hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej cluj stiri pentru viata gherla dentist stomatologie cabinet artdent telefon tigla metalica depozit gherla mondial dej cluj salon masaj gherla vitality cabinet orl gherla dej cluj spatiu birou gherla chirie

baile baita gherla

O nouă întâlnire cu povești din Gherla, despre Băile Băița, castrul roman, bancnote vechi și picturi murale

Cum s-au descoperit tablițele din castrul roman de la Gherla? Unde se afla castrul și ce s-a ales de el? Când au apărut primele relatări despre Băile Băița și proprietățile miraculoase ale izvoarelor subterane de aici? De unde vine numele monedei românești „leu”? Sunt o parte din întrebările care au primit răspuns la întâlnirea iubitorilor orașului cu cu „Poveștile din Armenopolis”.

A treia întâlnire din cadrul Proiectului de promovare „Poveşti din Armenopolis – Gherla”, a avut loc vineri seara la pizzeria „La Cabana”. A fost continuarea seriei de discuții cu privire la istoria, tradiţia şi arta din oraș, cu invitați din Gherla și de la Cluj.

Prof. Mihaela Kezdi de la Şcoala Gimnazială nr. 1 a vorbit asistenţei despre castrul roman de la marginea municipiului Gherla. Obiectele arheologice descoperite aici sunt expuse în sălile muzeului de istorie din oraș. Despre vremurile triste în care castrul a fost nimicit, ștergând astfel cea mai veche și importantă bucată din istoria orașului, a vorbit Gabriel Rusu.

Alexandru Mihai Tămaş a împărtășit celor prezenți împrejurările în care a ajuns să decoreze, cu desene ilustrative pentru trecutul orașului, pereții locației unde s-a desfășurat întâlnirea. A fost o provocare care i-a pus la încercare creativitatea și imaginația, cu rezultate peste așteptări. Alex este absolvent al Liceului Tehnologic și are la activ trei expoziţii personale, dintre care una la Cluj-Napoca.

foto: Facebook

A urmat prezentarea unei colecţii impresionante de bancnote, adunate ani de zile de un tânăr pasionat, Cioban Radu Andron. Între rarități, hârtii armeneşti din anul 1919, dar colecționarul a povestit că deține și bancnote de dinainte de declararea independenței Statelor Unite de la 1776.

Invitatul permanent prof. univ. Gabriel-Virgul Rusu a adus în atenție Băile Băița, cândva „perla” turismului clujean, aflată acum într-o stare jalnică. Localitatea era cunoscută pe vremuri sub denumirea Chirău. Invitatul a lecturat din monografia lui Kristof Szongott, apărută în anul 1901.

Băile de la Kero (Băiţa) sunt pentru Gherla precum Mănăşturul pentru Cluj şi Ocna pentru Dej, adică o aşezare predestinată să fie alipită oraşului. Pe mine nu mă interesează ce nume poartă aceste băi, aşezate într-un peisaj pitoresc, şi pot aştepta cu răbdare până când oraşul sau chiar proprietarul băilor, interesat îndeaproape de problemă, care face tot posibilul pentru dezvoltarea lor, va considera că a sosit timpul ca aceste băi promiţătoare, despărţite de oraşul nostru doar de o şosea, să fie alipite Gherlei, după toate regulile prevăzute de legislaţia administraţiei publice, desigur, după ascultarea opiniei comunei vecine, de care aparţin.

baile baita gherla kero furdo szamosujvar 1943
Băile Băița prin anii ’40

Repet, mie denumirea de Kero-furdo (băile de la Kero, Băiţa) nu-mi sună mai străin decât băile de la Gherla şi, din punctul de vedere al sănătăţii publice şi al afluenţei, ele merită atenţia noastră, fie că fac parte din teritoriul oraşului, fie că nu.

Primul izvor a fost botezat Czako acum mai bine de 50 de ani de familia cu acelaşi nume, care a dat şi cunoscutul dramaturg maghiar Zsigmond Czako, cel de al doilea izvor se numeşte Banffy.

Gara cea mai apropiată de băi este cea de la Gherla. De altfel, drumul din Gherla până la băi se poate face pe jos în 15 minute, pe o alee străjuită de copaci. Altminteri, în fiecare oră circulă o trăsură comună către băi.

gherla poze vechi imagini armenopolis szamosujvar fotografii vechi oras imagini baile baita kero furdo kerofurdo

Aşezarea geografică a băilor e foarte frumoasă; îndărătul lor se ridică un deal pe care cresc arbori cu frunziş bogat şi tufe de alun, printre care găseşti locuri îmbietoare. În faţă se află un ring de dans cu bănci şi o poiană cu iarbă deasă. Dincolo de şosea se văd crânguri dese locuite de păsărele prietenoase care încântă auzul cu ciripitul lor. Băile, înconjurate de un parc arătos, sunt alcătuite din mai multe clădiri de piatră. Camerele nu mai pot face faţă numărului sporit de vizitatori. Bucătăria celor două restaurante este foarte bună. Optsprezece băi stau la dispoziţia oaspeţilor; 12 camere sunt prevăzute cu pridvoare sculptate cu mult gust. Fiecare baie este confortabilă, unele dintre ele având căzi duble. Acum doi ani băile au fost transformate de proprietarul admirabil, care găseşte întotdeauna ceva de îmbunătăţit. Acum doi ani au fost construite şase camere noi, decorate cu marmură de Carrara, iar podeaua este acoperită cu plăci de mozaic. Aceste camere dotate şi cu sobe ca să se poată face baie şi iarna – se pot întrece cu oricare dintre băile renumite din Ardeal. Aşadar destoinicul proprietar, dr. Jozsef Zakarias, medicul şef al penitenciarului, nu precupeţeşte nici un efort sau cheltuială pentru a asigura tot confortul, atmosfera familială, aspectul plăcut, curăţenia şi ordinea băilor. De aceea numărul vizitatorilor din oraş şi din provincie creşte an de an.

baile baita gherla 1943 kero furdo

În zilele de sărbătoare, când au întâietate oaspeţii din alte părţi, gherlenii ajung destul de greu la o cameră. După gherleni, cei mai mulţi vizitatori vin din Dej; unii dejeni sosesc cu trăsura, alţii preferă trenul care ajunge la ora 4.00 şi se întoarce la ora 9.00. Vara pe aleile umbroase din Băile Kero (Băiţa) întâlnim vilegiaturişti de la Cluj sau chiar de pe meleaguri mai îndepărtate.

Băile calde sunt alimentate cu apa din cele două izvoare. Efectul benefic al băilor sulfuroase este cunoscut de multă vreme de locuitorii din zonă. Iată opinia excelentului doctor de la vestitele băi Csaszar din Budapesta, dr. Kalman Brunner, după analiza apelor de la Băiţa: „Apele de la Kero se numără printre izvoarele sulfuroase mai rar întâlnite şi pot fi utilizate cu succes în cazurile mai grave de reumatism, pentru bolile muşchilor şi articulaţiilor, în cazul atrofiilor, înţepenirii, ulceraţiilor pielii, osteoporozei, scrofulozei, intoxicaţiei cu metale şi altele. Uzul intern al aceloraşi ape are efecte tămăduitoare asupra durerilor de gât, laringită, faringită, roşeaţa pântecelui, suferinţele stomacului şi intestinelor, hemoroizi, tumori ale ficatului şi splinei”.

Cu cinci ani în urmă, vrednicul proprietar i-a solicitat profesorului de chimie din Budapesta, dr.Vilmos Hank, să efectueze analiza chimică a apei, acesta publicând un articol întitulat Băile Kero şi apele sale minerale. Următoarele rânduri le-am extras din această lucrare amănunţită: „Apele acestor izvoare, din punctul de vedere al compoziţiei, ocupă un loc meritoriu alături de cele din Sobranc, de renumitele ape de la Harrowgate, din Anglia, cele de la cunoscutele băi Lostorf, din Elveţia. Stimulat de rezultatul favorabil al analizei, proprietarul băilor a hotărât să investească pentru a transforma acestei băi mici intr-o instituţie balneară modernă.

***

Scorbutul care a bântuit între anii 1851-1855 a afectat mult starea de sănătate a deţinuţilor din penitenciar. Pentru îmbunătăţirea situaţiei s-au afumat celulele cu oţet, iar bolnavii de scorbut erau îmbăiaţi la băile sulfuroase de la Băiţa.*

Gabriel Rusu a rememorat și momentele din copilărie, când se făcea baie la Băile Băița, în anii ’80. „Era atât de rece apa în bazin, încât aveam buzele vineții când ieșeam afară! Dar era frumos, era și un teren de tenis, la sărbători se făceau mici și se servea bere pe terasă!”

Ultimul care a luat cuvântul a fost profesorul  clujean Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, care a scos în evidenţă bogăţia  arhitecturală şi istorică a municipiului Gherla, unde există valori deosebite. A menționat și importanța tururilor ghidate în cunoaşterea oraşului și a apreciat iniţiativa Centrului Turistic Gherla de a organiza astfel de întâlniri, pe tema cunoaşterii şi promovării valorilor istorice ale unei urbe mici de provincie, dar mare în tradiţii, obiceiuri şi datini populare. A şi remarcat, „lucrurile frumoase trebuie amintite, iar înainte de grupurile de turişti, istoria unui oraş trebuie cunoscută prima dată de locuitorii lui”.

povesti din gherla

Moderatorul întâlnirii de vineri seara a fost directorul Centrului Turistic Gherla, Monica Pătac, care la sfârşit a împărţit oaspeţilor pliante şi hărţi ale orașului. Întâlnirea a beneficiat și de prezența, pentru scurt timp, a primarului Ioan Neselean.

Szekely  Csaba

*Kristof Szongott – Orașul liber regal Gherla, 1901, traducere de Andrea Ghiță

sus(21)jos(3)

laborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestely tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns