Câteva zeci de pagini de documente ale Securității au fost desecretizate recent de Serviciul Român de Informații. În preajma împlinirii a 33 de ani de la ceea ce unii au numit revoluție, alții lovitură de stat sau chiar lovitură militară, S.R.I. (Serviciul Român de Informații) a scos la lumină rapoarte ale DSS (Direcția Securității Statului) din decembrie 1989.
Documentele publicate acum nu produc multe revelații, dar lămuresc mai bine activitatea avută de instituție în ultimele săptămâni ale României sub Ceaușescu.
Deși au trecut atâția ani, românii care au prins acele vremuri nu au uitat de necazurile de zi cu zi, mai ales în perioada 1982-1989: magazine tot mai goale, cu cozi la care se stătea cu orele pentru o pâine sau un picior de pui. Multe produse alimentare – ulei, ouă, unt, carne, făină, zahăr, au început să fie vândute pe bonuri, iar pâinea pe cartelă. Benzina, motorina, se vindeau în ultimii ani tot pe tichete, iar mașinile aveau voie să circule alternativ la sfârșit de săptămână: într-un weekend mașinile cu număr de înmatriculare cu soț, în celălalt weekend, fără soț. La sărbătorile mari, era bucurie mare: liber pentru toți șoferii.
foto: un anunț din 1986
În ultimii ani ai regimului comunist, cuvintele cheie au fost economisire, producție suplimentară și celebrul la acea vreme, 3R: Recuperare, Recondiționare, Refolosire.
foto: apel pentru reducerea consumului de curent electric, în ziarul Scânteia Tineretului, 16 februarie 1984
FMI și Banca Mondială dăduseră împrumuturi generoase României pentru construcția de fabrici, uzine, combinate. Apoi au mărit dobânzile, au impus condiții pentru economie (la fel cum se procedează și astăzi), iar când președintele Ceaușescu a vrut să restituie banii mai devreme, România a trebuit să plătească, culmea, penalități pentru restituirea datoriilor în avans.
Pentru a scăpa de cămătarii internaționali, care începuseră să dicteze peste România, Ceaușescu a oprit pe de o parte aproape toate importurile, pentru a economisi valuta cu care se plătea datoria externă a României (vreo 9 miliarde de dolari; în 1989 datoria a fost lichidată complet, era ceva ce nici o țară din lume nu mai făcuse; azi datoria a depășit 140 de miliarde). Ca să fie sigur că istoria nu se mai repetă vreodată, Ceaușescu a dat un decret prin care s-au interzis împrumuturile externe. Nu se termina bine anul și dictatorul era împușcat, după un proces sumar, în care avocatul apărării era acuzator.
În anii ’80, o mare parte a producției interne a țării era trimisă la export, pentru a încasa valută. Către populație se livra tot mai puțin, iar consumul era limitat drastic și chiar forțat.
Cu o producție națională de energie electrică care nu acoperea necesarul, cu vecini (URSS) care amenințau că nu mai oferă ajutor, românii au fost nevoiți în ultimii ani ai comunismului să își petreacă iernile cu tot mai puține grade în apartamente: 15 sau chiar mai puțin. „Mai puneți o haină pe voi!”, era îndemnul pentru cei mai friguroși.
Centralele termice din cartiere funcționau la avarie, doar câteva ore pe zi. Iar pe lângă frig, românii petreceau timpul și pe întuneric. Alimentarea cu energie electrică se întrerupea câteva ore aproape în fiecare seară. Cele mai afectate erau satele, unde pauza de curent dura și 21 ore pe zi. În orașele mari, cartierele se „bucurau” pe rând de „pana” de curent. Singurele care scăpau erau instituțiile publice, spitalele și creșele, uneori școlile și grădinițele, fabricile cu flux continuu.
Nici aragazele nu mai puteau fi folosite pentru încălzire. Presiunea la gaz era atât de scăzută încât gospodinele așteptau mult și bine până puteau găti ceva, la flacăra albastră devenită portocalie, care abia pâlpâia.
Erau lucruri anormale care deveniseră încet, o normalitate bolnavă.
Ce primeau românii în schimb? Educație și învățământ gratuit pentru copii, îngrijire medicală gratuită, cel puțin teoretic. Cei câțiva șomeri erau căutați cu miliția și trimiși la lucru. La oraș, oamenii puteau primi apartamente la bloc, cu rate foarte mici, întinse pe zeci de ani.
