taxi gherla dej cluj telefon
locuri de munca gherla dej cluj fundatura iclod irrom fabrica calorifere salariu
pro romania alegeri europarlamentare gherla
psd alegeri europarlamentare gherla cluj
pnl alegeri europarlamentare gherla cluj adrian oros
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon cofetaria ada prajituri torturi gherla

Pe 1 mai 1986, românii au aflat câ sunt iradiați după explozia de la Cernobîl, norul radioactiv a ajuns și la Cluj

Informația era strict controlată în timpurile comunismului. Ziare, radio, televiziune, toate erau în mâinile partidului unic. Unul dintre principiile după care se ghidau comuniștii în timpul Războiului Rece era că nu trebuie să știe lumea totul, ba chiar dimpotrivă.

În 1986, sovieticii au fost forțați de alții să recunoască public catastrofa de la Cernobîl. Apoi informația a fost filtrată de comuniștii din România. Astfel că românii au aflat despre explozia de pe 26 aprilie în frumoasa zi de 1 Mai muncitoresc.

Pe 26 aprilie 2020 s-au împlinit 34 de ani de la uriașul dezastru nuclear de la Cernobîl. În perioada care a urmat evenimentului au ieșit la iveală multe nereguli, legate de modul teribil în care Uniunea Sovietică a tratat acest incident major și care a afectat locuitorii din mai multe țări din Europa.

26 aprilie 1986

Era noaptea de vineri spre sâmbătă. La ora 01:23, un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat. Centrala se afla lângă orașul Pripiat, în Ucraina, la o distanță de doar 500 km de granița de nord a României și la 700 km de Cluj.

Un test de funcționare la reactorul centralei, cu o echipă mai puțin experimentată la butoane, a produs inevitabilul.

După explozie, un nor uriaș de radiații s-a ridicat la câțiva kilometri în aer, iar apoi a început să se răspândească peste continent. Angajații centralei au fost iradiați cu doze uriașe. Atât de mari încât aparatele de control nu puteau măsura valori de un asemenea nivel. O parte dintre oameni au murit din cauza exploziei, iar alții, pompieri și militari care au intervenit ulterior, au murit în chinuri în zilele următoare.

27 aprilie 1986

Abia la 30 de ore de la explozie, sute de autobuze sunt trimise la Pripiat, pentru a-i evacua pe cei peste 50.000 de locuitori. În zilele următoare sunt evacuați localnicii aflați pe o rază de 30 km.

Uniunea Sovietică nu spune un cuvânt în public despre cele întâmplate.

28 aprilie 1986

În Suedia, la peste 1.000 km distanță, sunt detectate niveluri anormale de radiații și se dă alarma. Sovieticii sunt nevoiți să recunoască public că s-a produs „o avarie”.

Seara, la ora 21, televiziunea din URSS anunță la jurnalul de știri, într-un comunicat de doar 15 secunde, că a avut loc „un accident” la centrala de la Cernobîl. Crainica televiziunii preciza doar că „unul dintre reactoare a fost deteriorat. Se iau măsuri pentru rezolvarea situației și se acordă ajutor celor afectați. Guvernul a format o comisie de anchetă.

Resturi radioactive rezultate în urma exploziei au rămas împrăștiate pe acoperișul centralei nucleare și în imediata apropiere. Sovieticii au trimis roboți controlați de la distanță pentru a le elimina, dar o mare parte dintre mașinării s-au defectat, din cauza nivelurilor uriașe de radiații. În zonă au fost apoi trimiși soldați, cu echipamente de protecție mai mult sau mai puțin sigure, pentru a termina misiunea. Aceștia aveau voie să lucreze  între 40 și 90 de secunde pe acoperiș, pentru a se expune la o cantitate cât mai mică de radiații.

Țările cele mai afectate de radiații au fost Ucraina, Rusia și Belarus, dar norul radioactiv a ajuns până în Suedia, Finlanda, Austria, Norvegia, Bulgaria, Elveția, Grecia, Solvenia, Italia, Moldova.

