In toamna anului 1869 au inceput primele cursuri la Gherla in cadrul Preparandiei de baieti, mutata de la Nasaud in vara aceluiasi an. Acum, la 140 de ani de la infiintarea Preparandiei, redescoperim elevii din acele timpuri, care nu erau nici mai rai, nici mai buni decat cei din ziua de azi, iar faptele celor mai rebeli dintre ei au ramas consemnate in documentele vremii.
Preparandia si-a inceput activitatea cu doua “cursuri”, trei profesori (Ioan Secuiu, Vasile Gr. Borgovan, Athanasie Demian) si 50 de elevi (20 in “cursulu primulu” si 30 in “cursulu alu doilea”), avand ca director pe canonical Mihai Serban, care detinea si functia de “inspector suprem al scolilor diecezane”.
In perioada 1869-1878, in Preparandia gherleana, in cele doua cursuri, se studiau urmatoarele obiecte de invatamant: Religia si morala; Pegdagogia si didactica generala; Metoda instructiunii – teorie; “Praxa”, Limba romana (Cetire si Gramatica, Stilistica si concipiare); Limba germana; Limba maghiara; Matematica (Calculatiune, Geometria); Stiintele istorice (Georgrafia, Istoria, Constitutia partiei); Stiintele naturale (Istoria naturala, Agronomia si gradinaritul): Artele frumoase (Cantul figurativ si Muzica; Desenul; Caligrafia): Cunstintele rituale (Cantul bisericesc, Tipicu); “Aplicarea”; Gimnastica; “Tractarea cu pruncii scolari”; “Pronunciarea” si “Propunerea”.
De regula, anul scolar incepea in luna septembrie, fiind precedat de perioada in care se faceau inscrierile, se desfasurau examenele de “suscepere” (admitere) si cele de “coregere” (corigenta).
De-a lungul anului scolar, elevii beneficiau de doua vacante scolare: de Craciun si de Pasti.
Anul scolar se incheia, de regula, in ziua de 15 iulie.
Activitatea in Preparandie se desfasura dupa un orar care prevedea activitatile in clasa, in unele zile intre orele 8-10 dimineata si 14-16 dupa-amiaza, iar in alte zile intre orele 8-11 sau 8-12 dimineata, iar dupa-amiaza intre orele 14-16.
Preparandia gherleana si-a recrutat elevii din satele si orasele nordului Transilvaniei, majoritatea fiind fii de tarani, dar si de meseriasi si invatatori.
In institute se primeau “fara nici o piedica numai tineri cu 4 clase gimnaziale ori civile”, care aveau varsta de 15 ani impliniti. Tinerii cu 3 clase gimnaziale erau primiti numai dupa ce “vor reusi la examenul de suscepere (admitere) la care vor fi supusi”. In situatii deosebite, puteau fi primiti si tineri cu doua clase gimnaziale dupa ce erau supusi examenului de sucepere”.
Candidatii admisi in institute trebuiau sa achite, in fiecare an, taxa de inscriere, stabilita la 3 florini v.a. Din aceasta taxa incasata de la “fireste care”, fara exceptie, se constituiau fondurile pentru rechizite, biblioteca, programe, cancelaria directiunii, precum si fondul “morboşilor”.
In 1869, la Preparandie erau inscrisi 50 de elevi. Numarul acestora s-a pastrat relativ constant, pana in 1891, cand a inceput sa creasca, ajungand in 1903 la 133 de elevi. Dupa acest an, numarul acestora a inceput din nou sa scada, ajungand in 1916 la 47 de elevi.
Anii petrecuti in scoala gherleana au fost plini de privatiuni pentru elevi, deoarece nu era internat si cei mai multi elevi proveneau din familii cu venituri modeste.
In lipsa internatului, preparanzii veniti din localitatile situate la distante mari de Gherla trebuiau sa stea in gazda la diferite familii din oras, de regula sarace. Unii mai norocosi beneficiau de sprijinul unor canonici si profesori “celibi”, care le oferau adapost si hrana in schimbul unor servicii. Multi preparanzi s-au bucurat de sprijinul cantinei Seminarului Teologic (acum cladirea muzeului), unde in fiecare zi primeau o masa gratuita in contul fondurilor diecezane.
Aprecierea fiecarui elev se facea la sfarsitul anului scolar. Din “Matricola clasificarii preparanzilor” rezulta ca, pe langa “progresul in studii”, erau apreciate “purtarea morala” si “frecventarea şcolei”.
La sfarsitul anului scolar 1880-1181, pentru aprecierea rezultatelor s-au folosit urmatorii “calculi”:
I. Purtarea morala
– esemplara
– cu lauda
– buna
– legala
– pucinu legala
– nelegala
II. Diligenta
– neobosita
– mare
– destula
– neglesa
– pucina
– nemica
III. Progresulu
– eminentu
– foarte bunu
– bunu
– indistulitoriu
– neindistulitoriu
– terţia
IV. Clasificatiunea generala
– eminenta
– foarte buna
– pucina
– secunda
– terţia
V. Forma externa a ocupatiei scripturistice
– frumoasa
– curate
– cuventiosa
– neglesa
– necuventiosa
In cadrul sedintelor Corpului profesoral, dupa analiza situatiei la invatatura si disciplina, se formulau aprecieri de genul: “progresul in genere este mai imbucurator decat pana acuma”, “disciplina in genere indestulatoare”, “Progresul in studii cu putine exceptiuni se pare a fi indestulatoriu” etc. In acelasi timp, se luau masuri impotriva elevilor care nu realizau un “progress indestulator” la diferite “studii” sau aveau un comportament necorespunzator. De regula, acestia erau “admoniaţi” de profesorii de la clasa, li se scria parintilor, iar unii erau sfatuiti sa paraseasca institutul.
In sedinta din 2 noiembrie 1898 s-a hotarat ca elevul Petru Dragos din cursul III sa “fie sfatuit sa paraseasca institutul din cauza ca a frecventat crâşmele si a absentat foarte mult timp”.
In sedinta din 2 decembrie 1894 s-a concluzionat: “Disciplina in genere indestulatoare, cu exceptia cursului III, care se decide a fi admoniatu de conferinta pentru purtarea prea copliareasca fata de profesorul de industrie dl. Ioan Boeriu”.
Documentele pastrate in Arhivele Nationale din Cluj-Napoca arata ca de-a lungul anilor, preparanzii au savarsit numeroase abateri de la disciplina scolara, unele foarte grave:
– “foarte neglijent”
– “are purtare morala foarte rea”
– “ umbla noaptea pe strada”
– “face lucruri necuvenite”
– “injura in clasa si pe strada”
– “are purtarea rea in afara scolii”
– “e foarte neglijent si umbla neregulat la prelegeri”
– “umbla noaptea pe ulita si face lucruri scandaloase”
– “vagabondeaza prin oras si prin comunele vecine”
– “umbla noapte in timpul opritu avand convorbiri si legaturi cu persoane de sexu femeiescu de moralitate suspecta”
– “purtare necuviincioasa in sfanta biserica si la scoala”
– “a injuratu sub ora de prelegere a limbii romane”
– “nu scrie nemica”
– “nu invata absolut nimic, prapadindu-si si studiile prescrise mai toate”
– “a fumatu intre ore”
– “frecventeaza locuri neertate (ospataria Erzsebet)”
Pedeapsa aplicata preparanzilor care absentau fara “cause suficiente” era diferentiata in functie de numarul zilelor absentate. Astfel, pentru 1-3 zile absentate fara motive intemeiate, preparanzii primeau o zi de inschisoare. Pentru 3-5 zile absentate, pedeapsa era de 3 zile “carcera” si scaderea notei “din purtarea morala”. Eliminarea din institute intervenea in momentul in care cei pedepsiti continuau sa absenteze fara “cauze suficiente sau daca in inchisoare nu s-ar purta cuviincios si ar strica ceva”.
