Pentru multă lume, mașina cu sirena pornită a pompierilor înseamnă că undeva este incendiu. Dar serviciul de pompier înseamnă de fapt mult mai mult.
Gherla se poate lăuda cu prima formație de pompieri civili din România, iar în 2018 se împlinesc 240 de ani de la înființarea acesteia. Cu acest prilej, la evenimentul Noaptea Muzeelor a fost expus pentru prima dată drapelul de lupta al pompierilor și zecile de cupe și diplome care atestă performanțele lor, din perioada 1974-2018.
În fiecare an, pompierii voluntari își demonstrează îndemânarea în concursurile profesionale, iar echipa de la Gherla a demonstrat de-a lungul timpului că este între cele mai bune din România. Dovadă stă câștigarea de mai multe ori a titlului de campioni naționali și numeroase alte clasări pe locuri fruntașe: locul I pe țară în 1993 la Râmnicu Vâlcea, locul II pe țară la Cluj, în 1994, locul I la Oradea în 2006, locul III la Brăila în 2016.
Pompierii gherleni sunt cei care au intervenit și chiar au salvat vieți de-a lungul anilor, la evenimente dramatice.
În lunga lista de intervenții sunt cele de la inundațiile catastrofale din 1970 și 1975, la incendiul de la catedrala armenească din 1960, la case, apartamente sau sedii de firme cuprinse de foc, la oameni și copii blocați în locuințe, la incendii de vegetație, la dezastre naturale, produse de furtuni puternice sau ploi torențiale și multe, multe altele.
Dotarea bună de care dispun salvatorii de la SVSU (Serviciul Voluntar Petru Situații de Urgență) Gherla – resepctiv autospeciale de intervenție și echipament, se datorează prietenilor inimoși ai orașului Gherla, din Yzeure – Franța și Nendaz – Elveția.
Pompierii din Gherla se mai pot lăuda și cu singurul bloc din țară construit special cu această destinație, „blocul pompierilor” de pe strada Victoriei, ridicat în 1986.
La conducerea pompierilor voluntari din Gherla s-au aflat de-a lungul timpului oameni care au format și educat pompieri de nădejde. Intre ei, Vasile Andrieșan din 1968, cpt. (r) Nicolae Pridea din 1972, mr. Ioan Mocireanu din 1975, Ioan Lucaciu din 1990, Ioan Borbel din 2012, Petru Mihuț din 2018.
Chiar și la nivelul conducerii I.S.U. Cluj au ajuns în ultimii zeci de ani oameni născuți în zona Gherla – Constantin Ursan din Sântioana, Urian Constantin din Diviciorii Mari, Vasile Somlea din Nicula, Ion Moldovan din Gherla.
Registrul istoric al pompierilor din Gherla a consemnat numele celor care au facut parte în ultmii ani din echipă: Ioan Costea, Gheorghe Roman, Silviu Măhălean, Vasile Apahidean, Marius Bîtcău, Ioan Mureșan, Aurel Cheteleș, Tudorel Baba, Augustin Bâlc, Vasile Turcu, Emil Rusu, Nicolae Bărnuț, Marian Suciu, Csaba Kalnaky, Silviu Cioban, Mirel Trif, Petru Farcaș, Petru Riti, Szekely Ladislau, Cristian Bodea, Alexandru Bun, Florin Bărbos, Gergely Karoly, Adrian Pop, Dan Ursan, Csaba Kilin, David Tîță, Zsoldos Iosif, Călin Cîmpean, Paul Jucan, Florin Petean, Adrian Ficior, Ioan Rusu, Florin Salac, Adrian Hășmășan, Radu Achimaș, Adrian Mînzat, Claudiu Trif, Bogdan Cheteleș, Ciprian Măhălean.
La deschiderea expoziției organizată la muzeul de istorie la mijlocul lunii mai, în cinstea pompierilor gherleni, la ceas aniversar, a fost prezentă fosta și actuala conducere, prin Ioan Borbel și Petru Mihuț, pompieri voluntari și gazda – Mihai Meșter, managerul muzeului. Acesta a apreciat în mod deosebit implicarea pompierilor, care de multe ori vin de acasă la intervenții și care își pun mereu viața în pericol pentru a-și salva semenii. Meșter a atras atenția și asupra recompensei pe care o primesc pompierii pentru muncă lor, nu întotdeauna suficientă.
video în continuare – o scurtă istorie în imagini a pompierilor de la Gherla
galerie foto: imagini de la eveniment
Cu același prilej, la Noaptea Muzeelor au mai avut loc două expoziții, una de sculpturi și picturi cu tema „Halebarda”, semnate Mircea Pop și una de lucrări sculptate în piatră și lemn semnate de Ioan Seu, originar din Nicula, stabilit acum la Deva.
În decorul din curtea muzeului, amenajat cu torțe pe pereți, s-au desfășurat gladiatorii de la Virtvus Antiqva. Aceștia au prezentat lupte de acum 2000 de ani și i-au implicat pe cei mai tineri spectatori în confruntări, în aplauzele publicului.
Pe scenă a avut loc un spectacol artistic, în care au evoluat ansamblul Hayakaghak cu dansuri armenesti, „Gardienii Patrimoiului” de la liceul cu predare în limba maghiară din Gherla, grupul Astru cu muzică folk, tineri interpreți locali de muzică populară, pop și rock, iar Bleky a readus în actualitate atmosfera cenaclului de mare succes pe vremuri, „Flacăra”.
Sonorizarea a fost asigurată de Tiberiu Camarasan și Dorel Bota, fost membru al formației Congri, cu activitate proeminentă la Gherla în anii ’60-’70.
„A fost o ediție mai deosebită în acest an a Nopții Muzeelor”, declarat la final Mihai Meșter. „Am încercat să ieșim din plafonarea din anii trecuți, să oferim publicului un program mult mai bogat și mai atractiv, iar aici s-a simțit o mâna tânăra, cea a colegului Sebastian Morar, care a venit cu multe idei foarte bune pentru organizarea evenimentului. Au fost în jur de 300 de vizitatori și spectatori, mult mai mulți decât la edițiile trecute, care ne-au trecut pragul și s-au simțit bine, până după miezul nopții”.
foto principală: Alexandru Morar