gama optic ochelari gherla magazin service dej cluj
locuri de munca iclod fabrica calorifere
salon frizerie gherla ure telefon
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj asociatia pro vita
magazin paine gherla 1985

Documente secrete din arhiva de la Securitate: rețele de informatori, rapoarte despre cozile de la magazine, despre preoți și manifestările unor minoritari

  La 32 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, începem azi un mini-serial cu reproduceri din documentele secrete ale Securității române din anii comunismului. După 1990, acestea au putut fi consultate public prin intermediul CNSAS și astfel a ieșit la lumină modul în care funcționa Securitatea, cum se obțineau și se transmiteau informațiile, ce obiective erau de interes, ce conțineau rapoartele, de la rețelele de informatori, la persoanele urmărite etc. Documentele dezvăluie faptul că Securitatea era peste tot: la locul de muncă, printre vecini, la spital, în sala de judecată, la munte ori la mare.

Securitatea din România era un serviciu secret cum are și azi orice stat care se respectă. Metodele de lucru ale Securității erau asemănătoare sau chiar mai bune uneori decât cele ale americanilor (CIA) sau englezilor (MI5). De altfel, spionii români erau recunoscuți de serviciile străine pentru felul în care acționau în misiuni.

Securitatea servea și proteja, pe lângă statul român, sistemul comunist. Astfel că, pe la sarcinile obișnuite de serviciu, se adăugau cele legate de descoperirea, urmărirea și „liniștirea” persoanelor „dușmănoase” la adresa partidului unic, PCR, și a liderilor acestuia.

În toiul evenimentelor din decembrie 1989, noua putere și reprezentanții FSN (Frontul Salvării Naționale) au acuzat Securitatea de acte teroriste și de numeroasele decese. Formula „securiști-teroriști” a fost folosită de mai multe ori la televiziune, după fuga lui Ceaușescu, pentru a se crea psihoză în rândul populației, pentru justificarea sutelor de morți și a venirii la putere a noilor „emanați” ai revoluției: Ion Iliescu, Petre Roman, generalul Militaru (deconspirat ca spion sovietic) etc. „Teroriștii” au dispărut că prin minune după executarea cuplului prezidențial și preluarea frâielor statului de către persoane apărute „întâmplător” pe caii revoluției.

Securitatea a fost desființată după lovitura de stat din decembrie 1989, dar a fost reînființată sub forma S.R.I. (Serviciul Român de Informații), după evenimentele din martie 1990, de la Târgu Mureș.

Din arhivele Securității au ieșit la lumină documente care descriu structurile interne și rețelele de informatori, starea recrutărilor, rapoarte cu informații despre persoanele urmărite, oameni simpli sau intelectuali, tineri, vârstnici, preoți de diverse confesiuni, minoritari, străini. Rapoarte speciale se ocupau de starea de spirit a populației, de fenomenul emigrării, de simpatizanți legionari, iredentism și șovinism. De o atenție specială se bucura obiectivul „ETERUL”, cum era numit Radio Europa Liberă.

În materialele de mai jos, un raport al Securității din Dej privind situația la finalul anului 1981, despre starea populației și nemulțumirile legate de lipsa pâinii și a altor produse din magazine, despre informatori și urmăriți.

De menționat faptul că Securitatea știa că lipsa pâinii din magazine se datora și faptului că țăranii cumpărau cantități mari, pentru a hrăni animalele, în condițiile în care furajele erau mai scumpe.

De precizat că unele nume din aceste rapoarte sunt cenzurate, iar pentru alte persoane sunt folosite nume conspirative.

***

securitate dej 1981

MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ
Biroul de Securitate Dej
31.12.1981

Raport privind controlul efectuat la biroul de Securitate Dej

Biroul municipal dispune de o rețea informativă formată din 381 de persoane. Dintre aceștia, 175 informatori, 120 colaboratori, 17 rezidenți, 30 surse și 39 gazde de întâlniri.

În 1981 au fost incluse în rețea 61 de persoane, scoase 14, de unde rezultă o creștere a potențialului informativ de 47 persoane.

Au fost înregistrate progrese în ce privește amplasarea rețelei și compoziției acesteia, crescând cu 4 sursele din rândul intelectualității, cu posibilități de informare în locuri și medii ce stau în atenția unor elemente naționaliste maghiare din Cluj-Napoca și alte localități.

Trebuie acordată atenție ridicării calității recrutărilor, îndeosebi în sectoarele de artă și cultură, învățământ, mediul medico-sanitar, unde sursele nu toate sunt de calitate, ori din cauza vârstei nu își aduc contribuția necesară. Astfel menționăm sursele „CESARE”, „DANIEL LUPU”, „CIOBOTA”, „PRIMAVARA”, „GIGI” și „NICA”.

8 informatori nu își aduc contribuția, a căror situație este necesar a se clarifica în termen de 30 de zile. Așa se prezintă sursele „LUCIAN”, „PINTEA GHERASIM”, „DANIEL LUPU”, „CIOBOTA”, PRIMAVARA”, „SAVA”, „NIREȘAN și „NELU”

În ce privește sursa „ARPAD”, este necesar ca în termen de 40 de zile să se întocmească un plan concret de dirijare, care să-i asigure infiltrarea în mediul elementelor naționaliste maghiare polarizate în jurul Casei de Cultură, existând condiții reale că prin el să controlăm, dar mai ales să influențăm pozitiv, elementele din acest mediu.

Va trebui să i se acorde o atenție cuvenită sursei „ENYEDY”, cu posibilități reale pe lângă M.M., preot iezuit, membru marcant în emigrația maghiară din exterior.

Se vor lua următoarele măsuri:

  • XXX, urmărită prin S.I., semnalată cu manifestări naționaliste, bolnăvicioasă, în vederea temperarii și influențării pozitive, se va trece la contactarea soțului care a fost informator al organelor noastre (încetat legătura pe motiv de boală), element care porte rezolva măsura prevenirii continuării manifestărilor și a comentariilor de factură naționalistă maghiară
  • XXX, urmărit prin S.I., semnalat cu atitudine dușmănoasă, va fi încadrat informativ și prin sursele „ENYEDY”, „VIANU” și „SAVA”, iar în funcție de datele care se vor obține, se vor face propuneri
  • XXX, „SZEKELY”, „SÖCS”, se vor lua măsuri de documentare, conform indicațiilor date.
  • în privința numiților XXX, XXX, XXX, despre care s-au obținut informații că au manifestări naționaliste, se vor face propuneri de luare în S.I.
  • Este necsar să se acorde o atenție mai mare și informatorului „MIRCEA FLORIAN”, medic, recrutat în mai 1981, care nu a fost antrenat până în prezent în mod corespunzător în munca informativă.

Casele de întâlniri sunt în concordanță cu numărul rețelei existente.

Pe linia cultelor baptist și penticostal, sunt lucrate 18 elemente semnalate cu manifestări protestatare. Aceștia, sub influența propagandei dușmănoase din exterior, solicită emigrarea și se dedau la acțiuni de calomniere a situației social-politice din țară noastră. Mențin legături cu centrele cultice din străinătate și cu postul de radio Europa Liberă. Se acționează pentru anihilarea activității lor ostile și influențare pozitivă.

La adventiștii reformiști se remarcă unele încercări de reorganizare. Activitatea acestora este însă insuficient cunoscută și controlată din lipsă de rețea. Trebuie să se acorde atenție îndeosebi lui „NEGRUȚIU”, despre care există unele date că ar fi desemnat pentru a fi ales conducător pe țară. Trebuie luat în lucru prin D.U.I. (dosar de urmărire informativă, n.r.)

O activitate mai intensă se remarcă pe linia sectei Martorii lui Iehova, existând constituite trei grupări. Pentru controlul și anihilarea activității acestora este necesar să se acorde atenție lui „BOLOESCU”, conducător, lucrat prin D.U.I. La acesta este necesară folosirea de mjiloace T.O.  (tehnică operativă, n.r.) și o conlucrare mai strânsă cu Inspectoratul Județean, care să ia acest caz sub control.

Pe linie de sănătate sunt semnalate legături cu cetățeni străini și unele intenții de evaziune.

În cazul lui „AUGUSTIN”, lucrat în S.I., semnalat că face propagandă emigraționistă și are intenții de evaziune, se vor lua măsuri de documentare și avertizare.

Pentru îmbunătățirea muncii cu rețeaua informativă și sporirii randamentului acesteia, este necesar să fie activați informatorii „BĂNUȚ VICTOR”, „BUZURA”, „PRUNAR EMILIAN”, care în 1981 au dat randament scăzut.

În cazul „FIRU” se va efectua o percheziție secretă pentru a găsi materialele iehoviste ce le deține.

Printre informatorii cu un randament mai bun în 1981, menționăm pe „PALY”, „PETER SANDOR”, „CORINA SOS” și „ARON”.

Unii informatori dau randament foarte slab sau nu au furnizat nicio informație în 1981. În această situație se află informatorii „SORIN”, „CÎMPEAN AURICA”, „ZĂNOAGA” și „BETI”. Se impune ca pentru activizarea acestora să se ia toate măsurile de educare, instruire și verificare pentru a se putea hotărî asupra necesității menținerii lor în rețea.

Atenție deosebită trebuie acordată verificării informatorului „SZEKELY DAVID”, care este semnalat cu unele manifestări dușmănoase, și „IOSKA”, semnalat că se angajează în afaceri cu cetățeni străini, având un anturaj format din elemente tinere, aventuriere.

În cursul anului 1981, Securitatea Dej a trimis 30 de informări scrise la miliția locală, care vizează sustrageri de materiale, furturi din avutul obștesc, persoane parazitare, afaceriști etc. Se colaborează în bune condițiuni cu organul de miliție în lucrarea și finalizarea D.U.I. „COJOCARU” și „TĂBĂCARU”, care desfășoară, printre altele și activitate de afaceri, trafic de valută, contrabandă. În cazul „COJOCARU” s-a efectuat o percheziție pe linie de miliție, cu ocazia căreia au fost confiscate diferite obiecte, valută și bani românești, totalizând peste 500.000 lei.

 

***

securitate dej cluj

MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ
29.06.1981

NOTĂ – RAPORT privind concluziile ce se desprind din activitatea desfășurată cu reţeaua informativă recrutată în 1981

Din ordinul tov. colonel Oprea Ioan, un colectiv format din lt.col. Stoy Iuliu, lt.col. Teteu Neculai şi lt.col. Domniţa Nicolae, au efectuat un control asupra calităţii reţelei informative recrutată pînă la această dată, de către ofiţerii din cadrul serviciilor I/A, I/B, II, III, 0620 şi securitățile municipiilor Turda, Dej, precum şi a oraşelor Gherla şi Huedin.

Cu această ocazie, din totalul reţelei recrutate, la 80% au fost studiate dosarele personale. La marea majoritate a informatorilor şi colaboratorilor introduși în reţea, recrutarea a fost precedată de verificări din care se desprind calităţile personale şi posibilităţile de informare.

Procesul verificării de regulă s-a realizat prin alţi informatori şi investigaţii la locul de muncă şi domiciliu. Aprobările pentru recrutare în toate situaţiile s-au dat de şefi, potrivit competenţei stabilită prin ordinul 000700/1976, din referatele cu propuneri rezultând utilitatea acestora şi modul de realizare, în condiţii de deplină conspirativitate.

Ca urmare a respectării de către marea majoritate a ofițerilor a prevederilor ordinului menţionat privind recrutarea rețelei informative, precum şi a principiilor muncii cu aceasta, au fost introduse în reţea un număr mai mare de persoane, care în baza informaţiilor de interes pe care le furnizează, îşi aduc aportul scontat la cunoaşterea şi stăpînirea situaţiei operative.

Am exemplifica acest lucru prin recrutarea unor informatori din rândul străinilor de către mr. Cebuc Alexandru, Cpt. Herţa Gh. de la serv.I/A, Mr. Fodor Emil de la Serv.1/B, lt.col. Văduva Ioan şi lt.maj. Mocanu Viorel de la serv. III.

De asemenea, subliniem preocuparea manifestată pentru introducerea în reţeaua informativă a unor informatori de calitate pe: lt.col. Mateiu Teodor, lt.maj. Borz Tiberiu, lt. Deji Pavel de la Serv.I/A, mr. Ungvari Iosif, cpt. Stinean Florian şi lt.maj. Rusu Valer de la serv.I/B, cpt. Moisei Teodor, cpt. Coroianu Ștefan, mr. Steopan Emil şi cpt. Jurcuț Ioan de la Serv.II, lt. Ionescu Gheorghe, lt. Danciu Ioan de la serv.III, lt. Rebrişoreanu Marcel de la compartimentul 0620, fostul mr. Bako Vasile şi lt.col. Bodoczi George de la Securitatea Turda.

