gama optic ochelari gherla magazin service dej cluj
locuri de munca iclod fabrica calorifere
productie video reclama youtube facebook tiktok instagream adhub gherla dej cluj
productie video reclama youtube facebook tiktok instagream adhub gherla dej cluj
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj asociatia pro vita cabinet veterinar gherla medic telefon chei gherla unixocd funebre bria gherla dej cluj inmormantare coroane telefon
gheata inundatii gherla 1925

Tunete, fulgere şi inundaţii la Gherla, în ajun de Crăciun 1925

Un eveniment important care a rămas pentru multă vreme întipărit în conștiința locuitorilor din Gherla, consemnat de documentele vremii, l-a constituit inundația Someșului Mic din 22-23 decembrie 1925.

Inundația din decembrie 1925 a rupt malul drept al Someșului Mic pe o lungime de 230 metri, amenințând cu strămutarea albiei și cu înconjurarea aranjamentului de strămutare.

Inundația din 22-23 decembrie 1925 a fost determinată de schimbarea bruscă a temperaturii, de la -8 grade la +8 grade. Zăpada s-a topit, Someșul a inundat lunca, aducând cu sine și răspândind blocuri de gheață și producând mari pagube.

Un lucru neobișnuit s-a petrecut în seara zilei de 23 decembrie, cam pe la ora 18.30, când s-a dezlănțuit o furtună cu fulgere, tunete și curcubeu, ca în timpul lunilor de vară.

O descriere completă a consecințelor inundatiei din decembrie 1925 o găsim în raportul inginerului Silasy, din 12 ianuarie 1926.

Astfel, în ziua de 22 decembrie 1925, gheața a distrus numai partea de jos a iazului morii, iar inundația din 23 decembrie a atacat și fruntea sa, numai țărmurile iazului au rămas.

Pentru a stabili pagubele, inginerul arăta în raportul sau că “a controlat în trei rânduri distrugerile în urma revărsării apei” și că abia după retrgerea apei în albie a putut face o “descriere fidelă despre pagubele pricinuite”, din care rezultă că “iazul este distrus până la fundul răului, abia au rămas ţărmurii și câțiva metri din corpul iazului. Malul drept al iazului a fost rupt în lungime de 200-250 metri, amenințându-ne cu strămutarea albiei și înconjurarea aranjamentului de stavilare de lângă iaz; o construcție din lemn de 33 de ani, care a rămas, după ruperea acestuia, “în uscat”, este “de totul învechită și putrezită, așa că rezistența lui față de presiunea apei este redusă la zero”.

Indundatia din 22-23 decembrie 1925 a afectat și cele două mori ale orașului. Moara de Sus “la ieșirea apei stă fără lăzi, cu țărmuri și diguri distruse”, iar Moara de Jos este în aceeași situație la intrarea apei. De asemenea, apa abia mai curgea deoarece “gârlă morii era molită”, motiv pentru care “uzinele” (morile de apă) sunt neglijate și au “aspectul de fără îngăzduire conştienţioasă”.

În finalul raportului sau, inginerul Silasy propunea reconstruirea iazului, cheltuieli extraordinar de mari pentru repararea morilor și afundarea gârlei morii. Se propunea ca iazul să fie construit pe locul și “în formă de nuiele”, situația financiară nepermițând construirea unuia din beton armat.

Pentru acoperirea cheltuielilor ivite cu refacerea iazului distrus de inundația din 22-23 decembrie 1925, primarul Victor Mişca a convocat în 27 ianuarie 1926 Consiliul orășenesc, căruia i-a propus modificarea unor prevederi ale bugetului. Au fost reduse prevederile bugetare pentru iluminatul public, serbări naționale și cheltuieli de reprezentare, de întreținerea podului Pietriș, a subvențiilor pentru bisericile orașului, obținându-se suma de 350.000 lei necesară reparării iazului morilor.

Repararea morilor și a construcțiilor anexe a revenit arendașului Teodor Ajan, iar a iazului morilor, Primăriei. În 1 februarie 1926 a fost cheltuită suma de 28.000 lei pentru procurarea a “140 de nuiele” necesare refacerii iazului distrus și suma de 4.200 lei pentru tăierea nuielelor.

surse: Ioan Campean, Vasile Bunea ş.a. – Gherla pe treptele istoriei; foto: arhiva

Lasă un răspuns