Povestea marelui frig cu zăpezi abundente din 1985, când crăpau conductele de apă. Românii îndemnați să stingă becurile pentru economie

Gherla INFO marți 31 ianuarie 2023 21:53 Scrie un comentariu: 11,861 accesări

Cei mai tineri ar putea fi uimiți să afle că pe vremuri, iernile erau adevărate și țineau câte trei luni sau chiar mai mult.

Timpurile s-au schimbat, iar în 2023, până la final de ianuarie, a nins puțin în zonă. La mijloc de iarnă domneau încă ploile și erau 15 grade în aer.

foto: iarna la Gherla în parcul mare, 1935

Altădată era zapadă de aproape o jumătate de metru, iar frigurile erau mari, ca-n povești, de crăpau pietrele.

Abia în ultimele zile s-a mai răcit puțin și a nins ușor.

Din statisticile meteo se evidențiază anii cu cele mai friguroase ierni: 1942, 1963, 1985 și 1987.

1942

În 1940, o parte din Ardeal a fost anexată Ungariei, până în 1944, astfel că multe știri despre ce se întâmpla în zonă apăreau în ziarele de limbă maghiară. Cotidienele de la Cluj, Budapesta sau București au scris despre temperaturile scăzute și efectele iernii grele din 1942.

- 6 ianuarie: Valea Someșului tremură de frig de mai multe zile. Străzile sunt pustii, iar la piețele săptămânale nu vine aproape nimeni. Trei firme din Dej au vândut 960 de acoperitoare pentru protecția urechilor. Așa frig nu a mai fost de 8 ani (Keleti Ujsag)
- 20 ianuarie: Trenurile ajung cu mare întârziere la destinație, din cauza furtunii mari de zăpadă. Trenul expres care a plecat sâmbătă din Budapesta, încă nu a ajuns luni dimineața la București: a fost îngropat de furtuna de zăpadă dintre Ploiești și București. Viscolul a ridicat troiene de zăpadă de cinci sau șase metri în multe locuri.
- Din cauza frigului neobișnuit de puternic, taierile și furturile de copaci s-au înmulțit foarte mult la Cluj. Pomii din livezile de la marginea orașului sunt tăiați de persoane necunoscute, ca să aibă cu ce să se încălzească. La poliție au fost făcute mai multe sesizări (Reggeli Magyarorszag)
- 24 ianuarie: Ninsoare, viscol şi geruri mari în Ungaria – Mari întreruperi de circulaţie şi dificultăţi serioase în aprovizionarea populaţiei cu alimente şi cărbuni au fost pricinuite în toată Ungaria de ninsorile extrem de abundente, viscolele şi gerurile ce au bântuit zilele acestea. Corespondentul agenţiei DNR precizează că în magazine nu se mai găsesc demult cărbuni şi că în apartamentele marilor blocuri, prevăzute cu încălzire centrală, nu se mai dă apă caldă decât dimineaţa. Tot din cauza lipsei de cărbuni, mai multe şcoli din Budapesta au fost închise pentru câteva zile. De curând căile ferate ungare au trebuit să restrângă simţitor traficul. Pe de altă parte, sosirile de lapte şi de legume în capitală au devenit neregulate, din cauză că şoselele sunt în cea mai mare parte blocate de troiene (Universul)
- 25 ianuarie: Au fost între -17 și -23 de grade zile întregi în zona Clujului. Recoltele sunt acoperite peste tot de o pătură groasă de zăpadă. Plugurile de zăpadă curăță în permanență drumurile (Reggeli Magyarorszag)
- 25 ianuarie: Viscole aspre însoţite de un val intens de frig s-au abătut asupra Ungariei, unde s-au înregistrat temperaturi de -35 grade, în regiunea de şes. Într-un sat din Transilvania, urşii au omorât mai mult de 30 de vite. S-au organizat vânători de lupi, după ce aceștia au început să atace în haite (Curentul)
- Pe 25 ianuarie 1942 s-a înregistrat recordul de temperatura minimă absolută din România, care nu a mai fost depășit: -38,5 grade Celsius, la Bod, în judeţul Braşov

1963

În ianuarie 1963, un val de frig puternic a cuprins întreaga Europă, inclusiv țările sudice, unde de obicei, iernile erau calde. În România frigul a lovit începând cu data de 11 ianuarie și nu s-a lăsat dus până la sfârșitul lunii. Ziarele comuniste au scris mai mult despre frigul de pe continent și mai puțin despre ce se întâmpla în țară.

18 ianuarie – Din Oceanul Arctic pînă la Marea Mediterană, întregul continent european este cuprins de un val puternic de frig care a provocat îngheţuri ale căilor navigabile şi a paralizat circulaţia în regiuni întinse din numeroase ţări. În nordul Franţei, în Belgia şi Olanda, unde termometrul indică multe grade sub 0, şoselele sunt acoperite cu gheaţă şi navigaţia fluvială este practic întreruptă. În Germania occidentală s-au înregistrat temperaturi pînă la –32 de grade, iar fluviul Rin este acoperit de gheţuri. În Spania, la Cadix, termometrul a indicat –10 grade, iar în nordul Angliei au fost înregistrate temperaturi record pentru această regiune de –18 grade.
Sute de camioane şi automobile sunt abandonate pe şosele, cu carburatoarele îngheţate. În Danemarca, între insulele Ferroe şi Polonia, în locul traficului care se efectua cu vasele pe mare, au fost înfiinţate curse regulate de autobuze, întrucât marea a îngheţat. Turcia suferă de asemenea din cauza frigului, termometrul coborând la –16 grade la Istanbul, iar lacul Buyückcekmece, situat în apropierea orașului, este înghețat (Informația Bucureștiului)
Asupra Greciei s-a abătut un val de frig, regiunile muntoase din nordul ţării au fost acoperite de zăpadă, în timp ce la șes cad ploi torențiale. Traficul rutier și feroviar a fost în mare parte perturbat. (Munca)
Gerurile cumplite care au cuprins Europa au ajuns zilele acestea şi în Rusia. Termometrele acoperite de promoroacă de pe străzile Moscovei indică –30 de grade. Pomii acoperiţi de zăpadă trosnesc de frig. În magazine a fost vândut tot stocul de căciuli de blană cu urechi, iar femeile au înlocuit pantofii cu pâslarii (valenki) – încălţămintea tradiţională a ţăranilor ruşi (Drum nou)
La Joseni se înregistrează -38 de grade; la Cluj sunt -32,1 grade dimineața, iar ziua -20,4 grade
23 ianuarie: Pentru zilele de 24, 25 şi 26 ianuarie se anunţă vreme geroasă, cu cer variabil și ninsori locale. Minimele vor fi cuprinse între –18 şi –28 de grade, local mai coborâte, iar maximele între –10 și –20 de grade. (România Liberă)
la Cluj se înregistrează -34,2 grade dimineața, iar ziua -19,4 grade

1985

Frigul mare din luna ianuarie 1985 a dat peste cap viața normală în toată România. Au fost probleme mari în circulația mașinilor, a trenurilor, la centralele termoelectrice, care nu mai făceau față. Toate au adâncit și mai tare criza economică în care se zbătea țara. Președintele Nicolae Ceaușescu știa un singur lucru: România se descurcă singură, fără împrumuturi, fără ajutor extern.

Iarna 1984-1985 începuse bine. Ninsorile au început să cadă chiar înainte de Crăciun și au ținut câteva zile, timp în care la Cluj-Napoca stratul de zăpadă a ajuns la 20 cm. Era mare fericire pe copii: pe 22 decembrie începuse vacanța pentru clasele I-VIII. Era o vacanță lungă, care ținea mult mai mult decât acum: cinci săptămâni, până pe 1 februarie. Elevii de liceu începeau trimestrul al II-lea cu o săptămână mai devreme.

Din 1 ianuarie 1985 a nins la Cluj în fiecare zi, până pe 12 ianuarie, când stratul de zăpadă atingea în oraș aproape o jumătate de metru. Era o iarnă de vis, dar nu pentru toată lumea, pentru că au început problemele pe drumurile publice – transport călători, aprovizionare etc., dar și la sistemul energetic, care nu mai făcea față.

Vremea s-a răcit cumplit, de la o zi la alta, iar temperaturile au scăzut noaptea sub -20 de grade. În noaptea de 12/13 ianuarie, la Cluj-Napoca au fost -25,8 grade. Frig mare a fost și pe timpul zilei de 13 ianuarie 1985, o zi de duminică, când mercurul din termometre nu a urcat mai sus de -15,5 grade Celsius.

La Dej, la 15 km de Gherla, a fost și mai frig. Pe 13 ianuarie dimineața au fost -28,5 grade, iar pe 14 ianuarie și mai rece: -32,2 grade. Locuitorii din oraș nici nu știau cât de mare e frigul: termometrele aveau gradații doar până la -30 de grade.

În ziarele românești din acele zile nu apăreau titluri bombastice cum sunt azi, gen „Frigul de pe lume!”, „Bomba meteo!”, nici măcar „Ger năpraznic peste România!”. Ziarele comuniste erau pline însă de titluri cu îndemuri la acțiune: „Oamenii muncii să contribuie la curățirea zăpezii!”, „Datoria fiecăruia, acțiune pentru degajarea drumurilor”, iar pentru cei din energie „Mai mult cărbune de calitate!”

Știrile despre ninsorile abundente au început să apară în primele ziare după Anul Nou, pe 3 și 4 ianuarie 1985, când se pomenea de iarna grea ce lovise multe țări din Europa, înainte să ajungă în România.

