taxi gherla dej cluj telefon
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon cofetaria ada prajituri torturi gherla vindecare tratament terapeut terapie bowen gherla dej cluj locuri de munca angajare gherla dej cluj supercom sofer muncitor
marius muresan carte cluj

Destinația Cotroceni – cum se ajunge președinte în România, în cartea lui Marius Mureșan

Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis sunt cei patru președinți care au câștigat funcția de președinte al României după revoluția din 1989. Aproape cât toți aceștia la un loc, România a fost condusă anterior de Nicolae Ceaușescu. Cum au ajuns să ia frâiele puterii în perioada post-comunistă, cu cine s-au confruntat, ce tactici de campanie au abordat și care au fost rezultatele celor patru președinți, toate detaliile se regăsesc în cartea apărută recent, „Destinația Cotroceni”, semnată Marius Mureșan.

klaus iohannis marius muresna carte targ bucuresti

Tânărul în vârstă de 28 de ani, originar din Sântioana – Cesari din comuna Țaga, este absolvent al liceului Petru Maior din Gherla și apoi al Facultății de Istorie și Folosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde și-a încununtat studiile cu masterat și doctorat în istorie.  „Destinația Cotroceni” a fost de fapt și subiectul tezei sale de doctorat. În prezent este cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB Cluj-Napoca și redactor la editura Casa Cărții de Știință.

Volumul a fost lansat în septembrie 2019 și s-a bucurat de prezența la Târgul de Carte Gaudeamus de la București, în luna noiembrie. Aici, Marius Mureșan a avut ocazia să înmăneze cartea chiar unui personaj din aceasta, actualul președinte Klaus Iohannis.

„M-a întrebat cum cred eu că au fost alegerile de până acum și cum văd viitorul. I-am răspuns că am speranța ca lucrurile să fie din ce în ce mai bune. Și că am speranța ca volumul să ajungă la oameni obișnuiți și la politicieni deopotrivă, tocmai pentru a vota informat”, a povestit autorul.

 

Despre carte

destinatia cotroceni carte marius muresanVolumul reprezintă o analiză în detaliu a celor șapte runde de alegeri care au fost organizate după Revoluția din 1989 și își propune să ofere tuturor celor interesați un instrument util pentru a se informa în legătură cu trecutul recent al României și pentru a se asigura că au la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a vota documentat și responsabil.

Având la bază o diversitate de surse documentare şi o metodologie de cercetare interdisciplinară, atât din domeniul istoriei, cât şi al ştiinţelor politice şi sociologiei, lucrarea abordează un subiect despre care istoricii au scris mai puţin, dar care e prezent în istoria României postcomuniste, în discursurile politicienilor, în atenţia mass-mediei, dar şi a omului simplu, cetăţean cu drept de vot sau nu. Este vorba despre o analiză asupra alegerilor prezidenţiale care au avut loc în România după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, alegeri care, conform celor afirmate de autor, au reprezentat tipul de scrutin care a suscitat cel mai mare interes din partea majorităţii cetăţenilor, atenţia tuturor fiind îndreptată spre persoana/persoanele care dorea/doreau să ajungă în fruntea statului.

Privită în ansamblu, după o introducere în care prezintă obiectivele avute, direcţiile de cercetare, sursele de documentare, metodologia şi structura lucrării, autorul a urmat firul cronologic al evenimentelor avute în vedere şi a alocat capitole aparte fiecărui scrutin prezidenţial. Cititorul interesat găseşte în text informaţii clare despre candidaţii intraţi în cursa electorală, partidul care-i susţinea, programul electoral, au fost analizate prestaţiile publice sau televizate avute, au fost prezentate baza lor electorală, procentele obţinute etc. Autorul evidențiază și evoluția campaniilor electorale, de la o formă simplistă în 1990 și 1992, la campanii din ce în ce mai complexe şi mai sofisticate după anul 2000.

Cum era şi firesc, capitolul întâi a fost dedicat primelor alegeri prezidenţiale care au avut loc vreodată în România, în mai 1990. După o prezentare reuşită şi absolut necesară a contextului în care au avut loc respectivele alegeri, sunt alocate subcapitole distincte campaniilor celor trei personalităţi asupra cărora de fapt s-a concentrat întregul interes naţional la acea vreme: Ion Iliescu, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu. Apoi, analiza autorului s-a concentrat pe modul în care televiziunea şi presa au reflectat candidaţii şi prestaţiile lor, precum şi asupra modului în care candidaţii şi staff-ul lor au ştiut să se folosească de aceste mijloace pentru campanie şi propaganda electorală, mijloace cu care alegătorii români nu erau familiarizați încă, constituia ceva nou, interesant, populaţia urmărind ore în şir discuţiile care aveau loc despre un candidat sau altul în studiourile televiziunii publice sau cumpărau şi citeau numeroasele ziare care au apărut atunci.

Alegerilor prezidenţiale din anii 1992 şi 1996 le sunt dedicate următoarele două capitole. Faţă de primele alegeri, au apărut câteva noutăţi. A crescut numărul candidaţilor, a existat şi un al doilea tur de scrutin, dinamica partidelor politice care au susţinut candidaţii a fost alta. Au apărut partide noi, au apărut scindări, au existat chiar organizaţii civice care s-au implicat în campaniile electorale. Temele de campanie s-au diversificat, problematica politicii externe fiind mai prezentă decât la campania din 1990. De asemenea, pe lângă tradiţionalele mesaje şi clivaje dreapta-capitalistă, respectiv stânga-comunistă sau social-democrată, mesajele naţionaliste au caracterizat discursurile unor candidaţi. Se atrage atenţia că atât în săptămânile dinainte de ziua alegerilor, cât şi în analizele care au urmat în perioada imediat următoare, s-a discutat chiar de posibile fraude, de scandaluri, care ar fi putut influenţa numărul voturilor obţinut de un candidat sau altul. Rezultatele grupărilor politice care s-au aflat la guvernare au influenţat popularitatea candidatului susținut de ele.

Alegerile de la sfârşitul anului 2000 au avut loc pe un fundal de tensiuni interne generate de eşecul guvernării Convenţiei Democrate (CDR) şi de o uriașă dezamăgire față de mandatul lui Emil Constantinescu, mandat faţă de care, în 1996, se legau multe speranţe în ceea ce privea modernizarea şi europenizarea României, respectiv integrarea în structurile euro-atlantice. Mesajul electoral al candidaţilor a fost influenţat şi de presiunea aderării ţării la Uniunea Europeană şi NATO, dar fireşte că şi problemele interne s-au regăsit în discursurile tuturor celor intraţi în campanie. Autorul nu s-a ferit să compare discursul candidaţilor, să realizeze chiar o ierarhizare a clarităţii mesajului transmis alegătorilor.

Alegerilor prezidenţiale din 2004 le-au fost alocate cel de-al cincilea capitol. Autorul prezintă contextul intern şi internaţional care şi-a pus pecetea pe mesajele din campanie și se concentrează asupra personalităţii şi popularităţii candidaţilor, a temelor aflate în dezbatere. Prestaţiile televizate ale candidaţilor sunt analizate de autor care, de altfel, a şi remarcat cât de mult au influenţat respectivele dezbateri şi prezenţe la diferite posturi de televiziune opţiunile alegătorilor. Sunt descrise strategiile echipelor de campanie, caree, la fel ca structurile politice care se aflau în spatele unui candidat, au avut un rol important în reuşita sau eşecul în alegeri.

Trecând în revistă principalele momente ale istoriei României după ce ţara a devenit stat membru al Uniunii Europene, despre alegerile prezidenţiale din 2009, aflăm în cel de-al şaselea capitol. Şi în acest caz sunt prezentaţi candidaţii, programul lor electoral, dar autorul surprinde şi noutăţile acestor alegeri. În primul rând, a fost vorba despre separarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale şi durata mandatului preşedintelui, extinsă de la patru la cinci ani. Se remarcă prezenţa permanentă a unor subiecte referitoare la justiţie, securitate naţională, criză economică, presiunile exercitate de afaceriști asupra politicienilor şi a mesajelor politice din mass-media, implicarea Bisericii în alegeri, intensificarea atacurilor la persoană, suspiciuni şi acuze de corupţie.

Penultimul capitol a fost dedicat alegerilor prezidenţiale din anul 2014. Rolul reţelelor de socializare, susţinerea diasporei pentru un candidat, tema corupţiei, evocarea altor personalităţi ale vieţii politice româneşti aflate în strânsă legătură cu candidaţii, realităţile vieţii politice interne româneşti, cu disoluţia unor partide şi cu scăderea influenţei unor personalităţi, au constituit tot atâtea studii de caz folosite de autor în scopul de a evoca cât mai bine cu putinţă contextul în care au avut loc alegerile şi, de ce nu, de a încerca să motiveze succesul avut de unul dintre candidaţii intraţi în competiţie.

Ultimul capitol reprezintă, de fapt, o analiză generală a principalelor teme de campanie, grupate de autor în două categorii: teme de politică internă şi teme de politică externă, dar reprezintă şi o analiză, foarte interesantă şi necesară, a sloganurilor folosite de-a lungul timpului şi a rolului avut de toate structurile mass-mediei din ţară în perioadele de campanie sau precampanie.

Iniţiativa lui Marius Mureşan este absolut necesară, datorită trecerii deja a trei decenii de la schimbarea de regim şi sistem politic în România, cei interesaţi de istorie având nevoie de o lucrare de sinteză, cuprinzătoare, asupra a tot ceea ce înseamnă alegeri prezidenţiale. Iar această lucrare este cu atât mai importantă cu cât în scrierile de până acum – fie ele articole în diferite reviste de specialitate, fie lucrări mai generale, de sinteză – printre alte subiecte specifice perioadei, ocazional s-a mai scris şi despre diferite campanii şi candidaţi la funcţia supremă în stat. Pe de altă parte, în urma cercetărilor efectuate asupra alegerilor prezidenţiale, Marius Mureşan nu s-a mărginit doar să le prezinte, ci le-a şi încadrat în contextul perioadei în care au avut loc, reflectând astfel complexitatea scenei politice româneşti post-1989, cu toţi actorii săi.

marius muresan lansare carte

Alegerile prezidențiale din 2019

„Destinația Cotroceni” era lansată deja la momentul scrutinului prezidențial din 2019, dar autorul a sintetizat în câteva cuvinte și aceste alegeri.

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019 au fost precedate de scrutinul pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European, care au avut loc în 26 mai. Acestea au demonstrat o reconfigurare a spectrului politic românesc şi o nouă ierarhie, plasând PNL în frunte, cu 27%, urmat de PSD cu 22,5%, Alianţa 2020 USR-PLUS, Pro România, PMP şi UDMR. Politicile promovate de PSD în perioada 2017-2019 în domeniul justiţiei au determinat o deteriorare a popularităţii sale, dublată de o aparentă incapacitate de reformare, în condiţiile în care la conducerea sa a fost menţinut Liviu Dragnea, condamnat în dosarul referendumului din 2012 şi urmărit penal şi condamnat în cele din urmă la trei ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman.

Principalii candidaţi au fost preşedintele Klaus Iohannis, susţinut de PNL, Viorica Dăncilă – PSD, Dan Barna – Alianţa 2020 USR-PLUS, Mircea Diaconu – independent, susţinut de ALDE şi Pro România, pentru a-i numi doar pe cei creditaţi cu şanse reale. Pentru alegerile prezidenţiale din 2019 preşedintele Klaus Iohannis a propus un proiect „Pentru o Românie normală”, care se traduce prin asumarea parcursului european, consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, „o schimbare autentică şi profundă” menită să reseteze statul, din cauza problemelor întâmpinate după alegerile din 2016. Viorica Dăncilă s-a prezintat ca fiind „Alături de fiecare român”, ceea ce reprezintă, conform spuselor sale, nu un slogan, ci un crez, deoarece doreşte fie să un om al faptelor, „mai puternică decât toţi aceşti bărbaţi”, preocupată ca românilor să le fie bine în propria ţară. Dan Barna și-a motivat sloganul „Fericiţi în România” printr-o stare de spirit pe cât de firească, pe atât mai greu de conceput din cauza politicii ultimelor trei decenii, care i-a obişnuit pe români să se mulţumească cu puținr, cu ambiţii mici, cu ideea că este destul „să fie normal”, o trimitere subtilă la mesajul lui Klaus Iohannis. Mircea Diaconu, candidat independent, dar susţinut politic de ALDE şi PRO România, practică un anti-discurs și se prezintă ca un om banal, pe care nu-l recomandă nimic să candideze.

În cele din urmă, victoria lui Klaus Iohannis a fost determinată de transformările survenite în societatea românească după alegerile parlamentare din 2016 și de protestele masive de stradă care le-au urmat. În ciuda lipsei unor dezbateri televizate, o obișnuință a celorlalte alegeri prezidențiale, de această dată, votanții au fost puși în fața unor mecanisme de propagandă în față cărora au trebuit să se protejeze: știri false, utilizarea internetului, a rețelelor sociale pentru a ajunge la un număr cât mai mare dealegători etc. Cel mai remarcabil lucru a fost însă mobilizarea fără precedent a românilor din afara țării, care au devenit o voce care merită luată în calcul de politicieni pe viitor.

 

Ce spune critica

„Având la bază o diversitate de surse documentare şi o metodologie de cercetare interdisciplinară, atât din domeniul istoriei, cât şi al ştiinţelor politice şi sociologiei, lucrarea de faţă abordează un subiect despre care istoricii au scris mai puţin, dar care e prezent în istoria României postcomuniste, în discursurile politicienilor, în atenţia mass-mediei, dar şi a omului simplu, cetăţean cu drept de vot sau nu. Este vorba despre o analiză asupra alegerilor prezidenţiale care au avut loc în România după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu.”

Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean, UBB Cluj-Napoca

„Marius Mureșan recompune întreaga mobilizare publică a actorilor, dar și a scenei publice de după 1989, în jurul problemei alegerilor prezidențiale. […] Ion Iliescu, Ion Rațiu, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Traian Băsescu, Victor Ponta sunt evaluați cu luciditate, sunt expuse și supuse exercițiului analitic programele lor politice, utilajul lingvistic, clișeele de gândire sau exprimare ale protagoniștilor, punctele tari sau slabe ale acestora.”

Prof. univ. dr. Florin Müller, Universitatea din București

„Lectura cărții este pe de o parte reconfortantă, prin plonjarea în istoria imediată şi aducerea în memoria personală a unor momente bine arhivate, iar pe de alta generează o oarecare stare de tensiune neînţeleasă, dar şi explicaţii pentru ceea ce este astăzi România noastră.”

Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Universitatea din Oradea

„După parcurgerea masivei cercetări a fenomenului alegerilor prezidenţiale din România cititorul rămâne impresionat de efortul depus, de precizia detaliilor şi integrarea lor într-o schemă narativă judicioasă şi convingătoare. Cercetarea lui Marius Mureşan se constituie într-un corpus documentar esenţial pentru al VIII-lea rând al alegerilor prezidenţiale la termen, cel de la finalul anului 2019.”

C.S. II Dr. Florin Abraham, SNSPA București

 

Cartea poată fi comandată pe internet
https://carturesti.ro/carte/destinatia-cotroceni-alegerile-prezidentiale-in-romania-1990-2014-511584735

sus(67)jos(4)

Lasă un răspuns