hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej cluj stiri pentru viata gherla dentist stomatologie cabinet artdent telefon tigla metalica depozit gherla mondial dej cluj salon masaj gherla vitality cabinet orl gherla dej cluj spatiu birou gherla chirie

gherla panouri alegeri

Începe campania pentru alegerile europarlamentare, cine sunt candidații și cum se votează

Pe 26 mai au loc alegerile pentru parlamentul european, iar de sâmbătă, 27 aprilie, începe campania electorală.

România are 33 de locuri pentru Parlamentul European. cei mai mulli parlamentari îi are Germania (96), Franța (79) și Italia (76), iar Ungaria are 21.

Pentru cursă au înscris candidați 23 de formațiuni politice din România, dar sunt și 7 candidați independenți.

Membrii din România se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale și pe bază de candidaturi independente. Ei sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Alegerile se desfășoară duminică, 26 mai 2019, între orele 7-21.

Cine sunt candidații

Partidul Social Democrat are o listă cu 43 de candidaţi. Primul este ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, este urmată de jurnalista Antena 3 Carmen Avram şi senatorul PSD Claudiu Manda. Între primii zece candidați mai sunt Cristian Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Dragoş Benea, Victor Negrescu și Andi Cristea.

ALDE are 42 de candidaţi pe lista depusă la BEC, cu eurodeputatul Norica Nicolai în frunte. Urmează Daniel Barbu, Renate Weber, Ovidiu Silaghi, Varujan Vosganian, Andrei Gerea, Radu-Lucian Dumitrescu Silaghi, Eusebiu Pistru, Victor-Horia Toma, Ştefan-Sorin Umbrărescu.

Partidul Național Liberal deschide lista cu realizatorul TV Rareş Bogdan. Îl urmează primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, europarlamentarii Siegfried Mureşan, Daniel Buda și Adina Vălean. În primii 10 din cei 43 de liberali se numără și Vasile Blaga, fost co-preşedinte al partidului, Dan Motreanu, fost deputat, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, și europarlamentarii Cristian Buşoi și Marian-Jean Marinescu.

Lista celor 43 de candidați ai alianței USR-PLUS este deschisă de Dacian Cioloş, este urmat de Cristian Ghinea (USR), Dragoş Pîslaru (PLUS), Clotilde Armand (USR), Dragoş Tudorache (PLUS), Nicolae Ştefănuţă (USR), Vlad Botoş (USR), Ramona Strugariu (PLUS), Vlad Gheorghe (USR) și Alin Mituţă (PLUS).

Pro România are 33 de candidaţi pe lista validată de BEC. Pe primul loc este preşedintele partidului Victor Ponta – care a spus însă că nu va merge în Parlamentul European. Este urmat de comisarul european Corina Creţu, fostul prim-ministru Mihai Tudose şi fostul premier al Republicii Moldova Iurie Leancă. Pe locurile următoare sunt Geanina Puşcaşu, Gabriela Podaşcă, Cristian Cosmin, Ioana Petrescu, Mihai Sturzu şi Ionela Danciu.

Partidul Mișcarea Populară deschide lista cu fostul președinte Traian Băsescu, iar pe locul al doilea se află preşedintele partidului, Eugen Tomac. Pe alte locuri fruntașe sunt Ioana Constantin, Marius Paşcan, Simona Vlădică, Robert Turcescu, Teodora Desagă, Petru Movilă, Cătălina Bozianu şi Cătălin Bulf.

UDMR are în total 43 de candidaţi. Lista Uniunii la alegerile pentru Parlamentul European este deschisă de actualul eurodeputat Iuliu Winkler, urmat de preşedintele FUEN, Lorant Vincze, pe ultimul loc fiind preşedintele formațiunii, Kelemen Hunor.

UNPR a depus la BEC o listă de 43 de candidaţi, deschisă de Ilie Năstase și Anghel Iordănescu. După ce Sebastian Ghiță s-a retras din cursă, președintele PRU, Bogdan Diaconu, este pe primul loc al listei formațiunii pentru alegerile europene.

Dreapta Liberală deschide lista cu preşedintele partidului, Viorel Cataramă, urmat de mai mulți antreprenori., Eurodeputatul neafiliat Cătălin Ivan (fost PSD) candidează pentru alegerile europarlamentare din partea noului partid PRODEMO.

Partidul Democraţiei şi Solidarităţii – Demos are o listă de 12 candidaţi, validată de BEC. Candidaţii sunt Claudia Linda Sziga, Andreea Iorga-Curpan, Daniela Veronica Gabor, Andreea Monica Petruţ, Flavia Iulia Matei, Amalia Epure-Ilieş, Roxana Păduraru, Elena Iulia Trifan, Mihaela Biolan, Claudiu Ştefan Crăciun, Joachim Froedrich Cotaru, Daniel Ciprian Iancu.

În competiţia alegerilor pentru Parlamentul European sunt înscrişi şi şapte candidaţi independenţi: Ana-Daniela Dobre, Octavian-Iulian Tiron, Gregorian Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea, Gabriela-Ştefania Nuţ, Luminiţa Velciu, se arată într-un centralizator Mediafax.

Cine votează

Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente. 

Cetățeanul care în ziua alegerilor se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie

Cine are drept de vot

Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

Au drept de vot și cetățenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanții României în Parlamentul European. Lista acestora este comunicată de Autoritatea Electorală Permanentă cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor.

Nu pot vota pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre. Aceștia pot vota doar listele/candidații din statul respectiv.

Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cum se votează

La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

La intrarea în secția de votare, alegătorul va prezenta operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Campania electorală

În campania electorală, care începe sâmbătă, 27 aprilie, ora 7, candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

Mijloacele folosite în campania electorală nu trebuie să contravină ordinii de drept.

Coruperea alegătorilor

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Frauda la vot

Fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori, sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.


sus(4)jos(51)

laborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestely tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns