hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej clujstiri pentru viata constructii case zugrav instalatii reparator gherla dej cluj kimbo pizza gherla livrare la domiciliu telefon fotograf gherla dej cluj craciun

ziua limbrii romane cernauti

„In fagurele limbii române” – la sărbătoarea Limbii Române, în Ucraina

Citesc în revista sufletului meu “Flacăra lui Adrian Păunescu” cronici și articole despre Unirea cea Mare, despre țară, neam și limbă, despre simbolurile noastre naționale, imn, drapel și stemă, despre tot ce concură la întregirea acestor deziderate, scrise în spiritul ideilor și crezului fondatorului acestei reviste, nemuritorul Adrian Păunescu. Păstrez în suflet spusele lui Alex Ștefănescu în revistă: “Merită toată admirația cei care fac ca această revistă să apară in continuare, așa cum a gândit autorul ei”.

“Lacrimile limbii române” se intensifică în fiecare zi pentru „stricarea limbii” și pentru tendințele de a reduce și limita predarea în școlile românești din alte țări, a limbii mame, limba română.

Pe 31 august s-a sărbătorit “Ziua Limbii Române” în țară, iar în Cernăuți – Ucraina s-a sărbătorit în data de 2 septembrie 2018.

Am fost invitat împreună cu soția să participăm la manifestările organizate la Cernăuți de „Ziua Limbii Române” de către academicianul Vasile Tărâțianu. Mi s-a împlinit o dorință. Să admir tricolorul arborat la statuia lui Eminescu din Cernăuți. Am pășit cu fruntea sus pe străzile din Cernăuți în urma tricolorului, care a fâlfăit și pe scena Filarmonicii din Cernăuți.

La depunerea de buchete si coroane de flori la statuia poetului național Mihai Eminescu am avut onoarea să fim împreună cu primarul comunei Mahala, Elena Nandriș, pe care am vizitat-o cu o pzi înainte la primărie și împreună am imortalizat momentul la monumentul ridicat Aniței Nandriș-Cudula, care a fost deportată împreună cu cei trei copii ai ei în Siberia, timp de 20 de ani.

ziua limbrii romane cernauti

Sub faldurile tricolorului, președintele Societății “Mihai Eminescu”, redactorul Gazetei de Herța, Vasile Bâcu, a fost sufletul acestei manifestații. De pe scena Filarmonicii din Cernăuți ne-a fermecat cu discursul despre “Limba Română”, despre Eminescu și despre iluștri scriitori din Cernăuți, a căror scrieri elogiază și apără Limba Română.

Cutremurătoarea durere a limbii române, Vasile Bâcu a versificat-o în poezia “Început de an școlar”: “Dramă la începutul toamnei,/ Vântul printre ierbi se plimbă,/ Plâng copiii în limba mamei,/ Ei nu știu altă limbă…// Iar părinți lor, sărmanii,/ Tot încearcă să-i convingă,/ Că nu-i bună limba mamei/ Și-i mai dulce altă limbă./ Ei nu poartă nicio vină,/ Pentru mulții ani în urmă/ Cei ce le-au adus “lumină”/ Se credeau stăpâni pe-o turmă/ Iar stăpâni niciodată/ Nu învață limba turmei/ Limba doar le-a fost lăsată/ Pentru Sfânta rugăciune”.

În poezia “Înstrăinaților de limba maternă”, Vasile Bâcu îi întreabă: “De ce cu-atâta ușurință/ Și nepăsare calci pe ea ?…/ Ea ni-i comoara cea mai scumpă/ Și pentru viața de apoi,// Uitând de astăzi limba mamei/ De astăzi ne săpăm mormânt”.

Limba română a fost și este slăvită. Adrian Păunescu, în poezia “Pentru Limba Română”, care se află în “Cartea Cărților de Poezie”, scrie următoarele: “Către cei ce sub ger/ Nu mai pot să respire,/ Eminescu, din nou/ Ne e Marea Unire” și continuă cu versurile: “Nu uită cei ce se află in viață,/ Nu uită cei ce mor,/ Întru miracolul limbii române,/ Lacrimă, doină și dor”.

ziua limbrii romane cernauti

Pe scena Filarmonicii din Cernăuți, la sărbătoarea Limbii Române a fost omagiat scriitorul Simion Gociu, la împlinirea a 70 de ani, aclamat de cei prezenți pentru întreaga activitate literară și acuratețea limbii române în care scrie. Cel ce “Vine din țara Rouăi de suflet, de acolo, unde cântecul se coace în oul ciocârliei”, descrie “truda” lui Eminescu pentru Limba Română: “În osânda-ți cu migală/ Ostenită-i ani de zile/ Pe ogorul albei file,/ Ctitorind o catedrală” și continuă cu versurile cu care-l înveșnicim: “Iar de-acolo, din nemoarte,/ Ne-ai lăsat slovă de carte/ Sfânt lăcaș întru iubire”. ( Elena Condrei, Arheul Eminescean la Cernăuți).