4 ianuarie – Deţinătorii de autoturisme proprietate personală sunt informaţi că în duminicile lunii ianuarie 1985 pot să circule după cum urmează: 6 şi 20 ianuarie, autoturismele cu număr de înmatriculare cu soţ; 13 şi 27 ianuarie, autoturismele avînd număr de înmatriculare fără soţ. Ţinând seama de condiţiile meteo-rutiere care fac deosebit de dificilă deplasarea pe drumurile publice afectate de ninsori, se recomandă automobiliştilor amatori ca, până la ameliorarea vremii şi degajarea şoselelor de zăpadă, să renunţe la deplasările în localităţi, dar mai ales în afara acestora, pentru a preveni riscul derapării şi chiar al înzăpezirii lor.
5 ianuarie – Sub titlul „Ninsoare la comandă”, ziarul Informația Bucureștiului publica un articol care părea să aibă legătură cu ceea ce avea să urmeze. „O echipă interdisciplinară de specialişti a izbutit recent să provoace o ninsoare care a dus la epuizarea norilor acumulaţi deasupra Moscovei. Fenomenul a fost obţinut cu ajutorul unor substanţe chimice pulverizate din avion. Fapt este că, în felul acesta se deschide perspectiva evitării, într-un anumit perimetru, a căderilor masive de zăpadă, acestea putând fi „reglate“. După cum arată statisticile meteorologice, din cauza efectului „de seră”, determinat de aerosolii industriali, în capitala Uniunii Sovietice cade cu 20 la sută mai multă zăpadă decit in zonele limitrofe. Dat fiind că inlăturarea unui strat de zăpadă de 8 cm costă municipalitatea circa 1 milion de ruble, autorii noii metode speră să „regleze“ în aşa fel ninsorile incit cantităţile de zăpadă căzute să se menţină în limite mai… economice.”
Prognoza meteorologică – Vremea va fi friguroasă, geroasă noaptea şi dimineaţă, în cea mai mare parte a ţârii. Cerul va fi variabil, cu înnourări mai accentuate în vestul, nordul şi centrul ţării, unde vor cădea ninsori locale. În celelalte regiuni ninsorile vor fi izolate. Maximele vor fi cuprinse între -10 și 0 grade, iar minimele de la noapte între -16 și -6 grade, local mai coborâte. (România liberă)
7 ianuarie – În numeroase regiuni ale R. D. Germane au avut loc ninsori puternice, iar temperatura a scăzut pînă la -18 grade. Stratul gros de zăpadă a determinat oprirea circulaţiei automobilelor pe o serie de căi rutiere (Informația Bucureștiului)
Prognoza meteo – vreme în general rece şi umedă, cu cerul mai mult acoperit. Ninsori temporare în majoritatea regiunilor, iar în sudul şi sudestul ţarii, izolat, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ploaie, favorizînd producerea poleiului. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări în sudul ţării, cu viteze de pînă la 60 km pe ora, viscolind zăpada. La munte, viteza vântului va depăşi 100 km pe oră. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -8 şi 2 grade, iar minimele de la noapte între -10 şi 0 grade, mai scăzute pînă la -16 şi -18 grade în nordul şi centrul ţârii.
8 ianuarie – Un frig polar s-a abătut începînd de vineri seară asupra unei părţi din Europa, acoperind-o cu un strat gros de zăpadă, determinând scăderea termometrului la -14 grade, în Jura elveţian şi -5 la Roma, unde pentru prima dată a nins în ultimii 14 ani. Noaptea de vineri spre sîmbâtă a fost cea mai friguroasă din Elveţia ultimilor 15 ani. La Brevin – 1 000 metri altitudine – în Jura, a fost înregistrat un record de -40 grade, în timp ce termometrul a coborât până la -22 grade la Zürich şi -12 la Geneva. Pompierii nu au putut acţiona eficient împotriva unui incendiu izbucnit în Jura, deoarece conductele cu apă erau îngheţate. În R.F. Germania, deja acoperită de două zile de o mantie groasă albă, temperatura a coborât în noaptea de vineri spre sâmbătă la -24 de grade, pentru a se stabiliza apoi la -10 grade. Numeroase căi rutiere din Bavaria au devenit dificil de străbătut şi cei plecaţi în vacanţă şi care au vrut să se reîntoarcă în nord au fost obligaţi să ruleze la pas, în aglomeraţii din care cea mai lungă atingea sâmbătă la prânz 55 de kilometri. Zăpada a permis poliţiei din Frankfurt să obţină un succes mai deosebit. Investigând furtul unui aparat de radio dintr-un automobil, poliţia l-a descoperit imediat pe făptaş urmărind urmele pe zăpadă lăsate de paşii acestuia
Valul de frig care s-a abătut asupra Belgiei a făcut să coboare temperatura la -17 grade în Ardeni, determinând, între altele, anularea meciurilor din campionatul de fotbal, programate sâmbătă şi duminică. Întreaga Belgie este acoperită de un strat de zăpadă gros de 15-20 centimetri şi prognozele meteo arată că frigul şi ninsoarea se vor menţine până la mijlocul săptămînii. Circulaţia este practic blocată pe cei 1.400 km de autostrăzi din ţară.
La Roma, serviciile municipale au intrat în panică. Duminică dimineaţa, locuitorii capitalei italiene au descoperit cu uimire că pe clădirile oraşului, ca şi pe palmieri şi pe întreaga vegetaţie romană s-a aşternut zăpada – eveniment meteorologic excepţional. Dacă ninsoarea i-a bucurat pe copii, pentru edilii romani surprinşi nepregătiţi ea a creat probleme dificile. Aeroporturile au fost închise timp de câteva ore, trenuri au fost blocate la 30 de kilometri de capitală, neexistând personal îndestulător pentru a dezgheţa acele macazelor. Luni, şcolile au fost închise iar primarul Ugo Vetere a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat: „Zăpada la Roma nu echivalează cu un cutremur de pămînt, totuşi noi am mobilizat aceleaşi echipe pe care le-am mobilizat cu prilejul cutremurului din Napoli din 1980“. Roma nu cunoaşte iarna albă decît o dată la 14 ani, în medie.
Un important val de frig, prevăzut să dureze încă cîteva zile, s-a instalat începînd de vineri seara în Franţa, care dârdâie la fel ca alte ţări din Europa. Aproape pretutindeni localităţile sunt private de apă şi electricitate, în timp ce circulaţia rutieră, aeriană şi căile ferate erau luni puternic perturbate. Până şi Coasta de Azur a fost afectată de zăpezi: pentru prima dată din 1963 au fost înregistrate temperaturi de -4…-5 grade, mai ales la Cannes. La Nisa, o imagine insolită: palmierii de pe celebra promenadă au fost acoperiţi de zăpadă sâmbătă după amiază, în timp ce câteva manechine, dârdâind de frig, prezentau ultimele modele japoneze pentru moda viitoarei… veri. Zece persoane au murit de frig, în Franţa.
În Uniunea Sovietică, la Murmansk a fost consemnat, duminică, cea mai scăzută temperatură (-39 de grade Celsius) din istoria acestui port nordic al URSS. În regiunea Murmansk, tot duminică, s-au înregistrat și valori ale temperaturii de -50 de grade Celsius. Din cauza gerului puternic, lucrările portuare au fost întrerupte.
Puternice ninsori au fost semnalate în Iugoslavia, ducând la izolarea mai multor localităţi din estul ţării. Pe autostrada Belgrad-Nis, înrăutăţirea timpului a dus la blocarea unei coloane de maşini lungă de câţiva kilometri. Mai multe aeroporturi din ţară au fost închise timp de câteva ore.
În Finlanda, frigul a bătut „recordul secolului“, cu o temperatură de -50,1 grade în nordul ţării.
Actuala iarnă în Europa este una dintre cele mai severe din secolul nostru (România liberă)
9 ianuarie – Ninsorile căzute în ultimul timp au făcut ca stratul de zăpadă să ajungă la 70 cm în localitatea Târgu Jiu, 48 cm în localităţile Craiova şi Rîmnicu Vâlcea, 32 cm la Iaşi şi Cluj-Napoca, 56 cm la Băile Herculane. În condiţiile în care a nins din nou în aproape întreaga ţară, oamenii muncii de la oraşe şi sate, tineri şi vârstnici au iniţiat acţiuni energice pentru asigurarea condiţiilor desfăşurării normale a activităţii economice şi sociale, precum şi a circulaţiei pe drumurile publice şi în localităţi. (România liberă)
DE LA SERVICIUL CIRCULAŢIE – Condiţiile meteo-rutiere actuale impun cu necesitate ca posesorii de autoturisme proprietate personală să renunţe total, în aceste zile, la folosirea acestora. De asemenea, este necesar ca partea carosabilă a străzilor, cu precădere a celor pe care circulă mijloacele de transport în comun, să fie eliberată de autoturismele parcate, pentru a nu împiedica intervenţia utilajelor de deszăpezire.
STAREA VREMII – În ţara noastră au căzut ninsori care au determinat un strat de zăpadă de peste 25 cm în majoritatea localităţilor, cu excepţia celor din sud-estul extrem, unde grosimea stratului este de pînă la 15 cm. Vântul a suflat temporar în multe zone ale ţării, îndeosebi însă în regiunile sud-estice unde, local, a troienit zăpada. În următorul interval de prognoză, 24-36 ore, este de aşteptat o vreme umedă în cea mai mare parte a ţării; va ninge întâi în nord-estul ţării, apoi şi în sud, în centrul şi din nou în nord-estul teritoriului. În sud-estul extrem se vor semnala şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie, favorizând izolat producerea poleiului. Vântul va prezenta intensificări în unele zone din regiunile extracarpatice din sud şi est, viscolind zăpada. În general, temperaturile maxime vor fi cuprinse ziua între -10 şi -4 grade, fiind mai ridicate în sud-est, noaptea, cele minime, vor varia între -15 şi -5 grade, mai coborâte în nord.
Valul de frig care s-a abătut asupra FRANŢEI a pricinuit moartea a 16 persoane. La Paris, frigul a creat probleme deosebite municipalităţii. În mai multe localităţi din partea sudică a ţării, aprovizionarea cu apă şi energie electrică a fost întreruptă. Stratul de zăpadă a ajunsă la Nisa, pe Coasta de Azur, la 20 cm, iar temperaturi de până la -20 de grade Celsius au fost consemnate la Grenoble și Lyon.
După căderile masive de zăpadă din ultimele zile, în IUGOSLAVIA s-au înregistrat, ieri, geruri puternice, în mai multe zone din RS Bosnia şi Herţegovina, mercurul termometrelor a coborât sub -30 de grade Celsius, iar în Voivodina se semnalau temperaturi de -24 de grade Celsius. La Zagreb, cu 20 de grade sub zero, a fost egalat recordul de frig consemnat în acest oraş in urmă cu 56 de ani.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată în FINLANDA, de la începutul acestui secol, a fost semnalată, duminică, la Salla, în Laponia, -50,7 grade Celsius. Cea mai scăzută temperatură cunoscută până acum în Finlanda a fost de minus 51,3 grade Celsius şi a fost înregistrată, de asemenea, în Laponia, la Sodakylae.
Ca urmare a valului de frig care s-a abătut asupra UNGARIEI, mercurul termometrelor a coborît pînă la -15 grade Celsius. Dunărea a îngheţat, iar nivelul apelor a scăzut simţitor. Pe sectorul cehoslovac al Dunării, acoperit de gheaţă în proporţie de 40-50 la sută, navigaţia a fost întreruptă. (Informația Bucureștiului)
10 ianuarie – AMPLĂ ȘI ENERGICĂ MOBILIZARE pentru înlăturarea efectelor NINSORILOR ABUNDENTE și ale viscolului – Condiţiile meteorologice deosebite, manifestate prin ninsori abundente, viscole de intensitate mare, temperaturi foarte scăzute, care au afectat, pătrunzând din Europa Centrală, şi țara noastră în ultimele zile, au determinat luarea promptă a unor măsuri ferme pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii economice din industrie, agricultură, transporturi, telecomunicaţii, comerţ şi din toate celelalte sectoare de muncă. În toate zonele ţarii s-au luat măsuri şi se lucrează, în continuare, cu mare intensitate, pentru deblocarea căilor de acces, a drumurilor naţionale şi a căilor ferate, pentru asigurarea aprovizionării corespunzătoare cu materii prime şi materiale a unităţilor productive din industrie şi agricultură, pentru buna funcţionare a instalaţiilor de alimentare cu apă şi energie, pentru aprovizionarea populaţiei şi asigurarea transportului la locurile de muncă. Populaţia a răspuns prompt şi activ la chemarea comandamentelor locale şi, foarte adesea, din proprie iniţiativă, contribuie la înlăturarea efectelor viscolelor, pentru a debloca drumurile publice. Trebuie să se dea maximum de atenţie economisirii consumului de energie electrică, a combustibililor şi a apei, limitându-se folosirea acestora la strictul necesar.
Din cele 35 de drumuri cu circulaţie întreruptă ieri dimineaţă s-a reuşit ca, până la ora prânzului, să fie deschise 16 trasee, dar alte 10 drumuri din nord-estul ţării au fost închise, datorită viscolului ajuns în zonele respective.
De la TAROM – Din cauza zăpezii şi gheţii au fost închise traficului aeroporturile Bacău, Iaşi, Constanţa, Tulcea, Craiova; aeroportul Suceava funcţionează parţial pentru avioanele de tip ADN. Pe celelalte aeroporturi se respectă orarul în vigoare, condiţionat de eventualele perturbări atmosferice.
Cantităţile de apă căzute pînă ieri dimineaţă au totalizat valori semnificative in jumătatea sud-estică a ţării: 27 litri/mp la Bucureşti, 20 la Pătirlagele (Buzău), 19 la Câmpina, 28 la Gorgova (Tulcea), 18 la Galaţi şi Bârlad, 17 în Câmpia Română şi Braşov. În cursul zilei de ieri, aria precipitaţiilor s-a restrâns, aşa încât la ora prânzului mai ningea doar în nord-estul ţârii. Vântul a continuat, însă, să sufle tare şi în rafale, în regiunile estice, spulberând local zăpada. Vremea s-a menţinut rece în vest, centru şi nord, unde, atât ziua, cât şi noaptea, s-au înregistrat valori sub -10 grade. Vântul a troienit zăpada în unele zone, înălţimea nămeţilor atingând uneori şi 2 metri. În zona de munte, stratul de zăpadă atinge valori spectaculoase, chiar 235 cm, pe platoul Bucegilor.
Pentru următorul interval de prognoză se apreciază că o nouă perturbaţie frontală va afecta teritoriul tării, determinând ninsori în regiunile sudice şi estice și cu caracter local în rest. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse între -15 și -5 grade, iar cele minime de la noapte între -25 și -15 grade.
11 ianuarie – Şi în judeţul CLUJ a nins abundent. Datorită măsurilor prompte, iniţiate de organele locale, au fost mobilizate un mare număr de forţe umane şi mijloace materiale pentru ca întreaga activitate economică şi socială, cea de aprovizionare cu mărfuri, de alimentare a localităţilor cu apă potabilă etc., să decurgă normal. Pe cei 3.200 km cât însumează pe raza judeţului drumurile naţionale, judeţene, locale şi forestiere au acţionat şi acţionează permanent 420 echipe, cuprinzând peste 12.000 oameni din satele, oraşele şi municipiile judeţului, peste 850 de utilaje de deszăpezire şi mijloace de transport, astfel încât, la ora actuală, toate traseele sunt circulabile pentru condiţiile de iarnă. S-a acţionat cu răspundere, în special în zonele cu pante grele de pe Feleac, Turda, Piatra Craiului, Mociu, Cămăraş şi Frata unde, în urma acţiunilor întreprinse, circulaţia decurge normal.
S-au degajat toate drumurile din fermele zootehnice, aprovizionarea lor cu furaje decurgând normal. Se desfăşoară, raportat la condiţiile de iarnă, în condiţii bune, întreaga activitate economico-socială din unităţi, alimentarea cu apă potabilă, cu energie termică, transportul feroviar etc. Pe drumurile naţionale şi judeţene din cuprinsul judeţului acţionează permanent utilaje speciale, circulaţia fiind, practic, restabilită (România Liberă)
DIN PARTEA INSPECTORATULUI GENERAI AL MILIŢIEI, DIRECŢIA CIRCULAŢIE – Pentru degajarea cât mai rapidă a şoselelor afectate de ninsorile abundente din ultimele zile, asigurarea circulaţiei autovehiculelor destinate aprovizionării populaţiei şi a mijloacelor de transport in comun, precum şi pentru prevenirea blocării autovehiculelor pe drumurile publice, se interzice cu desăvârşire deplasarea autoturismelor proprietate personală în toată ţara, atât în localităţi, cât şi în afara acestora. Unităţile socialiste pot folosi numai un singur autoturism pentru nevoi operative de maximă urgenţă.
De la Comandamentul central al M.T.Tc. – Circulaţia trenurilor este asigurată pe toate magistralele feroviare ale ţării. Un număr de trenuri rămân încă suspendate. Se acţionează în continuare pentru degajarea totală a staţiilor şi liniilor, a instalaţiilor de zăpadă.
Din cele 20 de drumuri ce se aflau închise in ziua de 9 ianuarie, în jurul orelor 14, s-a reușit ca ieri, la ora prânzului, să fie redate traficului 15 artere. Datorită căderilor de zăpadă şi viscolului din ultimele 24 de ore, alte drumuri au fost închise traficului. Situaţia curselor auto: au fost suspendate 1.802 trasee cu 8.543 curse; prescurtate 482 trasee cu 2298 curse; deviate 44 trasee cu 212 curse. Pentru restabilirea circulaţiei pe întreaga reţea de drumuri naţionale, se acţionează cu peste 2 000 de utilaje, dispozitive şi echipamente, precum şi cu un efectiv de peste .7300 de oameni.
Circulaţia pe căile ferate – în pofida straturilor groase de zăpadă ce au atins inălţimea de 1,35 m la Buşteni şi 1,10 metri la Musculeşti, a ninsorilor ce au continuat să cadă în toate zonele regionalelor de căi ferate, a vântului ce a bătut puternic în Bărăgan şi sudul Munteniei, reţeaua feroviară a ţării, ca şi instalaţiile de dirijare şi urmărire a circulaţiei se află in stare de funcţiune, datorită eforturilor depuse fără întrerupere, în tot timpul zilei şi nopţii. Cantităţile mari de zăpadă continuă să afecteze considerabil activitatea staţiilor de triaje Bucureşti-Nord, Mărăşeşti, Ploieşti, Adjud, Bărboşi, instalaţiile mecanizate şi semiautomatizate de dirijare a trenurilor fiind utilizate în condiţii manuale, ceea ce majorează de la 15-30 secunde la 30-70 minute durata medie a schimbării macazelor pentru parcursul unui tren. Așa se explică, în mare măsură, întârzierile ce continuă să se înregistreze în circulaţia unor trenuri de călători, ca şi anularea unor plecări în cursă. Astfel, în seara zilei de 9 ianuarie nu au putut intra în Gara de Nord patru trenuri din cele 44 programate, 38 dintre trenuri sosind cu întârzieri; de asemenea, nu au putut fi expediate două din cele 52 de trenuri programate, în cazul a 48 de plecări inregistrându-se întârzieri.
Vremea – Pe un fond de nebulozitate accentuată a nins in majoritatea regiunilor, iar în sud-est vântul a prezentat intensificări cu viteze până la 55 km/oră, spulberând sau viscolind zăpada. Solul este acoperit cu un strat de zăpadă, exceptând Dobrogea, unde este parţial.
În următorul interval de prognoză vremea va fi friguroasă, geroasă chiar, în cea mai mare parte a ţării. Treptat, precipitaţiile se vor restringe ca arie, va mai ninge local în sudul şi estul ţării, îndeosebi în prima parte a intervalului, iar in celelalte regiuni ninsorile vor fi izolate. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse între -15 şi -5 grade, iar minimele de la noapte, între -25 şi -15, în jumătatea de nord a ţării, mai scăzute în depresiuni şi între -18 şi -8 în restul teritoriului.
12 ianuarie – Frigul din ultima vreme a făcut ca o serie de instalaţii din imobile să se spargă.
starea vremii – Vremea a fost geroasă în cea mai mare parte a ţârii. La mai mult de jumătate dintre staţiile meteorologice de pe teritoriul ţarii temperatura aerului a coborît ieri noapte sub -15 grade, ajungînd până la -27.6 grade la Întorsura Buzăului, -23 de grade la Sfîntu Gheorghe (Covasna), -22 de grade la Joseni şi Topliţa, -21 de grade la Târgu Logreşti şi Bâlceşti în Oltenia, -21 de grade la Bacău, -20 de grade la Miercurea Ciuc şi Rădăuţi, şi doar în două localități din ţară, Bucureşti-Băneasa și la Olteniţa temperatura aerului a ajuns doar pînă la -9 grade. Pentru următorul interval vremea se va mneține deosebit de rece, iar temperaturile nocturne se vor situa între -25 și -15 grade.
Valul de frig care s-a abătut, zilele acestea, asupra Franţei continuă să provoace victime şi mari daune materiale. Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa din pricina frigului se ridică la 50. O vreme neobișnuit de friguroasă s-a abătut asupra litoralului mediteranean al Tunisiei. După ce, timp de aproape două săptămini, au căzut ploi torenţiale, în zonele de nord ale ţării a început să ningă, stratul de zăpadă atingând, în unele locuri, peste 40 cm. În multe localităţi şcolile au fost închise şi activităţile agricole au încetat. Ca urmare a temperaturilor scazute, în sectorul zootehnic s-au înregistrat pagube. Au fost luate măsuri pentru refacerea comunicaţiilor şi asigurarea activităţilor economice. Temperaturi neobişnuit de scăzute şi vânturi puternice s-au abătut, în ultimele zile, asupra zonelor din nordul şi estul Indiei, soldându-se cu moartea a peste 310 persoane. Numai în statul Bihar şi-au pierdut viaţa 19 persoane. Căderi masive de zăpadă s-au înregistrat în special în statul Hymachal-Pradesh, unde căile de comunicație au fost blocate. Multe localități sunt izolate de restul țării. (Informația Bucureștiului)
13 ianuarie – Situația tot mai gravă din țară și problemele apărute din cauza frigului și ninsorilor au căzut cât se poate de prost pentru români. Țara care era deja supusă la frig în case, pauze de curent, magazine tot mai goale, avea să afle că se poate și mai rău. Ceaușescu a convocat în acea zi de duminică, dimineață la prima oră, o ședință de urgență, prin care se luau noi măsuri de austeritate. Despre ce era vorba, românii aveau să afle chiar din acea zi.
