat de fenomenele paranormale, l-a sunat acasă pe directorul postului de Radio Cluj, Florin Zaharescu, anunţându-l, pe un ton sugrumat de emoţie, că pe două dealuri aflate între localităţile Gherla și Sic, mai precis la Săcălaia, au aterizat două OZN-uri.

extraterestru pescuit

foto: limitee.com.au

Totul s-a dovedit fals. Ziariştii s-au agitat să execute întocmai ordinele şefului, s-au dus la ceas de noapte, în cele întunecimi unde numai semenii noștri de pe alte planete nu se aflau.

În locul în care col. Moldovan anunţase aterizarea OZN-urilor se aflau patru beţivi care, pentru a-şi frige slănina, aprinseseră două focuri uriaşe”.

Legendele de pe lac

Ca orice lac care se respectă, și Lacul de la Săcălaia are legendele sale. Unele vorbesc despre știuci de 20 și chiar 25 de kilograme, capturate pe lac, de pescari norocoși.

Alte povești păstrate de la bătrânii locului vorbesc despre o mină de sare, care s-ar fi surpat. Tot aici ar fi fost un sat roman, care s-ar fi scufundat.

Turla unei bisericuțe ar fi fost văzută în adâncuri, când apa era limpede, motiv pentru unii mai curajoși să se avânte spre fundul lacului.

Acestea sunt legende care se regăsesc și legat de alte lacuri din România. Adevărate sau nu, ele dau mai mult farmec și mister Lacului Știucilor de la Săcălaia.

lac sacalaia stiuci

¹ AES BIOFLUX – Advances in Environmental Sciences – International Journal of the Bioflux Society – Considerations on the lake morphometry changes occurred in Lacul Ştiucii (Cluj County, Romania) and safeguard measures proposed – Mircea Nădăşanu and Ioan Bud, 2012

sus(53)jos(0)
creare site web gherla dej cluj apollo livada mobila angajare muncitor angajare sofer tir gherla dej cluj sonorizare nunta botez ravan gherla dej cluj majorat

1 comentariu

  1. Foarte interesant, lacul si zona meritå så fie vizitate si så li se acorde o atentie mai mare din partea Autoritåtilor locale, a ONG-urilor ...

    sus(2)sus(0)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?