„Între rural și urban”, o nouă carte semnată Marius Mureșan, despre Gherla și satele din zonă, în anii colectivizării comuniste

La Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca a apărut recent un nou volum semnat Marius Mureșan, „Între rural și urban – fragmente din cotidianul comunist”, un studiu de caz al perioadei respective în Gherla și satele din apropiere.

După „Destinația Cotroceni”, (2019), Multiculturalism în Transilvania (2020), „Anul 1940 în istoria Europei. Între expansiune și declin” (2020), tânărul istoric Marius Mureșan, originar din Sântioana – Cesari, comuna Țaga,  absolvent al liceului Petru Maior din Gherla și apoi al Facultății de Istorie și Folosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu masterat și doctorat în istorie, revine în actualitate cu o carte care aduce la lumină vremuri gri pentru români.

Volumul reunește o serie de interese de cercetare, concretizate în lucrările de licență și disertație susținute în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), o parte dintre ele dezvoltate și dezbătute în cadrul unor articole științifice sau conferințe naționale.

Povestea cărții începe în 2012, când au început primele demersuri – consultarea Arhivelor Naționale de la Cluj-Napoca și pe cele ale Primăriei Țaga, identificarea în presa din perioada comunistă a articolelor referitoare la zona Gherla considerate relevante, interviuri cu oameni din zonă.

„Mai ales pe cele din urmă le consider importante, pentru că unii dintre cei care mi-au oferit informații despre viața în perioada comunistă au încetat din viață, astfel că povestea vieții lor, chiar și fragmentar, rămâne spusă prin intermediul cărții de față, spune autorul.

„Cartea are și valoare simbolică, fiind dedicată părinților Viorica și Alexandru Mureșan, iar mulțumirile sunt adresate celor doi dascăli care au oferit sprijin necondiționat: profesorul Ioan Câmpean, al cărui profesionalism și dedicare mi-au marcat anii preuniversitari, îi datorez interesul pentru cercetarea istorică și curiozitatea față de descifrarea trecutului comunităților locale; doamnei profesoare Marcela Sălăgean, al cărei ajutor a fost esențial atât pentru realizarea acestei cărți, ce marchează rădăcinile colaborării noastre începute în anul 2012, cât mai ales pentru întreaga evoluție profesională.”

Marius Mureșan spune că interesul personal pentru istoria locală a început în timpul liceului când, împreună cu profesorul Ioan Câmpean, a participat la două ediții ale Concursului Național Istoria mea – EUSTORY, organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Structura lucrării urmează un fir logic, dezvoltând interpretările şi teoriile de la general înspre particular. În cadrul primei părți, un rol important îl ocupă reflecţiile privind transformările care au survenit în mediul rural în urma implementării noului model de exploatare agricolă şi a rolului pe care l-au primit oamenii în acest proces. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, s-a impus o incursiune diacronică asupra începuturilor colectivizării în Uniunea Sovietică, şi sincronică, în raport cu statele învecinate, care au parcurs un proces similar României, în privinţa modului de viaţă, a libertăţilor, a delimitării spaţiului privat de cel public.

A doua parte este dedicată celor două procese complementare, colectivizarea și industrializarea, scopul asumat fiind acela de a realiza o radiografie a comunităţilor rurale în prima parte a perioadei postbelice. Au fost identificate o serie de trăsături specifice localităţilor din raionul Gherla, în privinţa modului în care s-a făcut propaganda și percepția oamenilor față de ideile promovate de autorităţi. În continuare, atenția s-a concentrat asupra tranziției, în urma colectivizării și industrializării, dinspre mediul rural, înspre mediul urban. Dezvoltarea centrelor urbane a reprezentat un magnet pentru populaţia rurală, dornică să îşi schimbe modul de viaţă. Acest proces a avut o serie de consecinţe. Pe de-o parte, este vorba despre crearea, prin intermediul suburbiilor, a unei punţi de legătură a oraşului cu comunităţile rurale învecinate, pe de altă parte, despre o serie de tradiţii şi obiceiuri pe care oamenii le-au adus cu ei, astfel că avem de-a face cu apariția unei culturi hibride, noi, puternic impregnată de mentalitatea şi stilul de viaţă rural.

În cadrul celui de-al treilea capitol sunt dezvoltate caracteristicile vieții cotidiene în spațiul delimitat geografic drept zona Gherla, iar administrativ ca raionul Gherla. Schimbările din lumea satului sunt surprinse în subcapitolul intitulat simbolic „Din țărani în birocrați”, care analizează problematica noilor „elite” pe care colectivizarea le-a generat și răsturnarea sistemului de valori anterior: de multe ori la conducerea gospodăriilor colective erau numite personaje din rândul celor care și-au dovedit încă de la început susținerea pentru comuniști.

Al doilea subcapitol este dedicat familiei, spaţiului public şi privat. Dincolo de activităţile agricole cotidiene, familia reprezintă încă un spaţiu neinvadat de ideologie până la un moment-dat. Prin rolul tot mai pregnant acordat femeilor şi prin diminuarea autorităţii paterne în urma pierderii pământului, se remarcă o structură tot mai fragmentată.

În urma analizei efectuate asupra mediului rural din ra­ionul Gherla, se observă faptul că o atenţie sporită era destinată culturii, propagandei, activităţilor publice. Bibliotecilor comunale li s-a conferit un rol important, ele tre­buind să fie sursa prin care partidul să difuzeze învăţăturile marxist-leniniste în rândul populaţiei. Pe lângă acţiunea de eliminare a analfabetismului, s-a încercat şi o îndoctrinare a oamenilor prin crearea unor false valori, prin promovarea unor „tradiţii inventate”. Numărul cititorilor trebuia să fie în creştere, pentru ca partidul să fie cât mai convins că acti­vitatea ideologică dusă în lumea rurală îşi atinge obiectivele asumate. În general, acest tip de activitate nu a fost cel mai popular pe cuprinsul raionului Gherla, astfel că a fost dublat de diverse sărbători, manifestaţii, festivităţi dedicate ţării, conducătorilor, partidului, comunismului internaţional şi, nu în ultimul rând, muncii.
Fiecare localitate era renumită pentru ansamblurile folclorice, pentru echipele sportive care participau la com­petiţiile locale, regionale şi naţionale. Toţi aceştia erau prin­cipalii actori ai manifestaţiilor mai sus amintite. Cu orice preţ oamenii trebuiau să serbeze împreună, public, în colectivitate. Se poate observa, mai ales din perspectiva autorităţilor, cât de minuţios erau pregătite momentele festive. În întregul proces erau implicate mai ales elitele locale, pentru a dovedi „alianţa firească” între ţărani, muncitori şi intelectuali. Profesorii erau direct responsabili cu mobilizarea elevilor, cu difuzarea învăţămintelor partidului în rândul sătenilor. Activitatea lor era influenţată de activitatea care se derula la nivelul cel mai înalt al partidu­lui şi societăţii.

Familia, ca unitate de bază în care se dezvoltă copiii, es­te substituită tot de către statul ocrotitor. Relaţiile între membri sunt condiţionate de disponibilitatea fie­căruia: părinţii muncesc în cea mai mare parte a zilei, majoritatea dintre ei fac naveta în localităţile învecinate sau în cel mai apropiat oraş – în cazul de faţă Gherla sau Dej, iar copiii îşi ocupă timpul cu şcoala, deşi sunt multiple cazurile în care muncesc în cadrul gospodăriilor colective împreună cu mamele, substituind forţa de muncă a bărbaţilor care lucrează în industrie.

Dezvoltarea industrială a generat noi grile de interpretare asupra subiectului, întrucât, așa cum am arătat, procesul în sine a fost unul complementar cu cel al colectivizării. Pe lângă efectele pozitive ale dezvoltării industriale într-un stat predominant agrar, nu trebuie să fie lăsate la o parte şi celelalte valenţe ale unei astfel de politici. În ciuda unui relativ succes în fază incipientă privind producerea unor dezechilibre demografice, în timp, este neglijată producţia bunurilor de larg consum, scade sectorul servici­ilor, se produce o depopulare masivă a satelor care rămân fără forţă de muncă tânără, iar oraşele devin un mediu extrem de eterogen, în care tradiţiile populare şi modul de viaţă rural se întâlnesc cu modernitatea.

„Despre comunism, istoricii au scris foarte mult în ultimele trei decenii și încă o mai pot face. În aceeași măsură s-a scris despre colectivizarea agriculturii, despre modul în care s-a realizat și despre consecințele avute, din punct de vedere economic, dar nu numai. Asupra colectivizării și-a îndreptat atenția și dl dr. Marius Mureșan în acest volum, sugestiv intitulat Între rural și urban. Fragmente din cotidianul comunist. Lucrarea este rezultatul unei cercetări realizate pe parcursul mai multor ani, autorul dorind să evidențieze modul în care politicile comuniste au afectat viața locuitorilor dintr-o zonă rurală din apropierea orașului Gherla. Este un studiu de istorie locală, foarte bine documentat, prin care autorul aduce în atenția cititorilor evenimente inedite, pe care le-a analizat, explicat și integrat în context național și chiar internațional. Cu certitudine, demersul nu numai că va îmbogăți literatura de specialitate din țara noastră, ci va putea fi un model și un îndemn pentru alți cercetători de a-și îndrepta mai mult atenția asupra istoriei locale, care merită a fi studiată și publicată”, spune prof. univ. dr. Marcela Sălăgean, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Cartea poate fi comandată aici https://www.casacartii.ro/editura/carte/intre-rural-si-urban-fragmente-din-cotidianul-comunist/

vezi pe același subiect

Destinația Cotroceni – cum se ajunge președinte în România, în cartea lui Marius Mureșan