Apreciem ca bună orientarea existentă de a se recruta informatori din rîndul unor persoane care au fost cercetate şi avertizate și asupra cărora apoi s-a exercitat influențarea pozitivă.

Concomitent cu preocuparea pentru îmbunătăţirea muncii cu rețeaua informativă prin recrutarea unor informatori şi colaboratori de valoare, s-a acordat atenţie în toate colectivele controlate pentru crearea de rezidențe și case de întîlniri, pentru folosirea conform aprobării date unor membri de partid.

dej 1980 militian

În urma controlului efectuat a rezultat însă și ușurinţa în recrutarea sau reactivizarea unor surse. Din această cauză au fost găsiţi informatori care de la data recrutării nu au furnizat nici un material, de la unii din ei neobţinîndu-se
informaţii nici în procesul recrutării.

Dintre acestea menţionăm pe: „PETRICĂ”, preot şi „COMAN”, inginer, recrutaţi în luna februarie de lt.col. Trif Gheorghe, „MARINESCU” – pastor penticostal recrutat la 05.03. a.c. de lt. Lăpușan Liviu, „VINCZE PALI” – recrutat în luna februarie de lt. Trif Sergiu, „VULTURESCU” – recrutat în martie a.c. de Mr. Sasu Virgil, 2 informatori și un colaborator recrutaţi în februrie de lt. Vaidasigan Pamfil, „ROMULUS”, recrutat în martie de mr. Chiriţescu Ioan, „TRITEANU”, recrutat în februarie de cpt. Pop Vasile de la Turda; „PUIU MIRCEA”, recrutat de Mr. Scrob Dumitru şi „KORIRADY”, din legătura mr. Oargă Gheorghe.

Au fost găsiţi şi alţi informatori la majoritatea ofiţerilor, care au dat 1-3 note după recrutare, cu mult sub posibilităţile de informare pe care le au. Această situaţie se datorează în primul rînd faptului că după recrutare, nu se realizează întîlniri la intervale mai scurte cu reţeaua recrutată, în scopul apropierii acesteia printr-o activitate sistematică de înstruire şi educare. De asemenea, a rezultat că în foarte puţine dosare există materiale de verificare.

Pentru remedierea neajunsurilor de mai sus, propunem ca în viitor, şefii serviciilor să asigure o muncă de îndrumare şi control mai sistematică asupra activităţii ofiţerilor cu rețeaua nou recrutată.

lt.col. Stoy Iuliu
lt.col. Domnița Nicolae
lt.col. Petcu Neculai

***

securitate dej cluj raport

Securitatea Municipiului Dej

Către Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Internă – grupa sinteză

21.07.1982

Urmare a buletinelor noastre anterioare, raportăm următoarele în legătură cu starea de spirit existentă în municipiul Dej şi comunele aparținătoare:

– există o stare de îngrijorare generală şi de nemulţumire cu privire la aprovizionarea total necorespunzătoare cu produse alimentare și în special cu pîine, lapte şi produse lactate, carne și mezeluri. Datorită aprovizionării neritmice și în cantităţi insuficiente cu pîine, personalul muncitor din întreprinderi și instituții părăsește locul de muncă, stând ore în șir la rândurile formate la chioșcurile din incinta întreprinderilor sau din imediata apropiere a acestora.
De cele mai multe ori, la aceste rînduri se produc busculade, îngreunînd desfacerea pîinii ori spărgînd vitrinele unităţilor alimentare.

Printre persoanele care comentează nefavorabil aceste stări de fapt se numără:

– DAVID NICOLAE, din Dej str. Graurilor nr.1, necunoscut în evidenţele noastre, care, printre altele, afirmă: „În ficare zi aceaşi problemă, în prăvălii nu găseşti nimic și astfel nu ai ce mînca. Cînd vin ceva alimente, e o situaţie de nedescris, poate cumpăra numai cel care este mai tare şi rezistă, eu n-am rezistat şi astfel am rămas fără mîncare”
– CRIȘAN IOAN, din Dej, necunoscut în evidenţele noastre, afirmă: „Cu aprovizionarea stăm foarte prost. Carne nu ni se mai dă nici pe tichet şi astfel nu mîncăm deloc. Pentru doi pui congelaţi m-am ales cu o mînă ruptă. Țăranii o duc foarte greu. Dacă ţin animale, li se impun cote, iar porumbul este foarte scump. Nu știu unde vom ajunge cu toate astea”
– SIMA GAVRIȘ din Dej, str. Crîngului 12, lucrat în supraveghere informativă, afirmă: „Cu scumpetea este rău, dar mai rău este că în prăvălii nu se găseşte nimic. Așa ceva nu a fost nici în timpul războiului. La pîine e nebunie curată. Au năvălit ţăranii după pâine, este plin orașul de ei. Nu știu cum se vor sfîrşi toate astea, dar numai bine nu”.
– MUREȘAN IOLAN din Dej, str.Unirii nr.9, lucrat în dosarul de obiectiv, afirmă: „Sîntem plini de sărăcie. Nu se găseşte nimic. Acum și pentru pîine stăm ore în șir la rînd”

Cu astfel de comentarii ne-au fost semnalaţi și următorii: LAKATOS ILDIKO, FEKETE MARGARETA, NEMEȘ IOAN, SZEKELY FERENC, JAKAB MARTON, care în plus, adaugă că nu se găsește săpun și detergenţi (SITUAȚIE REALĂ), din care cauză au apărut din nou păduchii și sînt îngrijoraţi pentru perioada următoare, cînd pîinea se va distribui pe cartele.

Aceste probleme ne vor sta în continuare în atenţie şi vom raporta aspectele mai deosebite.

ȘEFUL SECURITĂȚII MUNICIPIULUI
Maior POP EMIL

 

***

Miliția Municipiului Dej

Către INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL MINISTERULUI DE INTERNE

15.09.1982

Ca urmare a unor acţiuni, controale, precum şi contacte directe cu diferiţi cetăţeni, în legătură cu starea de spirit a populaţiei, vă raportăm următoarele:

Cetăţenii din carţierele municipiului DEJ sînt nemulţumiţi de cantităţile de zahăr, ulei, făină stabilite, care nu sînt suficiente pentru această perioadă, avîndu-se în vedere necesitatea conservării de legume și fructe sau a diferitelor preparate pentru iarnă.

De asemenea, au apărut nemulțumiri și cu privire la cantitatea de pîine stabilită, cetăţenii afirmând că nu este suficientă.

Din investigaţiile efectuate a rezultat faptul că pîinea este insuficientă pentru persoanele care desfăşoară munci fizice pe şantiere, în special. Unii din aceştia afirmau că ar fi necesară raţionalizarea pîinii, în funcţie de consumul zilnic de calorii, în raport cu efortul fizice şi în funcţie de specificul fiecărei munci.

În cartierul Viile Dejului, conducerea C.A.P. a schimbat destinaţia unor culturi de porumb, astfel unele suprafeţe de teren însămînţate pentru porumb boabe, în care unii cetăţeni şi-au cultivat fasole, au fost recoltate pentru siloz.
Acest fapt a creat o stare de nemulţumire în rîndul membrilor cooperatori.

Unii dintre aceștia au pătruns în această tarla și au cules ştiuleţi, atît din urma tocătorii, cît şi din faţa acesteia. La un număr de 6 persoane li s-au întocmit dosare penale conform Decretului nr.306/1981. Acţiunea de identificare şi a altor persoane care au comis asemenea fapte se continuă, urmînd a lua măsurile legale.

ȘEFUL MILIȚIEI MUNICIPIULUI

Căpitan GEORGE SAS

 

***

Alte documente scoase din arhivele Securității fac referiri la comentariile făcute de oameni după vizita lui Nicolae Ceaușescu la Dej, din mai 1970, în urma inundațiilor catastrofale, despre explozia de la statuia lui Mihai Viteazu de la Sf. Gheorghe din 1984, când un copil a fost omorât, iar firele au dus la Dej, despre urmărirea preoților greco-catolici, a profesorilor și studenților din Cluj, despre preocupările unor tineri. De asemenea, un caz foarte interesant, al unui medic de la Gherla, care transmitea informații americanilor. În curând, pe Gherla INFO.

tractari auto gherla dje cluj telefon productie video gherla relcama marketing publicitate adhub

Lasă un răspuns