Ce nu aveau voie românii? Să critice regimul unic, să facă politică în afara sistemului, să plece din țară (decât foarte greu), să dețină aparate de multiplicat sau tipografiat (puținii care aveau trebuiau să le declare la miliție) etc.
Securitatea, în acțiune
Indicată ca dușmanul principal la revoluția din 1989, de către Ion Iliescu și echipa, sub formula repetată în delir la televiziune de „securiștii-teroriștii”, Securitatea se ocupa în decembrie, potrivit documentelor publicate acum de SRI, de informări privind starea reală gravă din rândul populației și din economie.
Nimeni nu știe dacă aceste informații au ajuns vreodată la Ceaușescu.
se consemna într-o notă a SRI, urmașul și moștenitorul Securității.
Dar să dăm cuvântul chiar Securității. Informațiile consemnate și transmise superiorilor în decembrie 1989 erau dintre cele mai grave: aprovizionare a populației insuficientă cu alimente, întreruperi de curent, presiune scăzută la gaz, probleme la fabrici, care nu puteau realiza planul, tăieri de salarii la muncitori, din același motiv.
Ilar de-a dreptul este faptul că Securitatea semnala că unele ministere raportau cifre false privind producția de energie electrică sau în ce privește produsele alimentare.
Din datele existente rezultă că datorită modului necorespunzător în care este organizată şi se desfăşoară activitatea în termocentralele pe cărbune, acestea produc, în permanență, o cantitate de energie electrică mai mică decît cea stabilită de programul aprobat prin Decret prezidenţial cu circa 25%, creînd astfel implicații deosebite în sistemul energetic naţional.
În loc să acționeze energic şi prin toate mijloacele pentru asigurarea funcționării grupurilor energetice din aceste termocentrale la nivelul sarcinilor din plan, conducerea Ministerului Energiei Electrice, fără nici o aprobare, a dispus folosirea zilnică a capacităților de producție din hidrocentrale peste prevederi cu circa 600-700 MW.
Pentru a nu fi depistată această practică, în raportul scris pe care îl înaintează zilnic la Guvern, conducerea Ministerului Energiei Electrice nu prezintă ponderea reală a unităților energetice în structura producției totale de energie electrică, iar în ultima săptămînă s-a recurs chiar la modificarea artificială a cifrelor afişate continuu pe ecranele terminalelor video instalate în unele cabinete ale membrilor din conducerea Guvernului, astfel încît acestea să concorde cu cele prezentate în scris.
Așa de exemplu, în ziua de 4 decembrie 1989, cînd termocentralele pe cărbune au produs în realitate 2830 MW față de 4250 MW valoarea medie programată, s-a raportat la Guvern că aceste unități au realizat 3610 MW. În aceeaşi zi însă, deşi hidrocentralele Lotru, Vidraru, Stejaru şi Mărişelu au fost continuu menținute în funcţiune, realizînd în medie 550 MW, la Guvern nu s-a raportat nimic despre folosirea acestor unităţi.
Stări de lucruri similare s-au înregistrat şi în zilele de 5, 6, 7 şi 8 decembrie a.c.
Potrivit estimărilor făcute de specialişti, ca urmare a acestei practici, în ultimele 10 zile, din lacurile de acumulare de pe rîurile interioare a fost consumată o cantitate de circa 200 milioane mc apă, existînd riscul ca, în cazul menţinerii situaţiei, capacitatea acestor rezerve să fie epuizată în întregime în circa 70 de zile.
Si în ceea ce priveste preparatele din pește, laptele de consum, produsele lactate proaspete, legumele de cîmp, fructele, zahărul şi uleiul, în unele județe livrările sînt sub cantitățile planificate, iar în cele unde acestea au fost asigurate potrivit programului, nu au satisfăcut integral cererea populației.
Pe fondul unor asemenea stări de lucruri, în toate județele s-au creat dificultăți în aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, vânzarea acestora realizându-se cu aglomerații, comentarii nefavorabile în rîndul cumpărătorilor.
Nr.D/092.844 din 6 decembrie 1989
Întreruperile în alimentarea cu energie electrică și presiunea scăzută la gaze au creat haos în lanț în economie. Utilajele se defectau, materia primă se irosea, produsele nu erau de calitate. Iar vina cădea pe muncitori, care erau trimiși acasă și primeau jumătăți de salarii, deși nu era vina lor. Câteva exemple din acel decembrie negru pentru România, mai jos, într-o altă informare a Securității.
Din datele existente rezultă că în ultimele 24 de ore au continuat să se înregistreze perturbații în distribuirea energiei electrice şi a gazului metan.
1. Cu privire la alimentarea cu energie electrică.
Sistemul Energetic Naţional s-a aflat în continuare la limita de siguranţă, frecvenţa situîndu-se între 46,63 – 47,06 Hz. Pentru evitarea producerii unor evenimente s-au importat circa 270 MW peste valorile programate, în hidrocentralele de pe Dunăre producția a fost depăşită cu 3 milioane KWh, iar hidrocentralele Vidraru din judetul Argeş, Lotru din judeţul Vâlcea, Stejarul din județul Neamț şi Mărişelu din judeţul Cluj au fost menținute în funcțiune continuu, realizînd în medie 572 MW.
Totodată asupra consumatorilor industriali şi casnici au fost luate măsuri de reducere a energiei electrice furnizate.
– S-a întrerupt automat, de 1-17 ori, alimentarea cu energie electrică, pe durate cuprinse între 5 minute – 11,5 ore a unui număr de 273 întreprinderi, din care 72 de interes republican din industria constructoare de maşini, lemnului şi materialelor de constructii, metalurgică, uşoară, alimentară, precum şi din ramura extractivă și transporturi feroviare.
– S-a menţinut restricţia în furnizarea energiei electrice pînă la minimul de avarie la fabricile ce ciment, cuptoarele de oțel din industria metalurgică, sectoarele calde din industria constructoare de maşini şi metalurgică, precum şi la combinatele de prelucrare a lemnului, cuptoarele de carbid şi instalaţiile de acetilenă.
– Au fost întrerupte 223 oraşe, din care 15 total pe intervale însumînd 15 minute – 18 ore, inclusiv 36 reşedinte ale acestora, singura excepție făcând Municipiul Bucureşti.
În județul Braşov au fost întrerupte parțial pe durate totalizînd 6 ore, oracele Săcele, Codlea, Rîşnov, Făgăraş, Braşov, Zărneşti, Victoria şi Rupea. De asemenea, pe raza județului au fost întrerupte localități rurale, toate parțial pe intervale de 2-6 ore.
În municipiul Braşov s-au înregistrat deconectări de circa 6 ore, fiind afectat 70% din consumul casnic.
– Au fost deconectate 2.504 localităţi rurale, din care 1.791 total pe intervale însumând 1-21 ore.
Din cauza deselor întreruperi în alimentarea cu energie electrică a Combinatului de Oțeluri Speciale Tîrgovişte, în perioada 8.11-6.12 au fost avariate trei transformatoare de 160 KVA 220/35 KV, existând pericolul întreruperii procesului de producţie la cele două oțelării din unitate.
De asemenea, opririle repetate în livrarea se energie electrică și limitările la minimul de avarie la Intreprinderea mecanică Ceahlăul, Combinatul de Lianți şi Azbociment Bicaz, Combinatul de prelucrarea lemnului Piatra Neamț, Intreprinderea de Țevi şi Intreprinderea mecanică, ambele din Roman, au condus la nerealizarea unei producții însumând circa 9,3 milioane lei.
2. Cu privire la alimentarea cu gaz metan
Ca urmare a menținerii presiunii scăzute în rețelele de transort si distribuție a gazelor naturale, continuă să afecteze peste 100 de unități economice, îndeosebi din ramurile chimiei şi petrochiniei, construcțiilor de mașini, industriei electrotehnice şi industriei ușoare.
În astfel de situaţii se află 40 instalaţii de solventare, celuloză chimică, hîrtie, fire tehnice, textile, policondensare şi relon din cadrul a 10 combinate chimice de fibre, celuloză şi hîrtie, care sînt oprite complet, iar alte 30 linii tehnologice similare funcţionează la capacităţi diminuate cu pînă la 80%.
Totodată, Combinatul Petrochimic Piteşti funcţionează la limita minimă admisă, iar instalaţia normal parafine din aceeaşi unitate economică a trecut pe recirculare.
Perturbaţii similare s-au înregistrat şi în activitatea unui număr de 40 întreprinderi constructoare de maşini, deoarece presiunea scăzută cu care este livrat gazul metan determină întreruperi intermitente ale proceselor tehnologice din sectoarele calde, la forje şi tratamente cît şi în centralele termice, aburul furnizat fiind la temperaturi mai scăzute faţă de parametrii nominali.
În contextul menţionat, la Intreprinderea „25 August” din Satu Mare nu se pot realiza maşini de gătit pentru export în valoare de aproape două milioane dolari, deoarece cuptoarele din secția „emailaj” nu ajung la parametrii necesari fluxului tehnologic.
Tot ca urmare a presiunii reduse din reţeaua de distribuție a gazelor naturale, la întreprinderile „Acumulatorul” şi „Metaloglobus” din Bucureşti, „Flacăra” din Ploieşti şi „Electromureş”, toate aparţinînd Ministerului Industriei Electrotehnice, sectoarele calde au fost oprite între 5 şi 24 de ore, înregistrându-se pierderea unei producţii în valoare de peste un milion de lei.
Din acelaşi motiv a fost afectată activitatea din 15 unități de industrie uşoară, nerealizîndu-se 413.000 metri pătrați țesături şi 9.000 perechi încălțăminte, majoritatea pentru export, a căror valoare totală însumează circa 9 milioane lei.
Totodată, între implicațiile mai deosebite determinate de aceeaşi cauză sînt de menţionat cele de la Uzinele Chimice Române din Bucureşti, Intreprinderea „Poporul” din Ploieşti şi „Ardeleana” Satu Mare, de unde au fost trimişi acasă 800, respectiv 250 şi 160 de oameni ai muncii.
Consecințe negative ale neasigurării presiunii gazului metan în rețelele de distribuție se repercutează şi asupra condiţiilor de confort în locuinţele cetăţenilor din Capitală (cartierele Pantelimon, Colentina şi zona centrală) precum şi în unele localităţi ale județelor Olt, Hunedoara şi Satu Mare.
Datorită faptului că temperaturile agentului termic și apei calde furnizate în apartamente se situează sub limitele normale, iar presiunea gazelor continuă să fie scăzută la bucătării mai ales, în perioadele cu consum de vârf, se mențin și unele nemulțumiri în rândul populației.
07 decembrie 1989
Documentele integrale pot fi consultate pe site-ul SRI.
Din cele consemnate mai sus și din alte documente asemănătoare, rezultă că România se afla pe fundul prăpastiei. La aceasta contribuiau din plin măsurile absurde luate de autoritățile comuniste, care nu înțelegeau că economia funcționează după niște reguli. Peste toate, Statele Unite au retras României clauza națiunii celei mai favorizate, iar URSS începuse să închidă robinetul cu materii prime. Era clar că așa nu se mai poate continua.
Soluția a fost răsturnarea regimului, printr-o țesătură de strategii interne și externe, care s-a lăsat cu peste 1000 de morți, cei mai mulți nevinovați, oameni simpli aflați la locul nepotrivit.
Noul regim, format din foști comuniști, a promis românilor democrație și libertate. Aceasta a venit la pachet cu distrugerea economiei, vânzarea industriei, a unor monopoluri de stat, inflație galopantă, privatizări penale, îmbogățirea peste noapte a unor personaje dubioase, transformarea României din producător, în piață de desfacere a Occidentului.
Un sondaj INSCOP realizat în 2022 arată că mai mult de jumătate dintre români (54%) consideră că situaţia generală din România este mai rea decât în 1989.
De 33 de ani, românii au libertatea visată. Dar și sărăcia nevisată. Potrivit Eurostat (2021), rata sărăciei în România a ajuns la 23,4%. Practic, peste 4,3 milioane de români trăiau anul trecut sub pragul sărăciei.
Sărăcia este situația acelei persoane ale cărei venituri sunt atât de mici încât îi este imposibilă atingerea unui standard de viață acceptabil în societate, care se confruntă cu dezavantaje legate de șomaj, venituri, condiţii de locuit, îngrijire inadecvată a sănătății și bariere în accesul la cultură, învățământ, sport.