Programul de la televiziune, care în nod normal începea la ora 10 dimineața și se încheia la 22.00, a început abia la ora 12.30, iar la ora 15 s-a încheiat, fiind reluat abia la ora 20. Măsura nu era singulară în România: și Ungaria a anunțat scurtarea programului la TV.
Începând din acea zi, programul TVR din timpul săptămânii a fost scurtat la doar două ore pe zi. Canalul 2 al Televiziunii Române și-a întrerupt total emisia. Programul 1 de la radio, care emitea înainte non-stop, a introdus o pauză între orele 24-06. Sâmbătă, pe 12 ianuarie, au fost închise studiourile teritoriale de radio din țară – Cluj, Timișoara, Craiova, Tg. Mureș, Iași.
14 ianuarie – Condiţii deosebit de grele survenite în urma ninsorilor masive şi a gerului aspru s-au abătut asupra ţării, provocând îngheţarea fluviului şi a râurilor interioare, afectând desfăşurarea activităţilor economico-sociale, producerea energiei electrice în hidrocentrale şi termocentrale. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în şedinţa din 13 ianuarie, a stabilit măsuri ferme la nivelul întregii economii, a tuturor sectoarelor de activitate, de asigurare a livrării de energie, pentru satisfacerea necesităţilor producţiei, funcţionării transporturilor, desfăşurării normale a activităţilor, aprovizionării populaţiei, consumului public. Totodată s-au stabilit măsuri de reorganizare a regimului de lucru în unităţile productive pentru a se reduce consumul mare de energie în perioadele de vârf, reglementări privind desfăşurarea activităţii numai pe timp de lumină în sectoarele de cultură, comerţ şi servicii.
NOI MĂSURI – Întreprinderile industriale care lucrează în două schimburi de câte 8 ore şi au sectoare calde, vor trece la regim de lucru de două schimburi de câte 6 ore, organizate continuu, astfel încît să se realizeze o perioadă de lucru de 12 ore pe zi, timp de 7 zile pe săptâmină, respectiv 42 de ore de lucru sâptămânal.
Programul de lucru al întreprinderilor care vor lucra în regim de două schimburi a câte 6 ore va fi organizat, alternativ cu alte întreprinderi, astfel încât să se asigure un consum energetic uniform în cele 24 de ore ale fiecărei zile. Pentru activitatea de comerţ şi din servicii, în general, se va stabili un program de lucru numai pe timp de lumină. S-a stabilit, de asemenea, ca toate restaurantele şi alte unităţi de acest fel să se închidă cel mai târziu la ora 21. Unităţile cultural-artistice vor trebui să-şi reorganizeze în aşa fel programul încât să reducă consumul de energie în perioadele de vîrf.
În ceea ce priveşte consumul de energie electrică, termică şi gaze naturale pentru populaţie, se va avea în vedere respectarea strictă a programului stabilit pe fiecare judeţ şi localitate. Programele de distribuire a energiei electrice şi termice vor fi aduse din timp la cunoştinţa populaţiei şi a celorlalţi consumatori. Iluminatul public, inclusiv în magazine, şi iluminatul casnic urmează să fie reduse cu 50% faţă de consumul stabilit pentru iarna anului anterior.
METEO – În ultimul interval de prognoză vremea a fost geroasă în toate regiunile tării. Stratul de zăpadă continui să acopere întreaga tară, cu grosimi de peste 25 cm, în cea mai mare parte a teritoriului. Pentru următorul interval de prognoză se apreciază că vremea va fi geroasă. În continuare, în majoritatea regiunilor tării vor cădea ninsori slabe locale, în regiunile vestice, apoi și în cele sudice, în rest, ninsori izolate. Valorile termice maxime de astăzi vor fi cuprinse, in general, între -15 şi -5 grade, iar cele minime de la noapte între -25 şi -15 grade, mai scăzute pe alocuri, în centrul şi nordul țării.
Temperaturile scăzute de pe continentul european, care s-au instalat ca urmare a noului val de ninsori din numeroase ţări, au făcut ca numărul persoanelor decedate din cauza gerului să ajungă la peste 150, majoritatea deceselor fiind consemnate în Franţa. În acelaşi timp, vremea nefavorabilă a creat mari dificultăţi în viaţa economică, în special in transporturi. Cel mai puternic viscol din acest sezon rece din Statele Unite s-a înregistrat sâmbătă în sudul Californiei şi în Texas, precum şi în New Mexico. Vântul a avut o viteză de 130 km/h, rupând arbori, spărgând geamurile de la vitrinele magazinelor şi avariind autoturismele parcate.
O puternică furtună, în care vântul a atins o viteză de 90 km/h, s-a abătut duminică asupra zonei nordice a insulei Hokkaido, din Japonia. Valurile uriașe au izbit de cheiul portului Muroran un cargou sub pavilion panamez, care s-a scufundat. Cei 23 de membri ai echipajului au fost salvaţi de echipele de intervenţie cu ajutorul elicopterelor. În Albania, zăpezile abundente, de o intensitate fără precedent, temperaturile foarte scăzute, furtunile puternice şi avalanşele, soldate cu morţi, răniţi şi daune importante în economie, au creat o situaţie extraordinară şi numeroase dificultăţi în multe regiuni ale ţării, în special în cele din nord – Puka, Kukes, Tropoje, Diber, Shkodres şi Malesia. În unele regiuni, între care Diber, ninge fără întrerupere de mai multe zile.
15 ianuarie – Noaptea de 13-14 ianuarie a fost cea mai geroasă pentru unele localităţi din jumătatea de nord a ţării, în care temperaturile minime s-au apropiat, au fost egale sau chiar au depăşit minimele absolute înregistrate de-a lungul celor 100 de ani de observaţie meteorologică. La Topliţa temperatura de -34 grade a fost egală cu minima absolută înregistrată în 1940, iar la Sfântu Gheorghe (Covasna) s-au înregistrat -31 grade, la fel ca minima absolută din 1942. Au fost şi localităţi în care minima absolută a fost depăşită. Astfel, la Braşov s-au înregistrat -33 grade faţă de -29 grade în 1963, iar la Miercurea Ciuc -38,2 grade, cu 4 grade mai scăzută faţă de minima absolută de minus 34,2 grade din 1963. De fapt, valoarea de -38,2 grade de la Miercurea Ciuc a fost doar cu 0,3 grade mai mică decât recordul absolut pe ţară de -38,5 grade realizat la Bod în 1942 (Informația Bucureștiului)
DE LA DIRECŢIA COMERCIALĂ – în cursul lunii ianuarie 1985, unităţile comerciale vor funcţiona după următorul program:
• Unităţile comerciale alimentare, nealimentare, de legume-fructe precum şi cele prestatoare de servicii cu program de lucru în două schimburi îşi vor desfăşura activitatea zilnic între orele 8-18, iar cele cu un singur schimb, între orele 9-16.
• Unităţile de alimentaţie publică îşi vor adapta programul de funcţionare zilnic între orele 8-21.
• Cantinele-restaurant şi bufetele de incintă îşi vor organiza programul conform solicitărilor întreprinderilor pe care le servesc, atât ziua, cât şi noaptea.
• Farmaciile vor funcţiona conform programului obişnuit.
Situaţia drumurilor şi căilor ferate – Un vânt foarte puternic (50—70 km/oră) a declanşat în zona defileului Oltului un număr de circa 20 de avalanşe, cu înălţimi de 4-6 metri şi lungimi de 20-30 metri, care au acoperit în totalitate porţiunea de şosea cuprinsă între Râul Vadului şi Tămaciu, respectiv DN 7 km. 239—243. Deszăpezirea acestei artere pune o serie de probleme complicate, putându-se interveni doar cu buldozerele şi, parţial, cu autofrezele.
Zăpada viscolită în suluri, cu înălţimi de 40-60 cm, a determinat, de asemenea, închiderea unor artere.
În ce priveşte circulaţia auto, 765 trasee sunt suspendate, 450 prescurtate şi 33 deviate.
Datorită măsurilor energice întreprinse in întreaga ţară, toata liniile de cale ferată sunt în prezent circulabile, instalaţiile de îndrumare şi urmărire a trenurilor, aflându-se, de asemenea, în funcţiune.
Aproape 12.000 de oameni au continuat, ieri, acţiunea de curăţire şi evacuare a zăpezii din complexele feroviare, staţii, triaje, fiind utilizate în scopul acesta 33 de trenuri de lucru şi trenuri specializate, precum şi 5 pluguri de zăpadă
Ninsorile şi-au făcut din nou apariţia, la sfârşitul săptămînii trecute, aproape pe întreg continentul european, după o scurtă perioadă de pauză, agravând problemele de comunicaţii. Din cauza rigorilor iernii şi-au pierdut viaţa până acum peste 170 de persoane. În FRANŢA, unde zăpada a reînceput să cadă duminică, în zona întregii Coaste de Azur, numărul morţilor a ajuns la 113. Ministrul pentru problemele urbanismului, locuinţelor şi transportului a recomandat să nu se mai circule cu maşini particulare, deşi circulaţia acestora s-a redus apreciabil. Pe teritoriul R.F. GERMANIA, accidentele de circulaţie au provocat moartea a 14 persoane şi rănirea a 76. Pe o autostradă din regiunea Köln-Bonn, apariţia bruscă a unei cețe dense a dus la ciocniri şi tamponări soldate cu moartea a 13 persoane, unele arse de vii. Începând de sâmbătă ninge din nou fără întrerupere în AUSTRIA de est şi la Viena, unde circulaţia rutieră se desfăşoară cu deosebită dificultate. Circulaţia feroviară este de asemenea perturbată. Valul de frig care s-a abătut asupra GRECIEI a provocat moartea a două persoane, iar zăpada, căzută din abundenţă, a paralizat transporturile rutiere si feroviare. Circa 100 de localităţi rurale din zonele de munte sunt izolate. În OLANDA se înregistrează temperaturi scăzute, îngheţul perturbînd mai ales traficul fluvial. În ITALIA, şapte dintre principalele aeroporturi ale tării au fost închise luni dimineaţa.
În regiunile agricole, îngheţul continuă să provoace pagube materiale deosebit de ridicate, în special în Italia și Spania. Astfel, horticultorii de pe coasta Liguriei au înregistrat pagube evaluate la 49 miliarde lire. Majoritatea şcolilor primare şi secundare din Italia sunt închise încă de săptămina trecută. Un mare număr de şcoli au fost închise şi în Franţa, precum şi în alte ţări. Animalele domestice şi chiar cele sălbatice sunt grav afectate de iarna excesivă din Europa. Efectele aspre ale iernii se resimt și peste Atlantic. În sudul Californiei, vântul, care a suflat cu o intensitate de 80 km/h, a smuls copacii din rădăcini si a răsturnat numeroase autoturisme. Din cauza puternicei furtuni, în unele localităţi s-a întrerupt aprovizionarea cu curent electric. Asupra statului New Mexico s-au abătut viscole, frigul ameninţând recoltele de citrice. Și în alte state din sudul SUA, cum ar fi Louisiana, se înregistrează temperaturi deosebit de scăzute pentru aceste regiuni. (Informația Bucureștiului)
16 ianuarie – Ninsorile căzute, ca și vântul care a viscolit zăpada, au afectat transporturile auto de călători şi mărfuri în majoritatea judeţelor. Ca urmare, numărul traseelor suspendate şi prescurtate a crescut la 827 şi, respectiv, la 400. Se acţionează intens pentru deblocarea a 322 autobuze imobilizate la capetele de linii.

ACȚIUNI, MODALITĂȚI LA ÎNDEMÂNA NOASTRĂ!

• SĂ FIE FOLOSITE CU PRECĂDERE SURSELE LOCALE DE ILUMINAT – LĂMPI DE MASA, VEIOZE, LAMPADARE – SAU UN SINGUR BEC LA FIECARE LUSTRĂ. BECURILE CARE NU SUNT ABSOLUT NECESARE SĂ FIE SCOASE DIN FUNCȚIUNE
• BECURILE CU PUTERI MARI SĂ FIE ÎNLOCUITE CU ALTELE DE PUTERE REDUSĂ – CHIAR 15 W ÎN HOLURI ŞI ALTE ANEXE
• SPAŢIUL ILUMINAT ÎN FIECARE APARTAMENT SĂ FIE REDUS LA STRICTUL NECESAR
• SĂ SE RENUNŢE ÎN TOTALITATE LA APARATELE ELECTROCASNICE
• SĂ FIE SCOASE DIN FUNCŢIUNE BECURILE DIN FAŢA INTRĂRILOR LOCUINŢELOR ŞI MAGAZINELOR, DIN CURTI, BALCOANE, GARAJE
• SA FIE ASIGURATĂ FUNCŢIONAREA NORMALĂ A AUTOMATELOR DE SCARĂ ÎN BLOCURI ŞI SĂ FIE REDUSE LA MINIMUL NECESAR NUMĂRUL ȘI PUTEREA BECURILOR DE PE PALIERE
• ESTE INTERZISĂ FUNCŢIONAREA SPAŢIILOR FRIGORIFICE NEÎNCĂRCATE, A APARATELOR ELECTRICE DE ÎNCĂLZIT ÎN BIROURI ȘI MAGAZINE
• ILUMINATUL GENERAL IN MAGAZINE ȘI ALTE LOCURI DE INTERES PUBLIC SĂ FIE REDUS LA JUMĂTATE