In 14 aprilie 1883 a fost eliminati din institut Aureliu Michesiu, preparand din cursul III pentru motive extrem de grave: a absentat 5 zile de la prelegeri fara motive intemeiate, a mers beat la “cvartir”, a injurat public de “cele sfinte”, a amenintat pe tatal sau cu revolverul, iar pe profesori cu bataia”.
In anul 1891 pentru defectele conduitei si capacitatii, conferinta profesorilor a propus “departarea din institut” a preparanzilor Gavrila Florian si Petru Siragu din cursul I, eliminarea lui Dem. Pantea din cursul II pentru ca a fost noaptea la “crâşma cea lunga” in deosebite randuri si s-a “preumblatu in promenade cu o persoana dehonestata”.
Un eveniment mai deosebit a avut loc in anul scolar 1894-1895. Elevii cursului III au declarat greva in 29 decembrie 1894 din motive nefondate. Directiunea Preparandiei “a facut pasii de lipsa si posibili ca spiritele agitate incontinuu fara nici un temei sa se linisteasca”. Printr-un “edicat” afisat pe tabla de la institut, elevii au fost atentionati ca “in intelesul legilor” pentru absenţe “fara cauza” vor fi exmatriculati. Greva elevilor a continuat pana in 21 ianuarie 1895, cand s-a convocat conferinta profesorala pentru a dezbate situatia creata si a adopta o hotarare. S-a decis excluderea din institut a elevilor vinovati de declansarea grevei.
In 30 noimebrie 1898 a fost eliminat Petru Dragos, elev in cursul III, pentru ca a fost de 3 ori in crasma, “fiind sub pedeapsa a comis nou esces, luand parte fara concesiune la un ospat in Mintiu-Gherlei”, iar a doua zi a absentat in mod arbitrar de la prelegeri. Elevii Gavril Pop, Eusebiu Bartos, Vasiliu Nemes si Sabin Dragomir din cursul II pentru ca au baut “la cvartir beuturi spirtoase”, au fost pedepsiti sa steai n picioare afara din banca, in doua zile de prelegeri, iar “Gavril Pop sa fie inchis o zi”.
In noiembrie 1901 elevii din cursul al III-lea au organizat la unul din “cvartirtele” lor o consfatuire, gresind contra diciplinei institutului fiindca:
“1) s-a jurat unul fiesce carele pe cruce fara nici o cauza serioasa;
2) au compus si cetit nisce statute care contin urmatoarele:
a) sa se apere unul pe altul contra profesorilor
b) daca cutare profesor ar dojeni pre cutareva din curs, sa murmure toti
c) de-ar face cutareva ceva esces, sa nu-l spuna
d) de-ar fi eliminate cutarele, sa iasa toti din institute
e) studiile impuse sa nu le cumpere
f) care nu ar tine hotararile acestea, sa fie scos din curs”.
Dupa cercetarea gravei abateri de la disciplina, prin ascultarea tuturor elevilor cursului III, s-a decis:
“1) I. Porumb, notarul consfatuirii si autorul statutelor incriminate, sa fie eliminat din institut si sa fie instiintati parintii despre cele intamplate”
2) A. Aciu, care este inca “unul dintre principali” se sfatuieste sa paraseasca institutul pentru ca, in caz contrar la cea mai mica greseala va fi eliminat
3) Lazar, N. Pop, Botos, Hoda, Blaga, P. Pop, A. Domnita “sa fie lipsiti de toate beneficiile ce le-ar avea. La sfarsitul anului sa aiba din purtare nota legala. Care intre acestia nu ar avea favor sa capete 14 zile de carcera si purtare legala”
4) Batinas, Bucsa, Ciple, Fechete, Al. Pop, Rednic, Rus, Seplecan, Torok, Vlad “se priveaza 3 luni de favorurile pe care le au, iar de nu 7 zile carcera, la primul esces, eliminare”
5) Filip, Chis, Magyar, A. Muresan sa capete 3 zile carcera si dojana
6) Nodea si V. Pop, “neluand parte nu se pedepsesc”.
