gama optic ochelari gherla magazin service dej cluj
mariflor gherla fabrica angajare locuri de munca dej cluj
locuri de munca iclod fabrica calorifere
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj asociatia pro vita cabinet veterinar gherla medic telefon angajare bucatar camin rebeca santioana angajare bucatar camin rebeca santioana
1919 masina primar gherla

Nu oricine avea mașină în Gherla acum 100 de ani – ce mărci erau și cu ce viteză puteau circula – câte mașini sunt azi în oraș

Gherla INFO duminică 14 aprilie 2024 18:58 Scrie un comentariu: 3,337 accesări

Primele automobile au apărut la Gherla după unirea Transilvaniei cu România. Cea mai veche fotografie în care apare un vehicul în zonă este datată 1919. Dintr-un anuar automobilistic din anul 1924 aflăm cine și ce mașină avea.

Era de așteptat ca deținătorii de automobile să fie persoane înstărite, cu posibilități financiare: prefecți, primari,  politicieni, doctori, afaceriști. O altă categorie de proprietari erau instituțiile publice.

În anul 1924 a apărut prima ediție din „Anuarul automobilelor din țară și trăsurilor din București”. Volumul cuprinde o evidență a vehiculelor înregistrate pe aparținători, câteva semne de circulație de la acea vreme, legea privitoare la circulația automobilelor, Legea pentru drumuri din 1906 și Regulamentul Poliției rulajului și circulației pe căile publice, valabil din anul 1908.

Anuarul menționează deținătorii de automobile pe județe, mărcile deținute, capacitatea în cai putere. Gherla era la acea vreme comună și făcea parte la data apariției anuarului din județul Solnoc Dăbâca (Doboca). În România de atunci existau și județe foarte sărace, în care nu existau automobile deloc: Coțmani, Siret, Vișnița și Zasravna (azi aflate în Ucraina).

foto: mașini de epocă, în piața centrală din Gherla (1933)

1933 gherla masini

De la căruță la trăsură, de la tren la automobil personal

Căruțele și mai apoi trăsurile, au fost o lungă perioadă de timp singurele mijloace de transport pe aceste locuri. În 1881 s-a inaugurat calea ferată Apahida-Dej, pe care a circulat primul tren, iar înainte de primul război mondial au apărut primele automobile și motociclete, produse de firme celebre și azi: Mercedes, Fiat, Opel, Ford, Harley Davidson.

foto: mașină de epocă, în piața centrală din Gherla (1938)

1938 gherla masina

Deținătorii de automobile și motociclete în 1924 – Județul Solnoc Dăbâca – Dej

Anuarul publică o listă cu 24 de proprietari de vehicule. Primul pe listă este dr. Teodor Mihali, celebru politician român, președinte al Partidului Național Român din 1919, prefect al județului Someș din același an. O perioadă a locuit la Dej, iar din 1927 a fost primar al Clujului.

Mai atrage atenția între deținători compozitorul și pianistul Guilelm Șorban. Acesta deținea două motociclete, între care un Harley Davidson. A decedat în 1923 la Dej, adică chiar înainte de apariția anuarului.

  1. Dr. Teodor Mihali, comuna Dej, Neseldorfer 35 HP, turism (Horse Power, lb. engleză = cai putere)
  2. Oficiul Sanitar Județean, Dej, Puch 14-38 HP, turism
  3. Clementa Barbul, Dej, Benz 35 HP, turism
  4. Coloman Koller, Dej, Benz, 35 HP, turism
  5. Firma Friedman şi Korzicha, Dej, Opell 40 HP, camion
  6. Grof Cornis Karol, comuna Benediug (azi Mănăstirea), Laurent 35 HP, turism
  7. Frolich & Comp., comuna Gherla, Mercedes 45 HP, turism
  8. Valea Lăpuşului, comuna Lăpuş, Adler 30 HP, turism
  9. Ioan Șuteu, Gherla, Benz 40 HP, camion
  10. Societatea de îngrășare a porcilor – Ajan Teodor, Gherla, Puch 14-38 HP, camion.
  11. Frolich & Comp., Gherla, Horch 18-40 HP, turism
  12. loan Ciorba, Chendu (azi Cornești), Defanile molocicletă
  13. Ludovic Simo, comuna Poiana Blenchii, Benz 35 HP, turism
  14. Iacob Goldştein, Dej, Ford 16-20 HP, turism
  15. Firma Baender şi Hanser, comuna Beclean, Ford 16-20 HP, turism
  16. Contele Vass Andrei, comuna Sucutard, Ford 16-20 HP, turism
  17. Dr. Guilelm Şorban, Dej, 3 HP, motocicletă
  18. Dr. Banffi Desideriu, comuna Uifalău (azi Vultureni), motocicletă 2 jum. HP
  19. Victor Kişiu, comuna Recea Cristur, Fiat 15-20 HP, turism
  20. Coloman Koller, Dej, Ford 16-20 HP, turism
  21. Dr. Victor Pop şi dr. Ioan Merci, Dej, Ford 16-20 HP, turism
  22. „Mercur” Societate Comercială, Gherla, Rabă 35 HP, turism
  23. Guilelm Şorban, Dej, Harley Davidson 2 jum. HP, motocicletă
  24. Prefectura județului Solnoc-Dobăca, Dej, Steyr 12-40 HP, turism

Regulamentul de circulație

În 1921 intră în vigoare în România un regulament de circulație mai sever, după ce se înmulțise numărul vehiculelor, dar și al accidentelor. „Acest regulament cuprinde măsuri foarte drastice pentru provocatorii de accidente, începând cu mari amenzi bănești aplicate pe loc și sfârșind cu confiscarea mașinii”, scria presa vremii.

Viteza maximă cu care automobilele și celelalte vehicule cu tracțiune mecanică pot circula în orașe și în trecere prin comune va fi de 12 km. pe oră, adică egal cu trapul cailor. La cotituri, în aglomerațiuni, la încrucișări de străzi și la răspântiile drumurilor, viteza va fi redusă la 6 km. pe oră, adică egală cu pasul pedestrului. Circulația pe poduri și podețe de lemn, precum și pe poduri suspendate, va fi redusă de asemenea la acea a pasului cailor

Oricine va conduce un automobil, fără a avea un permis de conducere, va fi pedepsit cu amendă de la 1000-5000 lei și închisoare de la 1-3 luni.

foto: mașini de epocă, în piața centrală din Gherla (1939)

1939 gherla centru masina

Primele accidente

După mai multe accidente de căruță sau tren, în 1916 apare o primă știre despre un accident de mașină, petrecut  în zonă, pe șoseaua Gherla-Cluj-Napoca, în care a fost implicată o soprană celebră de la Viena.

Între Gherla și Cluj s-a produs un accident de mașină grav. Annie Dickens, celebra primadonă vieneză, a vrut să călătorească cu mașina la moșia contelui Jenő Vass în prima zi de Crăciun, împreună cu soțul ei, căpitanul Alfred Rődl, cu care s-a căsătorit în urmă cu două săptămâni. Mașina era condusă de căpitanul Rődl, un cunoscut sportiv și câștigător al mai multor competiții auto austriece. Între Gherla și Cluj, volanul mașinii a cedat. Automobilul s-a răsturnat într-un șanț de pe marginea drumului. Rődl și șoferul său Balog au fost aruncați din mașină pe drum, iar Annie Dickens a fost aruncată sub mașină. Oamenii chemați să ajute au salvat-o pe nefericită. Cuplul grav rănit a fost transportat la spitalul din Cluj. Căpitanul a suferit o leziune la cap, iar soția s-a ales cu o fractură la baza craniului.

ziarul Delmagyarorszag, 28 decembrie 1916

Accident de automobil lângă Gherla. Pe şoseaua Gherla-CIuj s-a întâmplat un groaznic accident de automobil, care a costat viaţa colonelului Loche, din armata franceză. Iată amănuntele acestui groaznic accident. Colonelul Loche plecase din Cluj cu un automobil în care luase Ioc prefectul judeţului Cojocna, dl. Muncaci Slavic. La o cotitură a drumului, şoferul voind să evite o căruță şi şoseaua fiind udă din cauza ploilor, automobilul a alunecat în şanţ, făcând două salturi și cuprinzând sub ei pe cei doi pasageri. Colonelul Loche a fost grav rănit la cap şi la şira spinării, ceea ce i-a cauzat moartea, după 10 minute de chinuri groaznice. Prefectul Muncaci e grav rănit şi nu sunt speranţe că va scăpa cu viaţă. Şoferul Emil Tiegler, care conducea maşina, este mai puţin rănit. Corpul colonelului a fost îmbălsămat pentru a fi trimis în Franţa.

ziarul Foaia Poporului, 6 iunie 1920

accident masina 1930

Catastrofa de la Apahida. O mare nenorocire s-a întâmplat ieri noapte, pe la orele unu, pe drumul de la Apahida. Două automobile care alergau cu iuţeală din direcţie opusă s-au întâlnit pe podul Someşului şi s-au izbit cu atâta putere, încât s-au făcut ţăndări. Au fost grav răniţi avocaţii dr. Nagy Jakab şi dr. Nagy Ignác, care mergeau spre Dej şi sublocotenentul Pop Nicolae, de la Regimentul 83 Infanterie, care venea de la Gherla. Şoferii încă au fost răniţi. Cazul se cercetează la Prefectura poliţiei din Cluj. Motivul pare a fi lipsa de lămpi semnalizatoare la ambele maşini.

ziarul Patria, 3 septembrie 1925

1924-2024: de la cinci mașini, la 10.000

Dacă în urmă cu 100 de ani apăreau menționate doar cinci autovehicule la Gherla, numărul acestora a început să crească abia după 1980 și a explodat după 1990.

foto: parcarea din centrul orașului (sfârșitul anilor ’70)

gherla 1980 centru parcare

În timp ce în anii ’80, pe străzile orașului circulau autoturisme ca Dacia 1100, Dacia 1300, câte o Skodă sau un Trabant, după revoluție au început să apară mașinile străine, de regulă autoturisme second-hand. Fenomenul Caritas din perioada ’93-’94 a făcut mulți posesori noi de mașini.

foto: aceeași parcare, plină (1995)

gherla parcare masini 1995

Azi a devenit o modă ca la majorat, unii tineri să își ia permisul de conducere auto, iar părinții să le facă cadou o mașină.

Potrivit datelor oficiale de la Primăria Gherla, la sfârșitul anului 2023 erau în evidențe 8.722 de mijloace de transport aparținând persoanelor fizice, dintre care 7031 autoturisme, 213 motociclete, motorete și scutere, 440 de autovehicule de până la 12 tone. În numărul total mai sunt cuprinse remorci, semiremorci și rulote.

În folosința persoanelor juridice erau la 31 decembrie 2023 un număr de 1310 mijloace de transport, din care 612 autoturisme, 281 autovehicule de până la 12 tone, 123 remorci, semiremorci și rulote.

anul mijloace transport persoane fizice mijloace transport persoane juridice total
2019 7.749 1.124 8.873
2020 8.033 1.205 9.238
2021 8.333 1.258 9.591
2022 8.518 1.259 9.777
2023 8.722 1.310 10.032

Datele din 2019 până la zi arată că în fiecare an se înmatriculează în Gherla aproape de 300 de noi mijloace de transport, dintre care cele mai multe sunt autoturisme proprietate personală.

Creșterea numărului de autovehicule a adus și o problemă uriașă, cea a parcărilor. Administrația locală a fost confruntată cu o cerere tot mai mare de locuri. Cea mai recentă parcare a fost amenajată recent, pe strada Mihai Eminescu.

gherla parcare strdada mihai eminescu

De asemenea, pentru a fluidiza parcările publice, urmează introducerea în curând a parcometrelor, care vor taxa șoferii ce staționează perioade mai lungi de timp.

foto principală: o carte poștală din 1919, trimisă primarului din Gherla, Victor Micșa

magazin nikoleshop gherla imbracaminte incaltaminte marketing promovare firma gherla adhub

Lasă un răspuns

trafic vizitatori gherla info
© 2008-2024 media genius e-mail: contact@gherlainfo.ro