taxi gherla telefon
alin tise pnl cluj
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon locuri de munca bontida gherla dej cluj mecanic auto hayak gherla stand up comedy ivanov
gherla penitenciar fabrica mobila

Fosta fabrică de mobilă de la Penitenciarul Gherla se transformă în loc de detenție

Pe masa Guvernului s-a aflat luni o hotărâre care vizează și Penitenciarul Gherla. Este vorba despre înființarea unui pavilion nou pentru deținuți.

Potrivit hotărârii guvernului, „se autorizează Ministerul Justiției, prin Administrația Națională a Penitenciarelor, să efectueze cheltuieli pentru achiziţia studiilor de fezabilitate destinate construirii unor noi locuri de detenție la Penitenciarul Bistrița – județul Bistrița – Năsăud, Penitenciarul Botoșani – județul Botoșani, Penitenciarul Galați – județul Galați, Penitenciarul Gherla – județul Cluj, Penitenciarul Iași – județul Iași, Penitenciarul Mioveni – județul Argeș, Penitenciarul Constanța – Poarta Albă – județul Constanța și la Penitenciarul Târgu Jiu – județul Gorj.”

De ce acum

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-au judecat numeroase dosare, după ce tot mai mulți deținuți au reclamat condițiile de detenție – camere mici și înghesuite, lumină necorespunzătoare etc. CEDO le-a dat dreptate și a obligat statul român la despăgubiri consistente.

În condițiile în care spațiile de deținere din închisori erau limitate, iar despăgubirile de plată tot mai mari, guvernul PSD a găsit la începutul anului 2017 o soluție, prin legea recursului compensatoriu. Aceasta prevedea reducerea perioadei de detenție: 6 zile reduse pentru 30 de zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare.

În baza acestei legi, mii de deținuți au fost eliberați mai devreme. Instanţele de judecată au fost cele care au decis liberarea condiţionată a unui condamnat, fără să fie obligate să pună în libertate, automat, pe oricine a solicitat acest lucru.

În decembrie 2019, legea recursului compensatoriu a fost abrogată de președintele Klaus Iohannis. Problema spațiilor din închisori a rămas nerezolvată, iar despăgubirile impuse de CEDO curg în continuare și azi, în sarcina statului român, practic a tuturor românilor.

Grațiere ori spații noi de detenție

La începutul anului 2016, Guvernul României a aprobat un memorandum cu tema Intenția CEDO de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condițiile de detenție, fiind, astfel, elaborat un plan de măsuri, care are ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de detenție și diminuarea fenomenului supraaglomerării. Astfel, Administrația Națională a Penitenciarelor a inițiat măsuri de creștere și modernizare a capacității de cazare, conform calendarului aprobat.

La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în luna decembrie 2019, a fost revizuit, pentru perioada 2020-2025, Calendarul de măsuri. Aplicarea măsurilor stabilite presupune crearea unui număr de 8.025 de locuri noi de cazare şi modernizarea a 1.069 de locuri de cazare.

Penitenciarul Gherla este cuprins în acest calendar cu un pavilion nou, cu 300 locuri de detenție în regim maximă siguranță și deschis. Acesta se estimează să fie finalizat în anul 2022.

Pentru acest obiectiv de investiții au fost aprobate, de către Ministerul Justiției, nota conceptuală și tema de proiectare, în prezent acesta fiind în fazele de proiectare.

Fostul ministru al justițiției, Raluca Prună, a venit cu o soluție la problema deosebit de gravă: în locul reducerii pedepselor sau grațierilor,  extinderea spațiilor de detenție prin reamenajarea spatiilor fostei regii de stat Multiproduct. La Gherla, regia a deținut o fabrică de mobilă în incinta penitenciarului, în suprafață de aproximativ 3.000 mp.

Fabrica de mobilă a penitenciarului, o poveste cu final trist

Fabrica de mobilă din incinta penitenciarului Gherla a fost înființată în 1950, pentru „reeducarea deținuților și redarea lor societății”.

În 1991, fabrica a fost preluată de Multiproduct, o regie autonomă înființată în subordinea Ministerului Justiției.

Fabrica de la Gherla a angajat inclusiv personal civil, care lucra cot la cot cu deținuții. Erau celebre și la căutare în anii ’90 garniturile de mobilă Băița, Luxor sau Madrigal. Comenzile mergeau la export, în țări ca Olanda, Ungaria, Italia, Spania, Franța. În 1997 se trimiteau opt mașini de mobilă pe lună la export, dintre care șase erau realizate de deținuți.

Atât de bine a mers treaba o vreme încât fabrica susținea financiar și o echipă de fotbal, Olimpia Gherla.

Boala lungă, moarte sigură

Afacerea Multiproduct a început să scârțâie vizibil din 2005,  primul an încheiat cu pierderi. Rezultatele slabe au fost explicate prin lipsa de investiții în retehnologizare, inflație, management neadaptat.

În 2008, regia Multiproduct a fost trecută în subordinea AVAS – Autoritatea de Valorifcare a Activelor Statului, în vederea restructurării.

În 2009 lucrau în fabrica de la Gherla 179 de deținuți și 59 de angajați, dar plata salariilor se făcea după câteva luni. Clienții au început să renunțe la comenzi, din cauza întârzierilor la livrare. Datoriile pe care fabrica le avea față de penitenciar și bugetul de stat s-au lăsat cu sechestre.

În 2014, R.A. Multiproduct a fost declarată în insolvență, în 2015 în faliment, iar în 2017 s-a produs lichidarea.

foto: arhiva

sus(10)jos(30)

hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program tractari auto gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns