gherla liceu petru maior dezvelire bust 1936 szsamosujvar news

Povestiri din Gherla – Dezvelirea bustului lui Petru Maior, în 1936

Gherla INFO marți 3 mai 2011 16:02 Scrie un comentariu: 13,374 accesări

La 3 mai 1936 a avut loc dezvelirea bustului lui Petru Maior, patronul liceului, un moment de neuitat în evoluţia prestigioasei instituţii de învăţământ şi cultură. Evenimentul a fost oglindit în anuarul Liceului „Petru Maior” şi în ziarul „Curierul creştin”. Bustul a rezistat vremurilor grele din timpul administraţiei horthyste dintre 1940-1944, când a fost demontat de pe soclul său.

Vestea amplasării unui bust o dădea ziarul Universul, în noiembrie 1935. „Datorită dl. dr.Emil Precup, directorul liceului „Petru Maior“ şi omul tuturor iniţiativelor frumoase din localitate, oraşul nostru se va înfrumuseţa cu un bust al lui Petru Maior. Bustul se va ridica în faţa liceului de băieţi. Dl. Precup a fost ajutat şi de comitetul şcolar, care a cedat suma de 25.000 lei. Bustul a fost lucrat în bronz, la Bucureşti, iar actualmente se lucrează soclul.
Dezvelirea bustului se va face la primăvară, în aprilie, în cadrul unor mari serbări, la care va participa şi de ministru al instrucţiunii. Menţionăm că până in prezent oraşul Gherla nu a avut nici un monument sau bust.”

Bustul lui Petru Maior a fost executat din bronz de sculptorul Ion Pantazi din Bucureşti şi a fost asezat pe un soclu construit de maestrul Isidor Balog din Gherla. Toată lucrarea a costat 24.000 de lei (17.000 de lei bustul şi 7000 de lei soclul).

Dezvelirea monumentului, din iniţiativa directorului dr. Emil Precup, s-a realizat în prezenta reprezentanţilor Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, a Episcopiei Ortodoxe din Cluj, a Prefecturii, a Societăţii scriitorilor români, a Universităţii din Cluj, a „Astrei”, a Primăriei oraşului Gherla (Teodor Morariu), a foştilor absolvenţi ai liceului şi a ţăranilor din împrejurimi, veniţi în frunte cu preoţii, învăţătorii şi primarii satelor.

Festivitatea a început la ora 9 cu „serviciu divin şi parastas” pentru Petru Maior, oficiat de un sobor de 8 preoţi în frunte cu episcopul dr. Iuliu Hossu, în Biserica Greco-Catolică din Gherla. După binecuvântarea arhierească, lumea s-a îndreptat spre liceu, unde la ora 11 a început serbarea de dezvelire a bustului.”

Semnificative sunt cuvintele rostite de directorul liceului în momentul preluării monumentului, dezvelit de către profesorul Emanuil Pioraş, în acordurile „Imnului liceului”, intonat de corul elevilor: „Cu adâncă emoţie şi evlavie mă înclin şi preiau bronzul rece, care înfatişeazâ figura blândă, modestă şi serioasă, dar plină de energie şi stăruinţă a lui Petru Maior, al cărui suflet împodobeşte galeria gloriilor româneşti şi faţă de care azi îndeplinim o datorie de recunoştinţă şi de curată admiraţiune.”

Inălţător a fost şi îndemnul rostit în 3 mai de episcopul dr. Iuliu Hossu: ,,Urmaţi-i credinţa şi duceţi mai departe opera începută de dânsul (Petru Maior). Acest luceafăr sa vă amintească de cărările pe care le-a deschis el şi credinţa lui să fie binecuvântată de acela, pe care el l-a slujit, ca preot al altarului, dar şi al neamului său. […] Voi, tineret, să luaţi în suflet pilda nemuritoare a acestui înaintaş, să binecuvântaţi aceşti paşi, făcuţi de dânsul, pe drumul înălţării neamului, să fiţi străbătuţi de aceeaşi credinţă, care l-a făcut mare pe el şi i-a clădit în suflet recunoştinţa neamului, monument mai puternic decât arama”.

Solemnitatea dezvelirii bustului patronului a fost urmată de un banchet organizat, la ora 13, în localul cercului „Congri”, de profesorul Isac Mocanu, împreună cu Letiţia Marţian, Aurelia Balint şi Virginia Marica.

Toasturile rostite la banchet au avut menirea de a elogia „memoria marelui părinte al altarului şi apostol al neamului” – Petru Maior -, de a evidenţia meritul unor personalităţi ale vremii în organizarea şi dezvoltarea învăţământului românesc: ministrul dr. C. Angelescu, episcopul dr. Iuliu Hossu, prof. univ. Sever Pop.