Abia pe 14 mai 1986, la 18 zile de la explozie, președintele U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, a apărut la televiziunea sovietică pentru a informa națiunea și lumea întreagă că s-a produs o catastrofă de proporții.

Apoi a început construcția unui sarcofag uriaș din beton, care să acopere complet reactorul încă puternic radioactiv.

Explozia și iradierea masivă a provocat decesul unui număr de 31 de persoane, în primele trei luni de la eveniment. Alte sute de persoane au fost rănite. 16 copii, care s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian, au decedat până în 2013.

O anchetă a stabilit inițial că vina pentru dezastru aparține modului în care s-a acționat, dar ulterior s-a dat vina pe facilitățile de siguranță ale reactorului. În urma unui proces, mai multe persoane responsabile au primit pedepse de până la 10 ani închisoare.

Radiațiile de la Cernobîl ajung în România

În România anului 1986, Nicolae Ceaușescu conducea cu mână de fier țara. La fel ca Uniunea Sovietică, România era țara de dincoace de Cortina de Fier în care guvernele comuniste evitau să comunice public informații sensibile.  Documentele din acele timpuri ne permit să aflăm cum a gestionat Ceaușescu criza care îi privea și pe români.

Spionajul românesc era unul de elită în timpul comunismului. O dezvăluie cu detalii dintre cele mai picante, în cartea „Orizonturi roșii”, Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al DIE (Departamentului de Informații Externe) și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu, care în 1978 a fugit în America.

Fără îndoială, Ceaușescu a știut la foarte scurt timp ce s-a întâmplat la Cernobîl. Așa cum a aflat și în decembrie 1989 că i se pregătește debarcarea de la putere, pusă la cale la Malta, prin înțelegerea dintre George Bush și Mihail Gorbaciov.

Primele informații despre cele întâmplate în Ucraina au apărut în ziarele românești după patru zile de la eveniment.

RADIAȚII ÎN ROMÂNIA

28 aprilie 1986

Știrile despre explozia radioactivă de la Cernobîl erau pe fluxurile agențiilor de presă din tot Occidentul. Au ajuns și în România, dar s-a hotârât ca acestea să nu fie difuzate în țară.

Unul dintre motive putea fi acela că în primele zile, vântul purta norul cu radiații în alte direcții decât România și s-a sperat să nu ajungă și la noi. Apoi, autoritățile române erau total nepregătite pentru gestionarea unei situații de acest fel, cu care nu se mai confruntaseră niciodată. La acestea se adaugă și minimizarea gravității momentului de către sovietici. Occidentalii au fost cei care au atras atenția public că totul putea fi mult mai periculos decât se vehicula.

29 aprilie 1986

Agenția română de presă Agerpres a centralizat știrile primite agenții externe, dar acestea au ajuns doar la câteva persoane avizate.

cernobil 1986

30 aprilie 1986

Ziarul Scânteia, oficiosul PCR, publică ascuns, printre alte știri, un material despre „o avarie la centrala atomoelectrică de la Cernobîl” și „o anumită scurgere de substanțe radioactive”.

„Situația radiațiilor de la centrală și în zona înconjurătoare s-a stabilizat. Celor afectați li se acordă asistența medicală necesară. Locuitorii din complexul centralei atomoelectrice și din 3 localități învecinate au fost evacuați. Situația radiațiilor este supraveghată continuu la centrala atomoelectrică de la Cernobîl și în zona învecinată”.

urss cernobil scanteia

În aceeași zi, ministrul Apărării Naționale îl informa pe Ceaușescu despre situație.

1986 cernobil ceausescu

„Rog să-mi permiteți a Vă raporta unele date obținute prin sistemul de ascultare radio al armatei privind accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie a.c., precum și măsurile luate de către Ministerul  Apărării Naționale.

1. Urmare a accidentului nuclear, în atmosferă au fost degajate mari cantități de izotopi de Cesiu 137 și Iod 131, care au format norul radioactiv, afectând până la 30 aprilie teriorii ale Finlandei, Suediei, Norvegiei și nordul Poloniei.

Autoritățile sovietice au luat măsuri pentru evacuarea a aproximativ 30.000 de locuitori, pe o rază de 30 km în jurul centralei nucleare și decontaminrarea populației din zonă.

În R.P. Polonă s-a recomandat populației să nu consume în această perioadă lapte, iar legumele ce se consumă să fie bine spălate.

Franța și Austria au dat dispoziții pentru chemarea cetățenilor din zona afectată a U.R.S.S..

S.U.A. au dispus să fie constituit un grup interministerial pentru informarea publică și au propus constituirea unei Comisii internaționale pentru studierea urmărilor accidentului nuclear.

În situația schimbării direcției vântului la altitudine, norul radioactiv va trece peste teritorii ale R.D. Germane, R.F. Germania, R.S. Cehosolovace, Austriei, Ungariei, Iugoslaviei și României, fără însă a pune în pericol sănătatea populației.

2. Ministerul Apărării Naționale a luat măsura ca toate unitățile militare prevăzute în sistemul de observare și înștiințare asupra contaminării radioactive să execute din 6 în 6 ore cercetarea de radiație.

La ordin, poate executa cercetarea aeriană cu cinci elicoptere ce dispun de aparatură dozimetrică.

În funcție de evoluția radioactivității voi propune și alte măsuri impuse de situație.

MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

General-colonel Vasile Milea

 

***

1 mai 1986

Era o zi liberă de joi, în care toți românii sărbătoreau Ziua Muncii, conform tradiției, la iarbă verde.

La televiziune, programul obișnuit de 2 ore era înlocuit cu unul de 12 ore, un adevărat record pentru acele vremuri.

program tvr tv 1986 1 mai

În a doua jumătate a anilor ’80, autovehiculele circulau în weekenduri pe rând: la un sfârșit de săptămână cele care aveau număr de înmatriculare par („cu soț”), iar peste o săptămână, cele cu număr impar („fără soț”).

Ziarele anunțau pe 30 aprilie că a fost ridicată această restricție, în zilele de 1 și 2 mai:

circulatie masina cu sot fara 1986 1 mai ziar

Ziarele care au apărut în acea dimineață, după pagini întregi de elogii aduse lui Nicolae Ceaușescu,  aveau pe ultima pagină, ascuns printre ale știri, un anunț în care se specifica faptul că „nu s-au constatat creșteri ale nivelelor radioactivității aerului, apei și solului”. Fiind o zi liberă pentru toată lumea, cei mai mulți români nici măcar nu au văzut știrea.

1986 mai 1 ziar cernobil

Dis-de-dimineață, în zi de sărbătoare, are loc o ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.

Din stenograma ședinței:

„Ședința a fost prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român.

Au participat tovarășii Emil Bobu, Elena Ceaușescu, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Alexandrina Găinușe, Gheorghe Oprea, Vasile Milea, Ana Mureșan, Tudor Postelnicu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ion Ursu.

Au fost invitați tovarășii: Silviu Curticeanu, Ion M. Nicolae, Ion Petre, Victor Ciobanu, Ion Badea, Cornel Mihulecea, Marin Ivașcu, Constantin Ionescu, general Ioan Geoană, general Mihai Chițac.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Tovarăși, am convocat această ședință în legătură cu avaria de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, de la sovietici. Începând din noaptea aceasta, s-a creat o situație proastă pentru țara noastră. Prin schimbarea direcției vântului, au crescut mult, în diferite zone, radiațiile.

