taxi gherla telefon
locuri de munca gherla dej cluj fundatura iclod irrom fabrica calorifere salariu
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon nisip balast gherla canalizare fose septice transport materiale constructii gherla dej cluj angajare bucatar locuri de munca gherla dej cluj conte restaurant angajare locuri de munca infirmier camin varstnici rebeca santioana gherla dej cluj angajare locuri de munca gherla dej cluj tehnician mezeluri mariflor
ceausescu miting 1989 bucuresti

Martor din Gherla la ultimul miting al lui Ceaușescu, în decembrie 1989, ce nu s-a văzut la televizor și ce nu știau românii – VIDEO

Dacă ar fi existat Gherla INFO în urmă cu 30 de ani, știrea de la această oră ar fi arătat astfel:

Pentru prima dată, o cuvântare a președintelui Nicolae Ceaușescu a fost întreruptă. Mitingul desfășurat pe 21 decembrie 1989 la amiază, la care au luat parte mii de oameni ai muncii din Capitală, în fața Comitetului Central al Partidului Comunist Român,  a fost marcat de un eveniment mai puțin obișnuit. La un moment dat, undeva în  mulțime s-a auzit o pocnitură puternică, care a produs un uriaș vacarm în rândul participanților. Mii de oameni au crezut că se trage, la fel cum s-a întâmplat zilele trecute la Timișoara,  și au fugit să se adăpostească, iar unii chiar au vrut să intre în sediul clădirii CC. În același timp, alte grupuri au provocat mulțimea, cu anunțuri de genul „Vin tancurile”. Mai multe femei au fost înțepate de la spate cu sule, pentru a le face să țipe.

Transmisiunea în direct la Televiziunea Română a fost întreruptă, iar o țară întreagă a rămas nedumerită, fără să își poată da seama ce se întâmplă la București. Președintele a reacționat calm la situația din piață, fără a înțelege la rândul său ce se petrece. Nicolae și Elena Ceaușescu au încercat să-i liniștească pe oameni, la microfon: „Stați liniștiți la locurile voastre!”, a spus în repetate rânduri Ceaușescu. „Asta e o provocare!”, se mai aude spunând președintele.

După câteva minute, liderul comunist și-a reluat discursul, iar Televiziunea Română a intrat din nou în direct. Președintele a început apoi să anunțe măsuri pentru populație: „Am hotărât în această dimineață ca începând de la 1 ianuarie să majorăm în cursul anului viitor (sic!) retribuția minimă de la la 2000 la 2200 lei. De asemenea, vom majora alocațiile pentru copii între 30 si 50 de lei”, a mai spus Ceaușescu, în uralele participanților. 

Mitingul s-a încheiat după o oră, cu îndemnul președintelui de apărare a integrității și suveranității naționale a României în fața dușmanilor.

video în continuare – ultimul discurs al lui Ceaușescu

Cu o seară înainte, pe 20 decembrie, la ora 19, programul televiziunii române nu a început cu Telejurnalul, cum se întâmpla de obicei. Nicolae Ceaușescu, flancat de Elena Ceaușescu și alte persoane din conducerea de partid și de stat, a vorbit pentru prima data despre evenimentele de la Timișoara.

”În zilele de 16 și 17 decembrie, sub pretextul împiedicării aplicării unei sentințe judecătorești legale, câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări și incidente, trecând la atacarea unor instituții de stat, distrugând și jefuind o serie de clădiri, de magazine. În ziua de 17 decembrie și-au intensificat activitatea împotriva instituțiilor de stat și de partid, inclusiv a unor unități militare. Aceste grupuri aveau scopul de provoca dezordine și distrugerea instituțiilor și bunurilor generale ale orașului și de a da semnalul unor asemenea acțiuni și în alte centre. Deoarece acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste, au continuat, conform constituției și în conformitate cu legile țării, unitățile militare au fost obligate să se apere, să apere ordinea și bunurile întregului oraș. De fapt, să apere ordinea în întreaga țară. Organele de ordine, procuratura, au efectuat și continuă să efectueze cercetările corespunzătoare pentru a stabili cauzele și vinovații acestor acte cu caracter net fascist, provocator de distrugere.

Din datele de care se dispune până în prezent, se poate declara cu deplină certitudine că aceste acțiuni cu caracter terorist au fost organizate și declanșate în strânsă legătură cu cercuri reacționare imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine. Scopul acestor acțiuni antinaționale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situației politice, economice, de a crea condițiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenței și suveranității patriei noastre socialiste. Nu întâmplător, posturile de radio de la Budapesta și din alte țări au declarat încă în cursul acestor acțiuni antinaționale teroriste o campanie deșănțată de ponegrire, de minciuni împotriva țării noastre. Doresc să declar cu toată răspunderea că unitățile armatei noastre, care au misiunea apărării independenței și suveranității patriei, a cuceririlor revoluționare, au dat dovadă de multă, foarte multă răbdare, nu au răspuns chiar atunci când soldații și ofițerii au fost loviți, ci numai atunci când situația a ajuns de așa natură încât au fost atacați de bandele teroriste și au fost puse în pericol instituțiile fundamentale, ordinea din județ. Armata și-a îndeplinit pe deplin îndatorirea față de patrie, de popor și cuceririle socialismului.

Această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenței și suveranității popoarelor, acelor popoare care nu vor dominația străină și sunt gata să-și apere cu orice preț, inclusiv cu arma în mână, independența, dreptul al o viață liberă. Să acționăm în așa fel pentru a nu fi necesară intervenția. Dar, în același timp, să nu se admită în nicio împrejurare ca Armata să fie atacată, să se acționeze pentru crearea de dezordine, pentru a împiedica activitatea și munca pașnică a poporului. Adevărata libertate, adevăratul umanism înseamnă a asigura dezvoltarea socialistă a patriei, bunăstarea întregii națiuni, a asigura independența, integritatea țării și a demasca pe toți aceia care acționează, indiferent sub ce forme, împotriva intereselor patriei, a independenței, a socialismului în România.

TVR a prezentat apoi întâlniri ale oamenilor muncii de la marile unități industriale din București, care au condamnat manifestările huliganice de la Timișoara.

video în continuare

Bate vântul schimbării în Europa de Est, România o pradă mai specială

Capii țarilor comuniste din Europa de Est căzuseră unul după altul, în Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia. În România lui Nicolae Ceaușescu, nu se întâmpla, aparent, nimic. În noiembrie a avut loc congresul al XIV-lea al PCR, unde Ceaușescu a fost reales în unanimitate secretar general al partidului unic.

La începutul lunii decembrie 1989, cei doi lideri mondiali, George Bush și Mihail Gorbaciov, se întâlnesc la Malta, pe vasul rusesc Maxim Gorki. Apropiați ai lui Ceaușescu din acele vremuri au confirmat ulterior, pe rând, că președintele a aflat, prin serviciile de spionaj românești, ce s-a discutat acolo în privința României: schimbarea lui de la putere.  Un alt obiectiv al discuțiilor ar fi fost menținerea României sub influența sovietică. Rușii ar fi cedat pentru asta Germania de Est și ar fi primit ajutor financiar de la americani, în condițile în care economia URSS era la pământ. Mai mult, Gorbaciov era la cuțite cu Ceaușescu, care devenise neascultător, mai ales după momentul invaziei Cehoslovaciei din 1968. Opoziția făcută atunci l-a trimis pe Nea Nicu direct în brațele americanilor, dar acum Gorbi găsise calea să-i ia locul.

În mod pur întâmplător, sau nu, după două săptămâni, pe 15 decembrie 1989, încep manifestări de stradă la Timișoara, un lucru nemaivăzut în acele vremuri. Un preot originar din Sânmartin, de lângă Gherla, Laszlo Tokes, mutat de mai marii bisericii reformate de mai multe ori de la o parohie la alta, pare a fi motivul nemulțumirii românilor. Ce legătură era între preot, frigul din casele oamenilor și magazinele goale, nu prea se poate explica. Dar cert, era un bun mijloc de motivare a oamenilor, care trebuiau scoși în stradă, în număr cât mai mare, pentru a da greutate revoltei.

Jurnalele de știri de la Radio Europa Liberă transmit non-stop despre preotul din Timișoara ca despre un simbol al rezistenței împotriva regimului Ceaușescu. Alături de el, nume obscure pentru români la acea vreme, ca Mircea Dinescu și Doina Cornea.

Românii nu aveau de unde să știe în acele timpuri că Europa Liberă era un post de radio finanțat de americani, coordonat de servicul secret C.I.A. (Central Intelligence Agency), cu scopul de a promova interesele SUA în mentalul colectiv românesc și de a stimula opoziția împotriva regimului din România. Bruiat în anii ’70 și ’80, postul care transmitea pe unde scurte din Germania, de la Munchen, a fost un fel de fruct interzis pentru milioane de români, care mai aveau acces doar la informațiile de pe canalele oficiale de la București.

În mod paradoxal, deși la București se petrec lucuri nemaivăzute, radio Europa Liberă nu pomenește pe 21 decembrie mai nimic despre cele întâmplate la miting, unde discursul lui Ceaușescu a fost întrerupt. Agenda occidentală pare să fie ocupată exclusiv cu morții de la Timișoara. Numărul acestora crește exponențial la jurnalele de știri, unde se folosesc cifre fantastice și  neadevărate. În același timp, agenția de știri rusă TASS relatează masiv despre situația din București. Fiecare cu prioritatea sa.

Mișcări de stradă la Timișoara, începutul sfârșitului

„Din 1986 şi până în 1989 ne-am confruntat cu un fenomen de plecare masivă din ţară. Plecare ilegală spre Ungaria Noi îl numisem «Filiera maghiară de a ajunge în Occident». În 1989, fenomenul era invers, intrare masivă în ţară dinspre Ungaria. Îi aveam pe ore şi pe zile, cum veneau, dacă erau aduşi de maghiari. S-a cerut anchetă. În acest caz, s-a ordonat ca, până după Congresul al XIV-lea al Partidului, cei care sunt la prima abatere să fie cercetaţi în libertate, iar recidiviştii să fie condamnaţi la locul de muncă”, declara colonelul Gheorghe Rațiu, șeful Direcției I a Securității.

Nicolae Ceauşescu, personal, a ordonat ca „transfrontalierii să fie ţinuţi de grăniceri, în dormitoare speciale, până la elucidarea fenomenului de intrare masivă din Ungaria şi dinspre Occident.

Colonelul Raţiu: „Am făcut o echipă de cercetare şi am trimis-o pe frontieră. S-au luat cel puţin 20 de declaraţii de la persoane care recunoşteau că au fost recrutate în organizaţia «România Liberă» de la Budapesta. Prin 1988, la Bicske, la 40 de kilometri de Budapesta, spre Viena, exista un centru de instruire paramilitară, unde erau cazaţi şi antrenaţi aceşti oameni. O parte dintre cei interogaţi de noi au recunoscut că au venit aici pentru acţiuni menite răsturnării regimului. Erau români şi ţigani”.

Atât Ceauşescu, cât şi Securitatea ştiau ce este „România Liberă” din Ungaria. „În 1986 se pleca masiv în Ungaria şi nu se mai întorcea nimeni. Maghiarii au favorizat un timp acest canal, trecându-i în Austria cu ajutorul călăuzelor sau pe vase care făceau croaziere pe Dunăre. În 1987, un oarecare Roşca Marin, economist din Timişoara, a înfiinţat la Budapesta aceași organizaţie «România Liberă»”, a declarat colonelul Raţiu. „Noi, cei de la Direcţia I a Securităţii, am trimis peste 60 de persoane la Bicske, pentru a culege informaţii. Acolo făceau pregătire politică, pregătire paramilitară, cu armament, bătăi cu lanţuri. Au fost pregătiţi pentru dezordine în oraşe, ceva de genul ce s-a întâmplat la Timişoara.”

La mijloc de decembrie, la Timișoara, agitația este întreținută și de personaje care încep să spargă geamurile magazinelor și să le vandalizeze. Coincidență sau nu, acest lucru s-a întâmplat și în alte orașe, printre care și Gherla, câteva zile mai târziu. Este explicabil să spargi geamul unei librării, în ferestrele căreia sunt expuse cărțile lui Ceaușescu, e o adevărată lovitură de imagine, dar de ce să spargi magazine de haine, de televizoare?  Specialiștii ar răspunde: ca să creezi haos, teamă și confuzie. Mai mult, un grup de oameni pătrund în sediul Comitetului Județean de Partid Timiș.

Cele petrecute ajung la urechile lui Ceaușescu. În teleconferința cu responsabilii, pe 17 decembrie, acesta spune: „Aparent, totul a pornit de la un proces de evacuare a unui preot care a fost mutat de cultul respectiv și nu vroia să se evacueze, care, însă, anterior, a făcut declarații antiromânești la Budapesta și s-a aliat cu cercurile revizioniste ostile integrității României.[…]  Acum reiese clar că de fapt aceasta a fost pretext, că a fost pregătit din timp de agențiile străine din străinătate și de cercurile antisocialiste și din Est și din Vest […] Toate trupele primesc imediat muniție de război, de front. Se somează, oricine nu se supune, se socotește stare de necesitate și se aplică legea! În Timișoara a fost atacat și sediul, nu s-a reacționat, s-a întors și obrazul celălalt, de parcă ar fi fost Iisus Hristos!”

Înainte să urce în avionul spre Iran, Ceaușescu  a transmis un mesaj generalului Milea.

„La aeroport, după ce Milea i-a prezentat raportul cu privire la starea aeronavei prezidenţiale, Ceauşescu i-a spus: «în legătură cu stricăciunile de la Timişoara, tovarăşu Milea, nu reparaţi nimic! Filmaţi totul şi, când mă întorc, vom da totul la televiziune». Acest lucru a fost confirmat şi de cei de la Timişoara, care au spus că au primit ordin să nu repare nimic”, a declarat Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei prezidenţiale.

România, pe mâna Elenei Ceaușescu, se pornește focul la crematoriu

Deși gluma se îngroașă, Ceaușescu pleacă pe 18 decembrie în Iran, unde avea programată o vizită de două zile și o lasă la butoane pe Elena Ceaușescu. La Timișoara se produc incidente grave, provocări, se trage în mulțime, mor oameni. Armata trage in oameni, anunță Radio Europa Liberă, difuzând la nesfârșit o înregistrare pe care se aud împușcături și țipete. Ulterior, apar informații că înregistrarea respectivă ar fi fost o intoxicație, un fals și că demonstranți de la Timișoara, aflați față în față cu armata scoasă în stradă, au fost găsiți împușcați, dar în spate. Morții sunt duși la București și arși în crematoriu, să li se piardă urma.

Revenit acasă, pe 20 decembrie, Ceaușescu anunță evenimentele de la Timișoara la televizor, un lucru la care nu se aștepta nimeni.

A doua zi are loc marele miting la București,  despre care presa internațională scrie că au fost huiduieli. Martorii vorbesc însă de țipete de spaimă. Imaginile video confirmă că nu era vorba despre un protest al participanților la miting, ci de oameni panicați de un zgomot ciudat.

video în continuare

Martori din Gherla la evenimentele din București

Nicolae Suciu, azi pensionar, lucra la acea vreme la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Gherla. Se ocupa cu importurile de utilaje și piese de schimb, iar pe 21 decembrie 1989 se afla la București, cu afaceri.

Sediul firmei străine cu care trebuia să discute tranzacții se afla langa Cercul Militar, la mică distanță de sediul CC al PCR, unde se desfășura ultimul miting al lui Ceaușescu.

nicolae suciu gherla

„Am plecat din Cluj, cu avionul, pe 20 decembrie. Am stat la hotelul Ambasador. A doua zi, pe 21, trebuia sa plec la întâlnire. La metroul de la Universitate mi-a atras atenția un grup de oameni cu steaguri, care ieșeau de la metrou. Primul care ieșise dădea instrucțiuni celorlalți: „Tu stai acolo, tu mergi acolo unde am stabilit, tu faci aia. Totul era evaziv, fără detalii concrete. Mi s-a părut ciudat faptul că nu merg în coloană, dacă mergeau la miting, așa mi s-ar fi părut normal. Erau toți niște tipi aparte, nu semănau cu noi. Erau înalți, solizi, blonzi, un grup de vreo 15 oameni. Am zis în sinea mea că ceva nu e în regulă.

Când m-am apropiat de Palatul Regal, se auzea deja discursul lui Ceaușescu la mitingul din imediata apropiere. Apoi s-a auzit un zgomot mare, ca o explozie de petardă. Atunci a început lumea să se revarse pe stradă și am fost prins și eu în puhoi. Cineva dădea instrucțiuni să se meargă spre ambasada americană. Toată chestia asta a ținut vreo două ore, până nu s-a mai putut înainta din cauza cordoanelor de militari. Într-un final am reușit să ies din coloană, printre militari. Cred că am avut noroc, eram îmbrăcat într-un costum de culoare kaki, făcut din stofă pentru ținută de militari, militarii nu m-au întrebat nimic și m-au lăsat să trec.

revolutie 1989 bucuresti

M-am dus la hotel, unde am urcat pe acoperiș, alături de directorul hotelului și alte persoane, să vedem ce se întâmplă. Am stat acolo aproape toată noaptea. Au venit tab-uri spre seară, iar după ce s-a lăsat întunericul, au început să tragă în sus, se vedea dupa trasoare. Nu se vedea câtă lume este pe stradă, era întuneric și un zgomot infernal. La Intercontinental s-a făcut o baricadă, acolo au venit tancurile, s-au făcut arestări, șeful baricadei le striga oamenilor să stea să apere baricada. După miezul nopții aceasta a fost stricată. S-a tras mult, iar în cele din urmă ne-am dus la somn, pentru că a doua zi aveam avion spre Cluj.

Dimineața am văzut în locul unde a fost baricada ca totul era curățat, spălat. Se plantaseră inclusiv flori, călcate în picioare de oameni doar cu câteva ore înainte. Parca nu s-ar fi întâmplat nimic.

Pe autobuzul spre aeroport era o liniște mormântală, nimeni nu vorbea nimic.  La Băneasa a apucat să plece la ora 6 cursa spre Timișoara, iar la un moment dat s-a anunțat în difuzoare că avionul spre Cluj nu mai decolează pentru că aeroportul este ocupat, fără alte explicații. Am rămăs acolo, după-amiază s-a adus un televzior unde am văzut ce se întâmplă. Era un grec  la barul din aeroport cu care mă cunoșteam, îi mai ducema câte o țuică de la noi, el îmi dădea câte ceva pentru copii. Când s-au dat la TV imaginile cu elicopterul lui Ceaușescu părăsind sediul CC, ne-am îmbrățișat, dar în același timp m-am întrebat: dar dacă am încurcat-o rău? Nu știa nimeni ce urmează, se putea întâmpla orice.

La rândul său, doctorul Remus Todea a povestit că se afla la București pe 21 decembrie la o rudă bolnavă, care urma să fie operată.

„Erau grupuri de oameni, care mergeau în valuri spre Universitate, strigau Jos Ceaușescu! La Bucur Obor a fost un șoc pentru mine: erau portocale, se dădeau câte 2 kilograme de persoană, așa că am stat la coadă, să aduc acasă. Probabil începuseră să aprovizioneze mai bine. Când am ieșit de acolo am văzut o trupă mare de oameni, care se îndreptau spre centru și strigau împotriva lui Ceaușescu. Am înnoptat la o mătușă, iar peste noapte s-au tot auzit împușcături din stradă. Mi s-a atras atenția să nu stau la fereastră pentru că este periculos.”

A doua zi, cei doi gherleni s-au întâlnit la aeroportul Băneasa. „Seara pe la 10 s-a anunțat că pleacă o cursă spre Oradea. Aveam o rudă acolo, așa că am hotărât să plecăm. Am ajuns cu bine, am rămas acolo peste noapte, iar a doua zi am luat acceleratul Timișoara – Iași, care ne-a dus acasă la Gherla”.

Morții nevinovați de la revoluție

În ce privește numărul morților, pe 20 decembrie agențiile internaționale de presă vorbeau despre 3,000-4.000 de morți la Timișoara, lucru care i-a îngrozit pe români. Cifra crește pe fluxurile de știri pe zi ce trece, ajungând la 60.000 de oameni decedați. Genocidul servește drept capăt de acuzare la procesul lui Nicolae Ceaușescu.

În realitate, numărul morților, decedați în zilele revoluției în întreaga țară până la plecarea lui Ceaușescu de la putere, pe 22 decembrie, la amiază, a fost de 271 de oameni. De patru ori mai mulți au murit, în diverse împrejurări,  după 22 decembrie. Între 22-25 decembrie au mai murit 715 oameni, după 25 decembrie, 113 și alți 67 fără dată exactă. În total, 1.166 victime. Între ei, morți nevinovați din Gherla, Sântioana, Geaca, Ileanda, Palatca, Gâlgău, Unguraș.

surse: Revoluția Română în direct – TVR, 1990; SRR – E un început în tot sfârșitul, 1998; Grigore Cartianu – Sfârșitul Ceaușeștilor, 2010

Mamă cu ochii în lacrimi, la fiecare Crăciun „Mi-au omorât copilul”. Tămaş Radu Simion, erou martir al revoluţiei din 1989

 

sus(6)jos(5)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon parbriz luneta gherla dej cluj atelier service

Lasă un răspuns