Inspectorul general Grigorescu a subliniat aportul directorului Emil Precup la organizarea învăţământului românesc în liceul din Gherla, transformând „o şcoală cu tendinţe şi tradiţie străină de sufletul neamului nostru, într-o admirabilă instituţie de cultură şi stiinţă românească”.

Dr. Augustin Taloş-Măluţeanu, directorul Şcolii Normale de Băieţi din Gherla, a folosit prilejul pentru a evidenţia rolul profesorului în educarea tinerei generaţii: „Profesorul trebuie sa fie aproape de sufletul mlădiţelor, pe care neamul i le-a încredintat să le crească. El trebuie sa fie pildă vie de muncă, de credinţă în Dumnezeu şi de dragoste de neamul său. Să nu uite a vedea în elevii săi tot atâtea coloane, ce vor trebui să ridice tot mai sus edificiul scump al al patriei”.

In acelaşi timp, el aprecia activitatea bogată şi prodigioasă a directorului Emil Precup, care urmând pilda patronului liceului, a creat în Gherla, oraş minoritar, „o puternică insulă de afirmare a românismului şi de radiere a culturii noastre”.

După banchet, oaspeţii au vizitat liceul, Şcoala Normala de Fete şi Institutul Corector pentru Minori din oraş. S-au reîntâlnit la ora 20,30 în sala de la „Coroana” pentru programul seratei literar-artistice, susţinut de elevii liceului împreună cu elevele Gimnaziului de Fete din Gherla. Din programul manifestării:

„1. Imnul Regal, corul liceului, condus de dl. A. I. Butas.
2. Viaţa şi opera lui Petru Maior, conferinţă de dl. prof. A. Şioldea.
3. P. Boca: Imnul liceului, muzica de A. I. Butaş.
4. Al. Vlahuta: Cuvântul, declamare de Victor Ienciu VIII.
5. Horaţiu: Ad Romanos III. 2, declamată de Giurgiuca Emil VII.
6. Homer: Fragment din Iliada, declamată de Istrate Petru VII.
7. V. Hugo: Apres la bataille, declamata de Brehar Gheorghe V.
8. M. W. Schroff: Mein Vaterland, declamată de Pioraş P. L. VI.
9. I. Ivela: Păstorul, corul liceului, condus de dl. prof. A. I. Butaş.
10. Actul. al IV-lea din feeria de G. Maior, «Palatul fermecat», operă de dl. prof. A. I. Butaş, cu acompaniament la pian Anton Ronay, dirijor la Opera Românâ din Cluj”.¹

Ziarul „Curierul creştin”, organul oficial al Eparhiei de Cluj-Gherla, care apărea la Cluj, scria în numărul 10-11/15 mai – 1 iunie 1936:

„În ziua de 3 Mai s-a făcut cu o deosebită solemnitate dezvelirea bustului lui Petru Maior la Gherla. Solemnitatea a început cu sfânta Liturgie oficiată în Catedrala română unită de către un mare sobor de preoţi, după care Excelenţa Sa Părintele nostru Episcop Iuliu a servit Parastasul pentru odihna sufletului răposatului Petru Maior. Restul serbării s-a desfăşurat la faţa bustului, aşezat înaintea liceului ce poartă acelaşi nume.

După cuvântul directorului Liceului, Dr Emil Precup şi al Părintelui Emanuil Pioraş, care au deschis serbarea, a rostit un înălţător discurs Excelenţa Sa Episcopul Iuliu, insistând mai ales asupra marelui merit al lui Petru Maior, de a fi trezit conştiinţa naţională a poporului român, care, de la Roma şi-a primit nu numai existenţa sa etnică, ci şi credinţa sa creştinească, singură, adevărată, – aceea păzită cu sfinţenie de Apostolul Petru şi urmaşii lui.

Au mai vorbit Părintele Ciurgiuca în numele bisericii ortodoxe române, Părintele canonic Ion Agârbiceanu în numele Astrei, dl. prof. Dr. Sever Pop în numele Universităţii din Cluj, Dr. Emil Isac, inspector al Artelor, domnul Subprefect al judeţului Someş, în numele Ministerului de Interne şi Părintele Izidor Horgoş, în numele absolvenţilor liceului.

Seara a avut loc în sala cea mare a Restaurantului „Coroana” un festival artistic, executat cu mult talent de către elevii liceului sub conducera Dl. prof. Ionescu Butaş.”²

Despre eveniment a scris și ziarul Universul:

„Duminică s-a făcut desvelirea bustului lui Petru Maior, ridicat în faţa liceului cu același nume, de comitetul şcolar, din iniţiativa d-lui dir., dr. Emil Precup.
Dimineaţa, la 9, s-a oficiat în catedrala unită de P. S. S. episcopul dr. Iuliu Hossu, înconjurat de canonicii I. Agârbiceanu, Dionisiu V. Vaida, Grigore Popa şi preoţii dr. Strâmbu, dr. Lemeni, Podoaba, dr. V. Bal, Emanoil Pioraş şi protopopul Deac, parastas pentru Petru Maior.
Răspunsurile au fost date de corul şcoalei normale de băieţi de sub conducerea d-lui prof. Teofil Coste.
La ora 11 s-a început solemnitatea desvelirii bustului.
D. prof. PIORAS, în numele comitetului şcolar, desveleşte bustul şi-l dă în primire d-lui dir. al liceului, Emil Precup.
D. EMIL PRECUP spune: Cu adâncă emoţie şi eviavie mă închin şi preiau bronzul rece ce înfăţişează figura lui Petru Maior, al cărui suflet împodobeşte galeria gloriilor româneşti şi faţă de care azi îndeplinim o datorie de recunoştinţă şi de curată admirație.

PS. episcopul dr. IULIU HOSSU spune între alte că: Petru Maior a adus din ţara legionarilor lui Traian şi din catacombele din cetatea Romei, idea latinităţii şi idea de libertate a neamului românesc. Petru Maior a fost un semănător al nemuririi şi al idealurilor sfinte, nu un vânzător de cuvinte de carte, ca mulţi din ziua de azi.

D.EMIL ISAC: Societatea scriitorilor români, prin președintele ei, generalul Condeescu, m-a rugat să asist la dezvelirea bustului lui Petru Maior. Este o deosebită cinste pentru un scriitor să reprezinte la această serbare scrisul românesc din România Mare, odinioară atât de persecutat pe aceste meleaguri.
Dl. docent universitar SEVER POP, în numele universităţii Regele Ferdinand din Cluj, arată activitatea ştiinţifică a lui Petru Maior, pe care nu au întrecut-o cu mult nici oamenii de ştiinţă de azi.
Canonicul I. AGÂRBICEANU, în numele Astrei, aduce omagii aceluia care a fost Petru Maior.
Mai vorbesc: preotul D. Giurgiuca, în numele bisericii ortodoxe; dr. Benedict Socaci, dir. prefecturii, în numele judeţului; Teodor Morar, primarul oraşului, care spune că este o deosebită şi mare cinste pentru oraşul nostru, că e singurul din ţară care posedă bustului lui Petru Maior; preotul Isidor Horgos, în numele absolvenţilor liceului; Betea aduce omagiile studenţilor teologi de la Blaj.
La 1 jum. s-a dat un banchet în saloanele cercului românesc Congri.
La 9 seara, în sala teatrului comunal, s-a desfăşurat serbarea patronului liceului.
Programul a început cu imnul regal cântat de corul liceului. Apoi d. prof. Anchidim Sioldea a vorbit despre „Viaţa şi opera lui Petru Maior”. A urmat imnul liceului compus de d. P. Boca, iar muzica de d. prof. Ionescu Butaş, după care s-au spus poezii în limba română, franceză, italiană şi germană. Serbarea s-a terminat cu opera „Palatul fermecat” de dr. Ionescu Alex. Butaş, jucată de elevii liceului şi elevele de gimnaziu.”

Bustul lui Petru Maior din faţa liceului a fost demontat de pe soclul său după instalarea în Gherla a administraţiei horthyste, între 1940-1944.

Păstrată intactă în perioada horthystă, statuia patronului liceului a fost aşezată într-o prima fază pe coridorul liceului.

În sedinţa din 29 iunie 1947, directorul Gheţie a cerut părerea Comitetului Scolar în privinţa reinstalării statuii lui Petru Maior pe soclu, în toamna anului 1947, cu ocazia serbării Patronului liceului. S-a aprobat cu unanimitate de voturi.¹

surse: ¹ Ioan Campean, Maria Buzan, Andreea Lup, Mircea Damian Campean – Liceul „Petru Maior” din Gherla (perioada interbelica). Director Dr. Emil Precup, Editura Galaxia Gutenberg, 2009; ² Ziarul „Curierul Crestin”, 1936, din colectia Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca

Cine a fost Petru Maior?

Petru Maior s-a născut în 1756 la Târgu Mureş şi a decedat pe 14 februarie 1821 la Budapesta. A fost un istoric, filolog şi scriitor român transilvănean, protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Şcolii Ardelene.

A fost un important militant pentru drepturile românilor din Transilvania, participând – alături de alţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene – la redactarea celebrei declaraţii de emancipare a românilor transilvăneni, Supplex Libellus Valachorum.