CETĂŢENI ! Să acţionăm cu deplină răspundere pentru a reduce cu 50 la sută iluminatul casnic, pentru a utiliza cât mai judicios energia electrică

METEO – Pentru următorul interval este de aşteptat ca o nouă masă de aer rece de origine arctică să afecteze cea mai mare parte a ţării. Vremea va fi rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, îndeosebi în zonele nord-estice şi centrale ale ţării, unde temperaturile minime vor fi cuprinse între -25 şi -15 grade, local chiar mai scăzute, până la -30 de grade. În celelalte regiuni, valorile respective se vor situa doar între -16 şi -6 grade. Scăderi se vor înregistra şi în privinţa temperaturilor maxime, care în cursul zilei de astăzi vor fi cuprinse între -15 şi -5 grade, izolat mai ridicate în sud-vestul ţării. Ieri, grosimea stratului de zăpadă măsura între 16 şi 50 cm în Maramureş, între 15 şi 58 cm în Transilvania.
Mai multe fabrici şi uzine din Franţa au concediat o parte din personal datorită lipsei de piese, iar fermierii din Franţa, Spania şi Portugalia evaluează pagubele produse recoltelor de legume şi fructe la zeci de milioane de dolari • IUGOSLAVIA este confruntată cu o serioasă penurie de electricitate, îndeosebi ca urmare a avariilor suferite din cauza gerurilor puternice de centralele electrice şi liniile de transmisie a curentului electric. Situaţia este deosebit de gravă în provincia Kosovo. Zăpada creează, de asemenea, importante dificultăți pe coasta Adriatică, cunoscută pentru clima sa, în genere, blândă în timpul iernii. Numeroase întreprinderi industriale și-au încetat activitatea din cauza întreruperii curentului electric • În scopul realizării unor economii severe la consumul de energie, Consiliul de Miniştri al R. P. UNGARE a hotărât să impună respectarea strictă a limitelor prevăzute pentru încălzitul instituţiilor şi locuinţelor, scurtarea programelor televiziunii şi încheierea lor la ora 22. Alte măsuri determinate de condiţiile climaterice deosebite provocate de scăderea accentuată a temperaturii au în vedere situaţia existentă in domeniile minier, petrolier, al energiei electrice şi gazelor naturale. Instituţiile şi populaţia sunt chemate să acţioneze pentru economisirea severă a energiei, pentru a se face faţă dificultăţilor în producţia de energie. Ca urmare a gerului puternic, Dunărea a Îngheţat pe mai multe porţiuni ale sectorului ei din R.P. Ungară, relatează agenţia M.T.I. Pentru degajarea navelor surprinse de gheţuri şi pentru evitarea eventualelor inundaţii acţionează nave spărgătoare de gheaţă. Nivelul scăzut al Dunării — precizează agenţia — provoacă greutăţi în buna funcţionare a centralei termoelectrice Szazhalombata. De asemenea, unii afluenţi ai Dunării au îngheţat, grosimea stratului de gheaţă ajungind la 25—30 cm. Din cauza gerului, la Budapesta s-au înregistrat dificultăţi în furnizarea gazelor. (Informația Bucureștiului)

Temperaturi înregistrate la Cluj-Napoca, ianuarie 1985 – nicio zi cu temperatura peste 0 grade

ziua	minima	maxima
01.01.1985	-8.1	-4.8
02.01.1985	-8.4	-4.4
03.01.1985	-8.7	-6.5
04.01.1985	-12.0	-6.3
05.01.1985	-17.9	-9.4
06.01.1985	-11.4	-4.0
07.01.1985	-11.2	-8.7
08.01.1985	-14.3	-8.8
09.01.1985	-11.9	-6.6
10.01.1985	-13.8	-6.2
11.01.1985	-15.3	-9.6
12.01.1985	-18.8	-13.4
13.01.1985	-25.8	-15.5
14.01.1985	-25.0	-12.1
15.01.1985	-14.8	-3.8
16.01.1985	-17.5	-7.2
17.01.1985	-18.3	-8.0
18.01.1985	-18.2	-9.7
19.01.1985	-17.3	-9.5
20.01.1985	-11.5	-3.5

sursa: data.gov.ro

Temperaturile înregistrate la Dej, ianuarie 1985

ziua	minima	maxima
01.01.1985	-13.0	-4.2
02.01.1985	-12.2	-4.0
03.01.1985	-12.2	-6.5
04.01.1985	-8.5	-5.9
05.01.1985	-24.0	-10.0
06.01.1985	-12.4	-7.6
07.01.1985	-11.0	-7.8
08.01.1985	-16.2	-9.6
09.01.1985	-13.0	-7.8
10.01.1985	-21.4	-6.8
11.01.1985	-13.5	-9.8
12.01.1985	-17.0	-14.8
13.01.1985	-28.5	-18.2
14.01.1985	-32.2	-19.0

sursa: infoclimat.fr

În ianuarie 2023, cea mai rece noapte a adus abia -5 grade la Gherla. Au fost mai multe zile cu peste 10 grade în aer, cu un vârf de 15 grade, pe 23 ianuarie.

Temperaturile înregistrate la Gherla, ianuarie 2023

data	temp. min °C	temp. max °C
01.01.23	4	10
02.01.23	2	5
03.01.23	0	4
04.01.23	4	10
05.01.23	-1	8
06.01.23	5	8
07.01.23	1	3
08.01.23	0	4
09.01.23	2	9
10.01.23	5	7
11.01.23	4	11
12.01.23	0	7
13.01.23	3	9
14.01.23	-2	5
15.01.23	3	6
16.01.23	-2	5
17.01.23	2	11
18.01.23	5	13
19.01.23	4	13
20.01.23	4	8
21.01.23	0	5
22.01.23	0	7
23.01.23	2	15
24.01.23	-3	8
25.01.23	-5	3
26.01.23	0	3
27.01.23	-2	1
28.01.23	0	3
29.01.23	-2	0
30.01.23	-2	0
31.01.23	-2	2

sursa: meteoromania.ro

Ierni calde și fără zăpadă au mai fost în ultimul secol, chiar și după 2000, astfel că anomaliile meteo înregistrate în ultima perioadă nu sunt neapărat noutăți. Dar este evident că ciclul de luni ianuarie geroase, care era valabil o dată la 21-22 de ani, s-a rupt.

Prognoza meteo pentru ultima săptămână din ianuarie și prima din februarie arată că totuși, iarna își intră în drepturi. Sunt anunțate valuri de ninsori iar în scurt timp ar putea veni și frigul, cu temperaturi în unele dimineți apropiate de -10 grade.