hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej clujstiri pentru viata constructii case zugrav instalatii reparator gherla dej cluj kimbo pizza gherla livrare la domiciliu telefon centru gama gherla dej locuri de munca angajare vanzator fotograf gherla dej cluj craciun

romani darnita kiev primul razboi mondial

Istorie vie: românii ardeleni în armata austro-ungară, în primul război mondial, puși în fața luptei cu frații din România. Doi eroi de la Țop, din Mintiu Gherlii

Primul război mondial i-a pus pe românii din Ardeal într-o situație dramatică. Incorporați în armata austro-ungară, aceștia au ajuns în situația confruntării cu frații lor din armata română.

Primul război mondial, derulat între 1914-1918, a făcut milioane de victime, atât în rândul armatelor combatante, cât și în rândul civililor și a antrenat în lupta milioane de soldați.

Românii ardeleni au participat la prima conflagrație mondială ca soldați în armata austro-ungară, când Transilvania făcea parte din Imperiul austro-ungar. În cursul primului război mondial au fost încorporați un număr de aproape 490.000 de români ardeleni. Se pare însă că cifra este sensibil mai mare. De-a lungul celor 48 de luni de război, din iulie 1914 până în octombrie 1918, cele 19 cercuri de recrutare din Transilvania au expediat pe front fiecare câte 48 de batalioane de marș, rezultând 914 batalioane, cu un total de peste 650.000 de soldați, subofițeri și ofițeri.

Militarii români au fost repartizați în 12 regimente de linie și în 6 regimente de honvezi, dintre care cel mai apropiat de Gherla a fost Regimentul 32 honvezi de la Dej, care a făcut parte din Corpul XII de armată.

La 1 august 1914, Corpul XII armată a plecat pe front cu 11 regimente predominant românești, totalizând 41.000 militari, printre care și cei din unitatea militară de la Dej, în care au fost încorporați români ardeleni din fostul comitat Solnoc-Dăbâca, deci și cei din Gherla și satele din jur.

Unitățile militare românești din cadrul Armatei austro-ungare au fost trimise pe frontul din Galiția, evitându-se trimiterea pe fronturile unde lupta armata română începând din 1916, deoarece există riscul unor dezertări în masă în scopul fraternizării cu soldații români.

De-a lungul celor patru ani de conflict, din rândul militarilor români ardeleni s-au înregistrat peste 82.000 de morți și dispăruți și peste 63.000 de răniți, invalizi și bolnavi, iar de pe urmă pierderilor de pe front, au rămas aproape 80.000 de orfani și peste 38.000 de văduve de război, cifre la care se adaugă miile de arestați și internați din ordinul autorităților și alte mii de refugiați. În ceea ce privește fostul comitat Solnoc-Dăbâca, s-au înregistrat un număr de 3.107 morți și 2.472 de soldați români dispăruți.

Luptele au fost intense încă din primele zile de război, situație reflectată și în pierderile înregistrate de toate părțile combatante. În primele două luni de război, Regimentul 51 Cluj a pierdut 3.400 oameni din efectivul de 4.000, iar Regimentul 63 Bistrița a pierdut în august 1914 numai în 6 zile de lupta circa 60% din efectiv.

Un număr însemnat de militari români ardeleni au căzut în prizonierat la ruși. În 1916 se aflau în Rusia circa 120.000 prizonieri români din armata austro-ungară, cei mai mulți dintre aceștia fiind concentrați la Darnița Kievului. Animați de idealuri naționale și de dorința de a participa activ la lupta armata pentru eliberarea Ardealului, prizonierii români din lagărul de la Darnița încep, în cursul anului 1917, organizarea primului Corp al Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni din Rusia.

La începutul lunii iunie pleacă spre țară primul eșalon de voluntari transilvăneni, care depun jurământul solemn față de patrie, pe 8 iunie, la Iași, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. De remarcat că voluntarii ardeleni și bucovineni au fost înscriși în Corpul Voluntarilor sub nume fictive, pentru a evita condamnările la moarte în cazul în care erau luați prizonieri de către armata austro-ungară.

Corpul Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni a fost angajat în lupta la Mărăști, Mărășești și Oituz. Un caz oarecum particular, prin faptul că se cunosc numele a doi militari ardeleni, este și cel al românilor din satul Țop, raionul Gherla, comitatul Solnoc-Dăbâca, în prezent satul Pădureni din comuna Mintiul Gherlii. Este vorba de Rotar Sandor, născut în 1874, agricultor, care a luptat în Compania 23 Infanterie din Regimentul 32 honvezi de la Dej, între 5 octombrie 1914 și 9 iulie 1918 și Iuga Ioan, care a luptat în Corpul Voluntarilor Ardeleni și Bucovineni.

Ceea ce îi leagă pe cei doi soldați români ardeleni este că ambii sunt din aceeași localitate, satul Țop. Dacă Rotar Sandor a luptat de la începutul războiului până la sfârșitul acestuia în cadrul aceleiași armate, cea austro-ungară, Iuga Ioan a avut altă soartă. Foarte probabil, el a fost încorporat în aceeași unitate militară că și Rotar Sandor, respectiv Regimentul 32 Dej și ambii au luptat în Galiția, însă Iuga Ioan a căzut prizonier la ruși și a ajuns în lagărul de la Darnița Kievului, unde a cunoscut privațiunile vieții în prizonierat. S-a înscris în Corpul Voluntarilor Ardeleni, Bucovineni și Legiuni, cu care a depus jurământul de credință față de patrie și a participat la luptele de pe frontul românesc.

Atât Rotar Sandor, cât și Iuga Ioan, au supraviețuit ororilor războiului și s-au întors în satul natal Țop. Iuga Ioan a fost rănit la un picior și a șchiopătat toată viața. Ambii au primit documente care atestă participarea în calitate de combatanți la prima deflagratie mondială.

Străbunicul meu, Iuga Ioan și unchiul meu, Rotar Sandor, împreună cu ceilalți români ardeleni soldați în armata austro-ungară, sunt eroii noștri.

Mihai Rotar

 

video: scriitorul Liviu Rebreanu a avut un frate care a fost condamnat la moarte prin spânzurare după ce a dezertat din armata austro-ungară. Povestea din romanul „Pădurea spânzuraților” a fost ecranizată în 1964, în filmul cu același titlu, filmat la castelul Banffy de la Bonțida

foto principală: voluntari români transilvăneni la Darniţa; sursa: Arhivele Naționale

bibliografie: Șerban, I., “Voluntarii Transilvăneni și Bucovineni din Rusia în Războiul pentru întregirea neamului 1916-1919”, Editura Aeternitas, Alva Iulia 2003

sus(11)jos(1)

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylaborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon

Lasă un răspuns