Câtă dragoste de limbă emană versurile din poezia “Stăpâna mea”: “Tu-mi ești stăpâna mea de vis și alinare:/ Mă-nchizi ca pe un pustnic în cuvânt.// Sau mă inchizi în lacrima ce doare/ Cu sufletul tăcut în suflet lăcrimând”.

Același crez îl stăpânește și la frumoșii ani 70: “Să nu trădez cuvântul/ Să nu-l uit niciodată” și “Dacă nu arzi până la capăt în viața aceasta, nu fă, cel puțin, fum”.

Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Ilie T. Zegrea, născut in aceași localitate cu un alt literat, Vasile Tărâțianu, satul Sinăuții de Jos, a vorbit cu patos despre limba română, despre înaitașii care au slujit limba română – limba celui fără de moarte Mihai Eminescu și despre viitorul tot mai sumbru al limbii române în Cernăuți, în Ucraina și ne îndeamnă: “Să păzim izvoarele și teiul/ Că ne sunt duminică și leac” și ne spune taina visului repetat: “Am visat mereu o altă soartă/ Pe acest frumos, străbun pământ./ Eminescu îi steaua ce ne poartă,/ Eminescu îi tot ce avem mai scump”. ( Elena Condrei, Arheul Eminescean la Cernăuți).

Împotriva celor ce stâlcesc limba română se revoltă și în poezia “Viața în fragmente” îi admonestează: “Secături cu stagiu de noroaie/ Scot pe limbă zei analfabeți,/ Legi și mese-n Tribunal se-ndoaie/ Scărpinate zilnic de mistreți!”. ( Grigore Crigan, Cartea Zoriștilor, Editura Mișto, 2016 pag. 411 ). Asociindu-mă la cuvintele elogioase a lui Alex Ștefănescu despre poeziile apărute sub semnătura Ilie T. Zegrea, îi mulțumesc de cadoul de suflet, cartea de poeme “Timp fracturat, Greiere de seara…”.

Mi-a fost hărăzit ca în această primă vizită la Cernăuți să văd, în carne și oase, mulți slujitori ai limbii române: poetul si traducătorul Mircea Lutic, pe poetul Marin Gherman, pe Doina Bogescu, redactor șef al ziarului „Concordia”, pe neobositul luptător pentru adevăr și dreptate, Octavian Bivolaru președintele Societății “Golgota”, și alții.

A fost o întâlnire de suflet și o mare bucurie să cunosc pe cei care prin munca lor aduc limba română în casele oamenilor: membri redacției revistei “Zorilei Bucovinei”, Nicolae Toma – redactor șef, Maria Toacă – redactor șef adjunct, pe Felicia Nechita-Toma, a cărei articole bătăioase le-am citit.

Am ascultat discursul Eleonorei Moldovan, Consulul General al României la Cernăuți, despre limba română, despre activitatea consulatului în susținerea predării în școlile românești a limbii mamei – limba română, despre măsurile ce se impun. Am privit chipul angelic inundat de lacrimi pentru românii din Cernăuți, pe care ii va părăsi pentru alte însărcinări. Mi-a acordat și mie puțin timp și-am discutat despre scrisoarea pe care i-am trimis-o dânsei.

Maria Toacă redă prin cuvinte alese sentimentele dânsei pentru limba română și viitorul ei incert: “Ne doare rana limbii române și pentru că ne simțim parte din sufletul celor care vorbesc românește, pentru că ne doare aceasta tot mai adânc, mai sângerând – rana limbii romane – de durere și de neliniște, dorim să respirăm, să gândim, să alinăm durerea in limba maternă. În fagurele limbii române trăiește și își perpetuează tinerețea viitorul pentru a revărsa mirul cuvântului și cântecului românesc. Limba română să fie stăpână pe inimile și cugetele noastre!”.

Despre limba română – limba mamei au scris și scriu toți care o iubesc. Redau câteva versuri din lirica celui ce a plecat atât de tragic si de vreme dintre noi, Grigore Vieru: “Pe ramul verde tace/ O pasăre măiastră…/ De-ar spune și cuvinte/ Când cântă la fereastră,/ Ea le-ar lua, știu bine/ Din sfânta limba noastră” ( Frumoasă-i limba română ), și în poezia “În limba ta” continuă: “Ci doar în limba ta/ Durerea pot s-o mângâi,/ Iar Bucuria/ S-o preschimb în cânt”, exprimându-și dragostea de țară în poezia “Limba română”: “Mi-aș iubi țara/ La fel de mult/ Chiar dacă/ Singurul lucru bun din ea/ Ar fi numai Limba Română”.

La această sărbătoare au participat delegații din multe orașe și localități ale țării, care au prezentat programe literare și artistice primite cu aplauze.

Datorită buneivoinței familiei Andrieș, căruia îi mulțumim si pe această cale, îngerii noștri păzitori în Cernăuți, am vizitat orașul și împrejurimile, plecând cu un bagaj de informații și cu dorința de revenire.

Pentru tot și pentru toate, am să închei cu versul poetului Adrian Păunescu:
“Tu, iartă-ne Limbă Română !”

Niculae Suciu

Gherla, septembrie 2018

sus(3)jos(0)

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylaborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon

Lasă un răspuns