O șoferiță rămasă fără permis a cerut anularea procesului verbal pe motiv că polițistul i-a trecut greșit CNP-ul

Judecătorii de la Gherla s-au pronunțat pe 7 martie în cazul unei plângeri contravenționale formulată de o șoferiță. Aceasta a rămas fără permis, după ce a fost prinsă circulând cu viteză excesivă pe șoseaua Gherla-Cluj-Napoca. Ea a cerut anularea procesului-verbal întocmit de polițiști, pe motiv că i-a fost trecut greșit CNP-ul, dar și pentru alte motive.

Femeia a mai invocat nulitatea relativă a procesului-verbal contestat, susținând că agentul constatator nu a menționat în document susținerile ei cu privire la faptul că circula în afara localității și în limita de viteză impusă în localitate. Totodată, ea a susținut că a prezentat agentului constatator un certificat de înregistrare a identității pe care îl deține, însă nu s-a menționat acest lucru în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.

Șoferița a precizat că, deși viteza cu care circula la momentul respectiv era constantă și a înregistrat 58 km/h, din înregistrarea video radar rezultă că, în interval de o secundă ar fi urcat la 117 km/h, imposibil de realizat de către autovehicul. Ea a mai invocat lipsa menționării în cuprinsul procesului-verbal de contravenție a elementelor de identificare ale aparatului radar care a efectuat înregistrarea sa, dar și lipsa dovedirii calității de polițist rutier a agentului constatator.

IPJ Cluj a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de către petentă, susținând că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale. Femeii i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum total de 1.305 lei, echivalentul a 9 puncte-amendă, şi i-a fost reţinut permisul de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 90 de zile. De asemenea, nu a avut asupra sa actul de identitate.

Procesul-verbal a fost semnat de petentă, iar la rubrica obiecțiuni au fost inserate următoarele mențiuni: „Nu am știut că sunt în localitate. Nu am văzut indicatorul de limitare de viteză”.

La solicitarea instanței, C.N.A.I.R. – D.R.D.P. Cluj a comunicat la dosarul instanței informația că, la data de 6 aprilie 2023, când s-a produs fapta, în localitatea Jucu, pe DN1C E576, viteza legală maximă admisă era de 50 km/h.

Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de lege.  Procesul-verbal de contravenţie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator. De asemenea, în procesul-verbal s-au consemnat mențiunile petentei.

În ce privește CNP-ul șoferiței trecut în procesul verbal, s-a constatat că la antepenultima cifră s-a consemnat cifra 6 în loc de cifra 0. Judecătorii au stabilit că aceasta reprezintă o eroare materială, care nu este de natură să invalideze datele de identificare ale petentei, care nu a negat că ea este persoana identificată în cuprinsul procesului-verbal.

Totodată, s-a reţinut că agentul constatator a realizat o descriere completă a faptei, fiind indicate aspecte suficiente pentru ca instanţa să poată analiza starea de fapt. Astfel, agentul a indicat ora şi locul comiterii faptei, precum şi împrejurările săvârşirii acesteia, fiind indicat autoturismul condus de petentă şi numărul de înmatriculare al autoturismului pe care se afla amplasat aparatul radar.

IPJ Cluj a depus la dosar înregistrarea video de pe aparatul radar. La vizionarea materialului s-au constatat următoarele: la data de 6 aprilie 2023, ora 18:00:36, valorile de viteză înregistrate pentru autovehicule din sensul opus de mers al autospecialei de poliție erau de 58 km/h la autoturismul țintă și de 77 km/h la un autoturism mai rapid. În imagini apar mai multe autovehicule pe sensul de mers opus autospecialei de poliție, câte două, pe fiecare bandă în parale, în fața autovehiculului condus de către șoferiță, iar în paralel cu acesta, un alt autovehicul.

Instanța a apreciat că, la momentul 18:00:40, viteza de 64 km/h care apare în dreptul literei ”F” (fastest, cel mai rapid) aparține autovehiculului condus de către femeie, care era primul dintre vehiculele care circulau pe benzile din sensul de mers opus autospecialei, devenind autoturismul țintă la 18:00:41, cu o viteză de 58 km/h. În continuare, la momentul 18:00:43, în aceeași secundă, aparatul radar înregistrează pentru autoturismul țintă atât viteza de 57 km/h, urmată imediat de viteza de 115 km/h, în condițiile în care, în spatele autovehiculului condus de către femeie mai apar alte două autovehicule, unul pe fiecare bandă a aceluiași sens de mers. Viteza înregistrată crește până la 117 km/h când autovehiculul condus de către șoferiță iese din cadrul înregistrării, iar viteza continuă să scadă până la 111 km/h, la momentul 18:00:46, când un alt autovehicul apare în plin plan pe înregistrare.

Ca atare, din înregistrarea video depusă de intimat la dosar nu rezultă cu certitudine că viteza de 117 km/h aparține autovehiculului condus de către petentă.

Prin urmare, cât timp din înregistrarea video privind săvârșirea faptei nu permite stabilirea în mod cert că viteza consemnată în cuprinsul procesului-verbal contestat aparține autovehiculului condus de către petentă, rezultă că această probă este neconcludentă în ceea ce privește constatarea existenței faptei și a vinovăției.

În aceste condiții, instanța a constatat că procesul-verbal contestat este netemeinic, fără a se putea reține că femeia se face vinovată de comiterea primei fapte contravenționale reținută în sarcina sa, în acord cu exigențele legale.

Referitor la cea de-a doua faptă, potrivit reglementărilor, „Conducătorul de autovehicul (…) este obligat: 1. să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”. De asemenea, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).”

Contrar susținerilor petentei, instanța apreciază că obligația prevăzută, „participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege”, nu este una alternativă. Înțelesul acestei dispoziții legale este că participanții la trafic sunt obligați să prezinte polițistului rutier documentele solicitate de acesta, care permit identificarea participantului la trafic, a autovehiculului, a proprietarului acestuia și a celorlalte elemente necesare stabilirii contravențiilor rutiere și a contravenienților.

Fapta de a nu avea cartea de identitate asupra sa a fost constatată de către agentul constatator cu propriile simțuri, iar susținerea petentei nu este corelată cu nici un alt element al dosarului cauzei și nici în cadrul mențiunilor formulate de către ea cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție, aceasta nu a învederat aspectul contrar celor menționate de către agentul constatator.

Ca urmare, judecătorii au anulat în parte procesul-verbal de contravenţie încheiat de IPJ Cluj, ca netemeinic, în privința depășirii vitezei prin localitate.

Procesul-verbal a fost menținut în privința sancțiunii pentru neprezentarea unui act de identitate.

IPJ Cluj poate face apel la sentință în termen de 30 de zile de la comunicare.

foto: arhiva