Tov. Ion Ursu : După miezul noptii, adică 30 aprilie spre 1 mai, stațiile care efectuează măsurarea radioactivităţii au comunicat că au apărut la noi în tară valori depăşite ale nivelului de radioactivitate Beta global măsurate. Astfel, la Iaşi, s-a înregistrat 54.581 Pico Curie/m.p. zi, la Suceava 20.467 Pico Curie/m.p. zi, la Târgu Mureş 11.461 Pico Curie/m.p. zi. Aceasta este situatia la sol.

De asemenea, vreau să informez că la sol: nivelul de atenționare este de 5.000 Pico Curie/m.p. zi ; nivelul de avertizare este de 1o.000 Pico Curie/m.p. zi ; nivelul de alarmare este de 5o.000 Pico Curie/m.p. zi. Totodată, a apărut şi la Tulcea, 647 Pico Curie/m.c. în aer, fată de nivelul de avertizare de 5oo Pico Curie/m.c.; nivelul de atenționare de 1oo Pico Curie/m.c. şi nivelul de alarmare de 1.000 Pico Curie/m.c.

Tov. Elena Ceauşescu: Asta în aer?

Tov. Ion Ursu: Da. Până în prezent, vă raportez că situaţia în aceste patru zone nu s-a schimbat. Trebuie însă să vă raportez că, spre exemplu, la Galați, în aer, s-a produs, la ora 9.00, o creştere a radioactivității de 1.3oo Pico Curie/m.c., față de 1.000 Pico Curie/m.c. nivelul de alarmare. O valoare destul de mare. De asemenea, la Bucureşti, tot la ora 9.00, în aer s-a înregistrat o valoare a radioactivităţii de 273 Pico Curie/m.c., față de 100 Pico Curie/m.c. nivelul de atenționare, care este un nivel minim. Totodată, la Bucureşti, au apărut şi nişte depuneri, la sol, de 9.000 Pico Curie/m.p. zi, fată de 5o.000 nivelul de alarmare. La Buzău, în aer, s-au înregistrat valori de 160 Pico Curie/m.c., față de 1oo Pico Curie/m.c. nivelul de atenționare. La Constanța, tot în aer, s-a înregistrat o valoare de 56o Pico Curie/m.c., faţă de 5oo Pico Curie/m.c. nivelul de avertizare. Față de această situaţie, în cele patru cazuri – Suceava, Iaşi, Tulcea, Târgu Mureş – cu exceptia Galațiului, valorile depăşite, în aer, ale nivelului de radioactivitate, sunt la nivelul de alarmare. Aceste valori s-au datorat schimbării bruşte a direcției vîntului, care acționează din zona Kiev către țara noastră şi a precipitațiilor antrenate de acesta. S-au luat măsuri pentru urmărirea, în continuare, a radioactivităţii în aer și la sol.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Pe linie militară?

Tov. Vasile Milea: Tovarăşe secretar general, permiteti-mi să vă raportez. Noi am chemat toate garnizoanele, sunt grupate în comandamente. Am pregătit două avioane, cu tot ceea ce este necesar, care sunt puse la dispoziția Comandamentului pentru specialiştii din Iaşi şi Suceava.

Tov. Ion Ursu: Am mobilizat toti specialiştii din zonă.

Tov. Vasile Milea: De asemenea, vă raportez că am pregătit elicoptere la Tuzla, pentru verificarea și cercetarea radioactivității, la Alexeni, Tulcea şi Sibiu. În toate garnizoanele sunt 127 de staţii care funcționează la sol pentru măsurarea radioactivității. Noi avem staţii cu putere de selecție mică, care nu înregistrează radiaţiile. Spre exemplu, raportez că între orele 22.00 – 6.00 dimineata nu au înregistrat nimic.

Tov. Ion Ursu: Noi am luat măsuri în toate aceste zone, am mobilizat toti specialiştii, continuă cercetările respective.

Tov. Victor Ciobanu: Tovarăşe secretar general, Ministerul Sănătății dispune de 20 de stații de supraveghere și pot intra imediat în funcțiune. Se fac măsurători din jumătate în jumătate de oră. De asemenea, cooperăm în permanență cu Consiliul Național pentru Ştiintă şi Tehnologie și Ministerul Apărării Naționale. Vă raportez că, în principiu, în primejdie de patologie gravă sunt până la 150 km de locul respectiv. Vă raportez, de asemenea, că am dat dispoziție ca toate persoanele care vin pe la Ungheni (punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova, n.r.) să fie controlate pentru evitarea radioactivității și eventuale cazuri să fie internate în secțiile de care dispunem.

Tov. Ion Ursu: Inclusiv alimentele sunt controlate.

Tov. Victor Ciobanu: De asemenea, vă raportez, tovarăşe secretar general că, în zonele respective s-au dat indicaţii să fie folosită numai apa din sursele subterane, de profunzime, iar apa de la suprafață să fie folosită numai în industrie. Avem 20 de stații care le-am introdus în județele unde avem această situaţie. De aceea, tovarăşe secretar general, aş solicita aprobarea ca stațiile mobile care există în dotarea armatei să fie folosite şi de Ministerul Sănătății, pentru verificarea situaţiei și în celelalte județe.

Tov. Elena Ceauşescu: Noi nu avem stații mobile?

Tov. Ion Ursu: 40.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să folosim toate stațiile mobile, care să se deplaseze între Iaşi şi Suceava adică, tovarăşi, să luăm toată zona aceasta, apoi la Botoşani, Tulcea. Trebuie să le revedem şi să organizăm imediat cu staţii mobile în zonele acestea.

Tov. Ion Ursu: Am înțeles.

Tov. Cornel Mihulecea: Tovarăşe secretar general, am luat măsuri şi la Piteşti, şi la Măgurele, pentru măsurătorile necesare, pentru verificarea compoziţiilor radioactivităţii. Se fac în permanență. Pentru Iaşi, am deplasat o echipă specială de specialişti. De asemenea, am luat măsuri şi pentru Bucureşti, pentru probe şi analize a radioactivității.

Tov. Ion Ursu: Noi avem aparatură de mare fineţe, la fizică şi geologie, şi am luat de acolo patru stații care se vor deplasa imediat în aceste județe, sunt pregătite deja de lucru.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, în ce priveşte măsurile, în zonele unde au fost depăşite valorile nivelelor de radioactivitate, noi dispunem de tot ce este necesar sau ar fi cazul să cerem ceva ajutor, la sovietici, deoarece cunosc mai bine, au mai avut accidente – nu numai acum, cu această avarie – dar în general?

Tov. Ion Ursu: Noi am discutat problema aceasta, tovarăşe secretar general cu ambasadorul sovietic de aici, dar nu ni s-a răspuns. Noi credem că, pentru momentul de față, dispunem de tot ce este necesar.

Tov. Nicolae Constantin: În orice caz, trebuie să ne răspundă, să vedem care este situaţia.

Tov. Ion Ursu: Ar fi foarte bine.

Tov. Cornel Mihulecea: Trebuie să avem informații mai complete de la ei.

Tov. Elena Ceauşescu: Să ştim dacă mai arde în continuare, care este situația.

Tov. Ion Ursu: Pe baza aprobării dumneavoastră, am cerut ieri, prin ambasadorul sovietic – aşa cum am spus – să dispunem de unii specialişti, dar nu ni s-a răspuns nimic pînă acum.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să se ceară concret.

Tov. Ion Ursu: Am discutat cu polonezii şi cu țările riverane, dar dacă se poate discuta cu sovieticii este mult mai bine.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să spunem că au apărut şi la noi radiații şi vrem să ştim ce facem. Nu se poate aşa!

Tov. Constantin Dăscălescu: Trebuie să intrăm direct în legătură.

Tov. Nicolae Constantin: Trebuie să ne spună care este situația acolo.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Sigur, trebuie să ne spună care este situația, dacă s-a îmbunătățit, dacă s-a redus.

Tov. Elena Ceauşescu: Însă trebuie să facem oficial să ne răspundă.

Tov. Ion Ursu: Spre exemplu, azi dimineață, la Ministerul Afacerilor Externe, unii ambasadori au cerut să le dăm detalii.

Tov. Elena Ceauşescu: Nici noi nu avem!

Tov. Nicolae Ceauşescu: În primul rînd, tovarăşi, să punem la punct stațiile mobile pe care le avem, pentru  zonele acestea.

Tov. Constantin Dăscălescu: Să le repartizăm.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Da, ca să cuprindem toată această zonă. Şi, în 2-3 ore să avem planul şi să fim informați neapărat. Pentru Iaşi, unde este o situație specială, să se deplaseze cineva, şi pe linia aceasta, a fizicii, a Ministerului Sănătății, din conducerea ministerului, cu măsurile pe care le cunoaştem acum şi ce măsuri trebuie luate în continuare acolo. De asemenea, va trebui să se discute cu primii-secretari, pe linie de partid, să ia măsurile necesare.

Tov. Emil Bobu: Am înţeles.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Să ia măsuri, activul de partid să-i mobilizeze, dar să nu se creeze panică. Să spunem că, având în vedere ce întâmplat, atragem atențiunea tuturor județelor să fie atente, mai ales în aceste zone, să fie atenți. Cred că trebuie să chemăm imediat pe ambasadorul sovietic – să fie primit de tovarăşul Ursu şi tovarăşul Stoian – şi să-i atragem atenţia de situatia care s-a creat, ca urmare a avariei de la ei, şi la noi şi trebuie să luăm măsuri. De aceea, cerem ca imediat să se ia legătura cu specialiştii sovietici să primim unele amănunte în legătură cu ce trebuie făcut. Să comunicăm ambasadorului sovietic că această este din partea conducerii partidului şi să fie comunicată această cerere conducerii partidului lui, nu pe linia specialiştilor.

Tov. Constantin Dăscălescu: Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, tovarăşi, există deja colective, comandamente care funcționează. Însă ca să meargă totul bine, cred că ar trebui să stabilim câțiva tovarăşi din conducerea partidului care să coordoneze şi să răspundă de această treabă. (Toți tovarăşii sunt de acord). Acest colectiv să fie format din tovarăşii: Elena Ceauşescu, Emil Bobu, lon Coman, Ion Ursu, ministrul apărării naționale, ministrul sănătății, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor şi de la Ministerul de Interne. (Toți tovarășii sunt de acord).  Sigur, există colective care acționează, dar acest colectiv să ia măsuri imediate, să cheme pe oricine, să ia măsurile care se impun. De asemenea, trebuie văzut mai bine toate problemele, legate de alimentație, de toate celelalte; să vedem ce s-a făcut, ce trebuie să facem în situațiile care se ivesc şi în alte zone, astfel ca să intervenim imediat. Asta cred că ar trebui să facem imediat.

Tov. Constantin Dăscălescu: Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi să fim informați din 3 în 3 ore sau din 2 în 2 ore.

Tov. Ion Ursu: Cred că din 3 în 3 ore este mai bine.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Şi dacă este ceva urgent, imediat un telefon.

Tov. Ion Badea: Situația se prezintă din 3 în 3 ore.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Dar atrag atențiunea, încă odată, dacă undeva se înregistrează ceva, să se comunice imediat ca să luăm măsuri.

Tov. Ion Ursu: Am înţeles.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat. Să spunem că având în vedere situația creată de accidentul produs, au apărut unele creşteri ale radioactivităţii în diferite zone ale țării noastre, îndeosebi în nord-est; având în vedere direcția vântului, au fost stabilite măsurile necesare şi vor fi informaţi asupra măsurilor şi, că, de asemenea, s-a creat un comandament permanent, având în vedere situația aceasta specială, un grup, format din tovarăşi din conducerea partidului care urmăreşte toate aceste probleme. Şi să spunem aşa: La Comitetul Central s-au analizat aceste probleme, s-a informat şi s-au stabilit aceste măsuri. Să nu aşteptăm să dăm acest comunicat la radiojurnalul de seară sau să se dea această ştire la televiziune seara.