Pedepsele aplicate elevilor cursului III in 22 decembrie 1901 au fost comutate in 7 februarie 1902 in prezenta corpului didactic, “intrucat sub durata amanarii pedepselor au dovedit purtare exemplara, s-au aratat pocăiţi si si-au exprimat parerea de rau directorului, rugandu-se de iertare pentru pasul gresit”.
In anul scolar 1901-1902 au mai fost exmatriculati Augustin Tarta din cursul III pentru “conspiratiune impotriva corpului didactic si a disciplinei institutului, precum si pentru esces grav in contra moralitatii”, Ion Cretu si Ambrosie Pop din cursul I pentru ca “nu dovedesc progress or chemare pentru statutul invatatoresc”, iar in 27 martie 1902 “incarcerati” fiind, au deschis dulapul cursului, au luat “diuariu prelegerilor si l-au aruncat intr-o latrina de la cvartirul lor”.
In acelasi timp, elevii cu rezultate foarte bune la invatatura si purtare, erau premiati, fie in carti, fie in bani.
La sfarsitul anului scolar 1882-1883 au fost premiati cu carti in valoare de 8 fl. V.a. urmatorii elevi:
1) Constantin Suciu, cursul II, pentru “diligenta si purtare buna” cu cartea “scola practeca”
2) Vartolomeu Tanasi, cursul III, pentru “purtare buna” si “diligenta”, Demeter Seligeanu, cursul III, pentru “purtare buna” si Tataru, cursul II, pentru “studiere” cu cate un exemplar din “Biografii romane” de Grube si din “Iubirea amicala”
3) Nicolae Michaesa, cursul II, pentru “diligenta”, Ioan Moldovan pentru “purtare morala buna”, cu cate un exemplar din “Robinson” si din “Educatiunea”
La sfarsitul anului scolar 1891-1892 premierea s-a facut in bani:
1) G. Baesu, cursul III prentru “Tractare practica” – 2 taleri
2) A. Paul, cursul II, pentru “progresul in studii” – 2 taleri
3) P. Ilie, cursul I, pentru “purtare morala si diligenta” – 1 taler s.a.m.d.
Dupa 1918, Preparandia din Gherla s-a numit „Scoala normala de baieti din Gherla”, nume pe care l-a purtat pana la reforma invatamantului din 1948, cand va deveni „Scoala Pedagogica de baieti”.
Extrase din „Gherla pe treptele istoriei”, prof. Damian Mircea Campean, prof. Ioan Campean s.a.
Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
LPM
Sunt date f.interesante, pacat ca unul din autori, prof.I.Campeanu, pe vremea cand a fost director nu a facut tot ce este posibil ca , aceasta prestigioasa unitate de invatamant, sa progreseze, in sensul infiintarii in potrivita cladire a unei facultati, sectie a UBB, de exemplu.
S-a intamplat tocmai invers, liceul a devenit si scoala generala, acesta fiind si nivelul probabil de pregatire a cadrelor didactice.Urmeaza sa se infiinteze si o clasa de gradinita(„sa se acopere cu ore actualii profesori”).Dezinteresul si slaba viziune a corpului didactic, mai exact a celor din conducere, a celor cu experienta(slaba experienta),folosirea profesorilor navetisti, etc.toate astea nu concorda, deloc, cu adevarata traditie a acestei Scoli, pacat…
Totusi, niciodata nu-i prea tarziu, se mai poate face cate ceva si in interesul ELEVILOR-daca se aplica rapid noua Lege a Educatiei, pentru asta, „politrucii” din Liceu trebuie sa se multumeasca cu salariile barosane{20-30 mil),sa se dea la o parte(chiar sarind gardul Scolii…)iar Conducerea orasului, Colectivul de Parinti(oare ii intereseaza) sa-si faca treaba, in slujba cetatenilor.Urez succes celor care vor incerca schimbarea in bine a LPM….ab