Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
Un film realizat în anul 1959 scoate la lumină locurile și atmosfera din acel an din localitatea Livada, atunci comună în raionul Gherla, acum sat în comuna Iclod.
„Zi de sărbătoare în comuna Livada din raionul Gherla. 216 familii de țărani municitori s-au hotărât să își unească pământurile și munca, înființând o nouă Gospodărie Agricolă Colectivă, a 39-a din raionul Gherla. Convinși de superioritatea muncii în comun, tot mai mulți țărani muncitori din regiunea Cluj au pășit cu încredere pe făgașul agriculturii socialiste”, se spune în filmul de propagandă.
Primele informații despre cooperativizare în Ardeal apar după unirea de la 1918. Ziarul „Clujul românesc” scria, de exemplu, în 1924, despre viața cooperatistă, care lua avânt, cu exemplificare la Huedin, unde se înființase cooperativa „Avram Iancu”, la inițiativa unui preot local. „Aproape în toate comunele fiinţează astfel de cooperative, desfâşurându-şi activitatea cu un deosebit succes”, mai preciza ziarul.
Altfel de cooperativizare s-a făcut însă în toată România, din 1949 și până în 1962: colectivizarea pe model rusesc.
România era o țară rămasă în urmă în domeniu, iar specialiștii ruși veneau să le spună românilor cum se face agricultură științific. Aveau și interesul, pentru că o mare parte din producție era trimisă în Uniunea Sovietică, ca despăgubire de război.
După 1948, statul român a confiscat terenurile agricole ale bughezilor, sau chiaburilor, cum li se spunea la acea vreme. Erau terenuri private, pe suprafețe întinse, din care s-au constituit mai apoi Gospodăriile Agricole de Stat (G.A.S). Cei care refuzau erau intimidați dur: trimiși în închisori, pe diverse motive, ori aveau probleme serioase: nu se puteau angaja, nu le erau primiți copii la facultate etc.
La sate, țăranii erau abordați de agitatori, de propagandiști, care le explicau că pot câștiga mai mult dacă se „întovărășesc”, sau dacă își unesc pământurile, formând Gospodăriile Agricole Comunale (G.A.C.)
Presa comunistă din acei ani relata periodic despre progresul pe care cooperativizarea agriculturii îl avea în Gherla și în satele învecinate, dând exemple care trebuiau să îi convingă pe oameni despre beneficiile muncii în comun. Finalizarea cooperativizării a fost anunțată cu mare tam-tam.
Și colectiviștii de la fermele zootehnice obțin frumoase succese. În mod deosebit se evidențiază fruntașul Pop Ghedeon, crescător de porci al gospodăriei, care la conferința raională a fruntașilor din gospodăriile agricole colective a fost ales delegat la Congres. De la cele 30 scroafe de prăsilă s-au obținut, în primăvara aceasta, 171 purcei. Din vânzarea acestora s-a realizat până acum un venit de peste 100.000 lei. Colectiviștii se bucură de roadele bogate ale muncii lor. An de an, tot mai mulți dintre ei își construesc case noi, luminoase și încăpătoare, în care se introduce curentul electric. 20 colectiviști și-au construit anul acesta case noi, iar acum ei își cumpără mobilă nouă, aparate de radio. Pentru viața tot mai bună, mai îmbelșugată pe care și-o făuresc, sub îndrumarea partidului, colectiviștii din Salatin, țăranul colectivist Pop Ghedeon va exprima la Congres gândurile de mulțumire și recunoștință ale colectiviștilor din raionul Gherla, hotărîrea lor fermă de a munci cu drag pentru înflorirea agriculturii noastre socialiste.
ziarul Apărarea Patriei, 20 mai 1953
Delegaţia de specialişti din agricultură din Uniunea Sovietică, însoţită de tov. Virgil Gligor, locţiitor al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, şi specialişti din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Institutul de cercetări zootehnice, precum şi de I. I. Horoşilov, consilier al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, au sosit joi dimineaţa la Cluj. La secţia Iclod a gospodăriei de stat Gherla, specialiştii sovietici au făcut cea de-a treia demonstraţie practică privind recoltarea şi însilozarea porumbului.
La demonstraţie au asistat membri ai gospodăriilor agricole colective, muncitori din gospodăriile agricole de stat, mecanizatori din staţiunile de maşini şi tractoare, activişti de partid şi ai sfaturilor populare, ingineri şi tehnicieni agronomi şi zootehnişti, medici veterinari din regiunile Cluj, Baia Mare, Hunedoara, Regiunea Autonomă Maghiară şi regiunea Stalin.
Specialiştii sovietici au fost salutaţi în numele oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Cluj, precum şi în numele participanţilor la demonstraţia practică, de tov. Teodor Suciu, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. S. S. Praksin, A. A. Berezovski, F. I. Dubkoveţki şi N. S. Korobkin au vorbit celor prezenţi despre cultivarea porumbului în vederea însilozării, tehnologia fruilezării furajelor, organizarea executării construcţiilor pentru însilozarea nutreţurilor şi despre experienţa muncii colhoznice. Ei au împărtăşit celor prezenţi din experienţa muncii lor de ani de zile, subliniind importanţa deosebită pe care Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernul sovietic o acordă dezvoltării agriculturii şi în special creşterii animalelor.
În cadrul demonstraţiei de însilozare a porumbului cu ajutorul tocătoarelor universale S.K.G.-G., A. A. Berezovski a atras atenţia participanţilor asupra importanţei respectării regulilor de însilozare. Apoi, cei prezenţi au vizitat silozurile gospodăriei de stat Gherla, care va însiloza anul acesta porumbul de pe 80 ha.
Recomandările specialiştilor sovietici şi demonstraţia practică privind recoltarea şi însilozarea porumbului au stîrnit un deosebit interes în rindul participanţilor. Ei s-au angajat ca, începând din acest an, să aplice metoda însilozării separate a tulpinelor de porumb şi ştiuleţilor, în vederea unei mai bune hraniri a animalelor şi păsărilor.
În încheiere, tov. Nicolae Bota, secretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., a mulţumit oaspeţilor pentru preţioasele îndrumări date. În cursul după-amiezii, specialiştii sovietici au vizitat staţiunea experimentală zootehnică de la Bonţida şi Grădina Botanică din oraşul Cluj.
ziarul Scânteia, 9 septembrie 1955
ziarul Scânteia, 11 martie 1956
În cadrul lecţiilor s-au folosit tabele comparative între veniturile realizate de colectivistul Ion Nagy din Iclod şi ţăranul muncitor Dindelegan Ioan din aceeaşi comună. Când s-a pus problema înfiinţării gospodăriei agricole colective în Stoiana, propagandistul Beniamin Strîmbu, împreună cu cei 20 cursanţi, au înaintat cereri de înscriere în gospodăria colectivă. În satul Silviaş, unde propagandistul Ioan Bodea a vorbit deseori despre rezultatele bune obţinute de întovărăşirea din satul Fundătura, toţi cei 18 cursanţi au intrat în întovărăşire. ziarul Scânteia, 31 iulie 1956
ziarul Scânteia Tineretului, 25 mai 1957
Pentru ca munca de lămurire să fie mai rodnică, au fost popularizate rezultatele obţinute în ultimii ani de către gospodăriile colective fruntaşe din raion. Primii care au făcut cerere de înscriere au fost membrii de partid Ioan Ciornea, Ion Moldovan, Alexandru Năsălean şi Ioan Pop.
ziarul Scânteia, 7 august 1958
În anul 1952 a luat fiinţă în satul nostru o întovărăşire agricolă. M-am gîndit că n-ar fi rău să intru şi eu. Dar nevasta o ţinea într-una. Ce-ţi trebuie ţie tovărăşie? Stai să vedem mai întâi cum or ieşi ceilalţi. Şi am stat. Dar am văzut că în întovărăşire, recoltele sunt mai mari. De aceea m-am înscris şi eu. Am văzut apoi cu toţii că în satele vecine, Luna de Jos, Răscruci, Iclod şi altele, s-au înfiinţat gospodării colective şi membrii acestora câştigă şi mai mult.
În 1956, vreo 40 familii de întovărăşiţi din satul nostru au alcătuit o gospodărie colectivă. Nici în gospodăria colectivă nu m-am înscris de la bun început, tot din cauza nevestei. Gospodăria şi-a făcut un grajd pentru 30 de vaci, şi-a reparat magazia, remiza de maşini. A cules cu 310-400 kg. la hectar mai mult grâu şi porumb decât întovărăşirea. Şi veniturile colectiviştilor sunt maimari. Multora le-au rămas bucatede la un an la altul. Anul acesta, colectiva a cules câte 2123 kg. grâu la hectar, cu 1000 kg. mai mult decât intovărăşiţii. Noi i-am întrecut pe individuali cu peste 300 kg. grâu la hectar.
Colectiviştii au şi bani mai mulţi, pentru că gospodăria şi-a dezvoltat ferma de animale, vinde statului produse pe bază de contract. Veniturile colectiviştilor sunt multmai mari decît ale întovărăşiţilor. Anul trecut, colectivistul Bria Nicolae a primit peste 1300 kg. grâu, 2400 kg. porumb, 1500 kg. cartofi şi alte produse. În întovărăşire am câştigat destul de bine, dar mai puţin decât colectiviştii.
Am pierdut mult că nu m-am înscris de la început în gospodăria colectivă. lată numai un exemplu: m–am apucat să-mi ridic casă nouă odată cu colectivistul Bria Nicolae. Numai că a lui e aproape terminată, iar a mea abia începută. Zile în şir am stat de vorbă cu nevasta şi cu fiu-meu mai mare despre lucrurile astea şi am hotărât să cerem să fim primiţi în gospodăria colectivă „Ogorul bogat“. Odată cu noi, au mai fost primite în colectivă încă 20 familii din sat.
Ştefan Buia, membru în gospodăria colectivă satul Fundătura, raionul Gherla
ziarul Scânteia, 30 septembrie 1958
Anul trecut, gospodăriile colective din raionul Gherla au obţinut producţii medii la hectar care întrec recoltele culese de ţăranii muncitori, cu peste 350 kg. la grâu, cu 320 kg. la porumb, cu 3.200 kg. la sfecla de zahăr şi 2.700 kg. la cartofi. Veniturile obţinute au dat putinţă colectiviştilor să-şi construiască case noi, să-şi procure pentru gospodăriile lor personale mobilă, aparate de radio etc.
În scopul lărgirii sectorului cooperatist al agriculturii, organizaţiile de partid, împreună cu deputaţii în sfaturile populare din raion, au popularizat larg succesele gospodăriilor colective (prin organizarea de vizite la unităţi, conferinţe, gazete cetăţeneşti etc.). Ca rod al acestei munci, astăzi raionul Gherla a devenit cel de-al doilea raion al regiunii Cluj cu agricultura cooperativizată.
În raionul Gherla există în prezent un număr de 25 gospodării agricole colective şi 72 întovărăşiri agricole, în care s-au unit peste 16.000 de familii, lucrând în comun o suprafaţă ce depăşeşte 47.000 ha.
ziarul Munca, 25 martie 1959
Cooperativizarea la Livada – 1959
După căderea comunismului a început restituirea proprietăților, un proces anevoios, terminat de multe ori în instanță sau nefinalizat până astăzi. Cu terenurile parcelate, producția agricolă a scăzut dramatic sau a fost oprită complet în unele zone. În același timp, aproape peste noapte, magazinele din România s-au umplut de produse agricole de import.
Sărăcia sau foamea de bani i-a împins pe mulți proprietari de terenuri să le vândă, la prețuri de nimic, inclusiv străinilor. Legislația românească a permis cu lejeritate acest lucru.
În alte părți, vânzarea pământurilor către investitori străini a fost oprită. O lege votată în 2012 în Ungaria a interzis vânzarea pământului către companii străine și a impus cumpărătorilor condiţia de a locui cât mai aproape de zona respectivă şi de a avea măcar o diplomă de absolvire a unor studii preuniversitare în domeniul agriculturii. În 2013, statul vecin a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. În 2019, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că o astfel de inițiativă încalcă drepturile de bază prevăzute de legislaţia europeană.
Ca o ironie a sorții, în ultimii ani s-au înființat noi cooperative agricole în România, astfel încât membrii acestora să poată munci pământurile pe suprafețe mai mari, cu cheltuieli mai puține și cu rezultate mai bune.