Tov. Emil Bobu: Este un buletin de ştiri acum.

Tov. Nicolae Constantin: La prânz se poate da şi la televizor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci să facem aşa. Și sigur, comerţul, trebuie să vadă cu alimentele, să vedem ce probleme se ridică.

Tov. Ana Mureşan: Am înțeles.

Tov. Nicolae Ceaușescu: În zonele respective, dacă se vor ivi ceva probleme, se vor lua măsuri speciale. Atunci aşa facem. (Toți tovarăşii sunt de acord).

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie să-mi pregătiți o documentație, ca să ştim precis cu ce pot fi combătute unele substante, spre exemplu iodul. Asta ca să putem lua măsurile necesare, să acționăm rapid.

Tov. Ion Ursu: Am înțeles.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Deci să fim informați asupra oricăror probleme care apar. Şi cu asta ridicăm şedinţa.

***

În aceeași zi, de la emisiunea de știri „Telex”, difuzată la televiziune la ora 13.00, puținii români care se mai găseau pe acasă, au aflat despre avaria de la Cernobîl. Instantaneu, mulți dintre ei ieșit afară și au ridicat ochii spre cer, să vadă „radiațiile”. Dar cum pe cer nu se vedea nimic ciudat, nu au dat importanță prea mare știrii.

Potrivit anunțului făcut, „în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, au apărut unele creșteri ale radioactivității în nord-estul țării.”

1986 anunt cernobil 3 mai ziar

Pentru că erau zile libere, detalii în presa scrisă au apărut abia sâmbătă, 3 mai.

3 mai

Presa comunistă scrie pentru prima dată că sunt radiații peste România. Nu se explica însă cât sunt de periculoase sau cât sunt de mari.

„Din măsurătorile efectuate pe întregul teritoriu al țării, a rezultat că în noaptea de 1 spre 2 mai s-a înregistrat o creștere a radioactivității mult peste limitele normale, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în municipiul București. Această creștere a radioactivității este determinată de direcția vântului din nord-est spre sud-vest, dinspre zona sursei de emanație a radioactivității”.

Tot atunci s-au dat primele sfaturi pentru oameni:

„Față de situația creată, se recomandă populației următoarele:

  • să folosească apa potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apă minerală;
  • să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum;
  • copiii să evite ieșirile îndelungate în spații deschise;
  • unitățile agricole și gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, prin acopeire, fântânile și furajele.

Ministerul Sănătății a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde este necesar, în scop profilactic, prin rețeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populația până la 18 ani.”

Un alt anunț din acea zi, pe același subiect, este la fel de evaziv:

„În cursul după-amiezii zilei de 2 mai, în unele zone afectate, inclusiv municipiul București, s-a înregistrat o anumită scădere a radioactivității, care se menține încă la un nivel ridicat, peste normele admise. Se recomandă populației, unităților agricole și gospodăriilor individuale ca, în scop profilactic, să aplice în continuare măsurile stabilite anterior. Stațiile și laboratoarele de specialitate urmăresc permanent evoluția radioactivității în aer și la sol. Populația va fi informată în continuare cu privire la evoluția acestei situații”.

Potrivit unei hărți anexate la informarea făcută lui Ceaușescu, la acea vreme existau în România 127 de posturi de observare, care formau „Sistemul de observare și înștiințare despre contaminarea radioactivă în Armata R.S. România”.

Patru astfel de posturi se găseau în județul Cluj: la Cluj-Napoca, Dej, Florești și Turda.

harta statii observare romania

În zilele în care au urmat, în presă au apărut noi comunicate despre situația radioactivității. La început, știrile au fost zilnice, apoi tot mai rare.

4 mai 1986: „În cursul zilei de 3 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul București, se înregistrează – ca urmare a unei circulații atmosferice favorabile pentru țara noastră – o scădere, în continuare, a radioactivității, care însă se menține peste normele admise. Cu toate acestea, sunt încă zone în care s-a constatat o creștere a radioactivității”.

6 mai 1986: „Din măsuratorile efectuate pe întreg teritoriul țării, rezultă că în zilele de 4 și 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul București, datorită unei circulații atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă. În alte zone, radioactivitatea este mai ridicată, fără însă a prezenta pericol pentru sănătatea populației.

7 mai 1986: „Din măsurătorile efectuate pe întreg teritoriul țării, a rezultat că și în cursul zilei de 6 mai, în majoritatea zonelor afectate, inclusiv în municipiul București, radioactivitatea a continuat să scadă. În unele zone, din cauza circulației atmosferice, radioactivitatea a înregistrat ușoare creșteri, care nu prezintă pericol pentru sănătatea populației.”

13 mai 1986: „Din măsurătorile efectuate pe întreg teritoriul țării a rezultat că în ultimele zile, în majoritatea zonelor afectate, inclusiv în municipiul București, radioactivitatea a continuat să scadă, apropiindu-se de limitele normale. În unele zone, datorită fluctuației determinate de circulația maselor de aer, radioactivitatea se menține încă la un nivel mai ridicat,  fără să prezinte pericol pentru sănătatea populației.”

15 mai 1986: „Din măsurătorile efectuate pe întreg teritoriul țării a rezultat că în zilele de 13-14 mai, radioactivitatea a continuat să scadă în toate zonele afectate, inclusiv în municipiul București, apropiindu-se de limitele normale și nu prezintă pericol pentru sănătatea populației”.

16 mai 1986: Ceaușescu face o vizită la Moscova, unde se întâlnește cu președintele URSS, Mihail Gorbaciov. În știrile din presă nu se face nicio referire la faptul că prședinții ar fi discutat despre Cernobîl, deși mai mult ca sigur, acest lucru s-a întâmplat. Pe agenda discuțiilor: condamnarea SUA care vrea extinderea NATO și continuă înarmarea, cooperarea în cadrul Tratatului de la Varșovia și invitația adresată lui Gorbaciov de a vizita România.

ceausescu gorbaciov 1986 moscova

27 mai 1986 – ultima știre apărută în presa comunistă de la noi pe acest subiect: „În ultimele zile, radioactivitatea aerului, apei și depunerilor la sol a marcat o scădere semnificativă, cu evidentă tendință de a intra în limitele normale ale radioactivității naturale. Legumele și fructele se pot consuma în condiții normale”.

Radiațiile din România în cifre

Ca urmare a accidentului de la Cernobîl, expunerea individuală a populației în România a crescut temporar de la 2,93 mSv pe an, în 1985, la 4,17 mSv pe an, în 1986.

Contribuția în 1986 a expunerii publice (din cauza norului radioactiv de la Cernobîl) la expunerea individuală a fost de 1,25 mSv, expunerea naturală de 2,40 mSv, iar expunerea medicală a fost de 0,5 mSv.

În 1987, expunerea publică (din cauza contaminării produse de accidentul de la Cernobîl) a fost de 0,4 mSv, pentru a reveni în următorii doi ani la cifrele normale de după 1963 – anul semnării de către S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie a tratatului prin care s-a interzis efectuarea de teste de suprafață ale armelor nucleare –  de aproximativ 0,02 mSv.  Înaintea semnării, expunerea publică în România era de 0,4 mSv.

surse: Agerpres; tvarheolog.wordpress.com; photoarchive.minerva.org.ro; bibliotecadeva.ro; mindcraftstories.ro, vice.com; Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu – ICON production; wikipedia.org

Fotograf în oraşul interzis. Cu Cristi Lipovan în miezul dezastrului de la Cernobîl

 

sus(0)jos(4)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns