taxi gherla dej cluj telefon
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon cofetaria ada prajituri torturi gherla
lac parc gherla patinoar

Lacul din parc, de închiriat. Parcul mare din Gherla și o poveste de 150 de ani

Un lac la marginea orașului este o bogăție de care nu mulți au parte.  Parcul mare din Gherla a avut șansa ca la un moment dat, o minte vizionară să vină cu această idee strălucită, în beneficiul tuturor.

De-a lungul timpului, cei care au condus orașul de pe Someșul Mic, au avut grijă cum au știut, mai bine sau mai rău, de acest luciu de apă, o desfătare pentru ochi în zilele toride de vară, o bucată mică de natură sălbatică, aflată la doi pași. După aproape 160 de ani, primăria anunță că își ia mâna de pe lac și îl oferă celui care îl poate îngriji mai bine.

În prezent, lacul din parc se află în administrarea ADP Gherla, societate care are ca unic acționar Municipiul Gherla. Primarul propune acum închirierea lacului de agrement care „din pacate este impracticabil, fără a aduce bucuria și pata de culoare dorită de gherleni.”

În referatul proiectului se arată că „lacul de agrement din Parcul Mare se află în domeniul public al Municipiului Gherla, cuprinzând amenajări specifice, situate pe terenul în suprafață măsurată de 6463 mp, cu o valoare de inventar de 362.648 lei. Este o amprentă importantă a orașului, fiind neapărată nevoie de o administrare serioasă și o îngrijiire permanentă a apei și a florei ce o acoperă. În consecință, propun închirierea în conformitate cu Codul Administrativ, astfel încât acesta să fie redat publicului larg prin dotarea cu bărci și hidrobiciclete, prin igenizarea și curățarea lui permanentă. Toate aceste costuri de întreținere și funcționare vor cădea în sarcina chiriașului, urmând că acesta să-l pună la dispoziția publicului larc în baza unui regulament și orar stabilit, avizat de Primarul Municipiului Gherla. În baza acestui referat se va întocmi o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Gherla, care va fi pusă în dezbatere publică conform cu legislația în vigoare. La finalul acesteia, hotărârea va fi supusă aprobării Consiliului Local al Municipiului Gherla”.

Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite, sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare, privind proiectul de hotărâre, la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin poștă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data publicării anunțului, adică 23.11.2020.

Proiectul de hotârăre, însoțit de referatul de aprobare, poate fi studiat pe o perioadă de 30 de zile, la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site-ul instituției www.gherla.ro sau poate fi obținut în copie, pe bază de cerere adresată Compartimentului registratură, relații cu publicul și consiliul local, muncă în folosul comunității.
Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată și anunțată în termenele prevăzute de lege.

Povestea parcului cu lac din Gherla

Prima zonă verde de agrement pe care a avut-o Gherla a fost în fața cetății Martinuzzi, penitenciarul de azi. Șanțul cu apă, care înconjura și apăra fortăreața în fața atacatorilor, a fost secat la 1841, după 100 de ani. În locul lui a fost amenajată „o grădină atât de frumoasă încât, în lipsa unui parc public, protipendada oraşului venea aici să se relaxeze”, după cum menționează Kristof Szongott în monografia orașului, la 1900.

cetate gherla 1862 martinuzzi szamosujvar

Un parc în adevăratul sens al cuvântului a fost parcă tot mai necesar. A fost ales ca loc terenul dintre Someș și șoseaua principală, unde până pe la 1860, țăranii cultivau porumb și arau cu plugul de lemn.

„Ideea de a amenaja o grădină publică a încolţit în mintea câtorva cetăţeni ai oraşului, care au căutat şi modalitățile de a o duce la îndeplinire. A urmat nivelarea terenului, apoi amenajarea lui, partea tehnică fiindu-i încredinţată unui specialist din pușcărie, Samuel Honig din Reghin”, care a făcut proiectul. Era anul 1864.

„Terenul desemnat a fost parcelat, plantat cu arbori şi arbuşti, aleile au fost umplute cu nisip. În câţiva ani, bunul gust şi banii au dat naştere unui parc minunat – am putea spune cea mai frumoasă grădină publică din ţară, încântând toţi vizitatorii. Unii dintre ei au caracterizat-o ca pe un „Schönbrunn în miniatură“, mai scrie Szongott. Pentru munca depusă, deținutul a primit un sfert din veniturile realizate în parc.

Munca lui Honig a depăşit toate aşteptările. Din cercul central al grădinii pornesc patru alei principale, către cele patru puncte cardinale şi altele mai înguste „către nord-est, sud-est, nord-vest sud-vest. Pe marginea aleilor au fost plantaţi arbori, care cu timpul s-au maturizat, iar coroanele lor îngemănate alcătuiesc nişte arcade de ramuri. Băncile de fier aşezate de-a lungul aleilor oferă locuri plăcute de odihnă pentru trecătorii obosiţi drum. Arena aspectuoasă, aşezată, în sectorul de sud-vest, este unul dintre locurile cele mai plăcute, servind drept scenă de vară pentru cercul dramatic.  Tot aici se organizează şi petrecerile câmpenești de primăvară și vară (maialul). Acest sector este legat de aleea principală de o cărare şerpuitoare. Astfel de cărări se găsesc şi în celelalte trei sectoare.

Parc, lac, 1903

Unul din locurile cele mai vizitate ale parcului este sectorul de nord-vest, unde se întinde lacul cu apă cristalină, mărginit pe alocuri de tufişuri. La debarcader sunt ancorate o barcă și două caiace destinate iubitorilor de a-şi petrece timpul, despicând valurile cu vâsla sau cu rama. Lacul este alimentat de un braț al Someşului, iar preaplinul este deversat în partea de nord. De când avem grădină publică şi la noi în oraş s-a răspândit patinajul, unul dintre cele mai frurnoase şi mai sănătoase sporturi de iamă; competițiile de patinaj se desfăşoară pe luciul lacului îngheţat.

Parc, lac, 1917

Toate aleile sunt dotate cu felinare, sub a căror lumină lumea se poate plimba şi după lăsarea serii, bucurându-se de această comoară publică pe care ţi-e greu s-o părăseşti – la porunca lui Morfeu – până a doua zi dimineaţa. În partea de nord a brădetului, cea mai frumoasă parte a parcului, se află două gherete de paznici şi o gheţărie, de unde orășenii primesc gheaţă pe gratis. În clădirea aspectuoasă din partea sudică locuieşte grădinarul plătit al parcului public, a cărui pricepere şi sârguinţă sunt vădite nu numai de coroanele ordonate ale copacilor, aleile curate şi măturate şi pepiniera care aduce un venit frumos, ci şi de rondurile de flori frumos colorate din diferitele părţi ale parcului. La avantajele mai sus amintite ale grădinii publice se adaugă şi împrejurimile. Ambele intrări, una pentru pietoni şi alta pentru trăsuri, se deschid direct în piaţa mare. Plimbăreţii pot traversa Someşul pe un elegant pod de fier, în timp ce trăsurile trec pe un pod amenajat pentru ele. Acest parc are puțini rivali în Ardeal.”

gherla parc lac 1917 szamosujvar

Pe măsură ce anii au trecut, preocuparea pentru aspectul zonei verzi a scăzut mult. Ziarul local „Curierul Someșan” scria într-un număr din anul 1930 că lacul miroase urât și că administrația locală nu reușește să-l pună la punct.

„Mocirla aceasta, pe lângă inconvenientele amintite mai sus, este și un focar permanent de infecție, este cuibul diferitelor maladii. Această baltă, sau mai bine spus bubă, așezată în inima parcului, pe lângă efectul otrăvitor și dezgustător, mai are și acea lacună că în timpul caldurilor sufocante ale verii, când trecătorul obosit își caută odihnă la umbră unui copac bătrân, la cea mai mică adiere a vântului, simțul olfactiv chiar mai puțin sensibil este neplăcut atins de mirosul pestilențial răspândit de acest vulcan al murdăriei.”

Un alt articol de presă din 1943, din ziarul de limbă maghiară Ellenzek („Opoziția”) de la Cluj, anunța că în vara acelui an, malurile lacului din parcul din Gherla s-au prăbușit, lacul s-a colmatat și că acesta nu mai putea fi folosit pentru vâslit.

gherla szamosujvar parc lac barca 1942

Prea puține informații au fost consemnate din perioada comunistă, dar se știe că în anii ’60 pe lac erau iarna competiții de hochei. Bărcile și hidrobicicletele au mai funcționat până prin anul 2000. Ulterior, lacul a fost secat și vegetația sălbatică a năpădit bazinul.

În vara anului 2011 au început lucrările de modernizare a pereților lacului, iar după an, lacul de agrement a fost redeschis publicului.

lac parc

S-au pus la dispoziție bărci și hidrobiciclete, iar în anotimul rece, luciul înghețat a fost deschis pentru patinaj.

În vara anului 2012, lacul de agrement a fost dat în administrare către ADP SA.

baie lac gherla parc

În ultimii ani, cei mai fideli clienți ai lacului nu au fost amatorii de vâslit, ci mai degrabă pescarii de ocazie.

Acum lacul are nevoie de un investitor cu bani și idei bune, care să știe că un astfel de loc trebuie bine întreținut pentru a atrage oamenii.

foto: arhiva

sus(30)jos(18)

Lasă un răspuns