De la „Epresekert” la parcul 1 Mai – noi planuri pentru agrement în Gherla. Mai iese lumea la iarbă verde?

La 1 mai 1969, afişele invitau cetăţenii oraşului Gherla să-şi petreacă timpul liber în „Epreskert“, care în traducere ar însemna „grădina cu fragi“ şi care nu are nici o legătură cu situaţia de fapt a păduricii susmenţionate. Evident, nu pot fi imputate nimănui nici această denumire năstruşnică şi nici apariţia afişelor în vitrinele unităţilor de alimentaţie publică. Consider însă că afişele ar putea conţine o denumire oficială dată parcului, printr-o decizie a primăriei oraşului.

ing. Valer Ungur, Gherla, ziarul Făclia, 28 iunie 1969

Anul acesta a prins viaţă o veche şi justificată dorinţă a locuitorilor oraşului Gherla. Este vorba de transformarea pădurii din faţa staţiei CFR în parc de agrement.

Iniţiativa consiliului popular a fost sprijinită de toţi cetăţenii şi în special de colectivele de muncă de la Complexul pentru prelucrarea lemnului, întreprinderea „Someşul”, cooperativa „Meseriaşul“, Fabrica de spirt, întreprinderea agricolă de stat, întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii, precum şi de elevii Grupului şcolar cooperatist.

În pădurea respectivă au fost executate prin munci patriotice lucrări în valoare de 100.000 lei, construindu-se un drum de acces şi alei, o scenă pentru spectacolele formaţiilor artistice de amatori, instalaţii de iluminat, puncte de alimentaţie publică etc.

În cursul anului viitor lucrările vor continua, urmând să se sape un şanţ de colectare a apei, să se construiască rigole de-a lungul drumului de acces, să se monteze bănci de lemn pentru odihnă, să se amenajeze izvorul de apă potabilă etc. Se vor asigura, astfel, condiţii plăcute de odihnă pentru populaţia oraşului, dornică să iasă la iarbă verde ori de câte ori timpul e frumos.

ziarul Făclia, 4 decembrie 1969

În parcul „1 Mai” a fost terminată scena unde vor avea loc manifestările cultural-artistice în zilele de 23 şi 24 august. S-a turnat planşeul de beton şi s-a finisat în exterior. La această lucrare şi-au adus o contribuţie deosebită muncitorii de la şantierul T.R.C.C., şi I.O.G.L. Gherla.
La toate acţiunile arătate mai sus au contribuit din plin cetăţenii de pe străzile respective, efectuând prin muncă patriotică o parte din aceste lucrări.

ziarul Făclia, 21 august 1970

Zilele de 1 şi 2 mai au prilejuit şi pentru locuitorii oraşului Gherla momente plăcute de deconectare. Pretutindeni în oraş atmosferă sărbătorească, de optimism şi bună dispoziţie. în cinstea făuritorilor de succese, au fost prezentate programe artistice. Ansamblul de cîntece şi jocuri româneşti de pe lîngă Casa de cultură a oferit, la sediu şi în amfiteatrul parcului de agrement 1 Mai, frumoase selecţiuni din tezaurul folclorului şi dansului românesc. Tot în parcul 1 Mai şi Stadionul „Parc“, fanfara oraşului, care şi-a reluat activitatea după o întrerupere de 7 ani, a prezentat un frumos program alcătuit din cele mai îndrăgite cântece patriotice, prelucrări folclorice şi valsuri. Acestor manifestări cultural-artistice li s-au adăugat întâlniri sportive pe diferite baze ale oraşului.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 3 mai 1972

O lucrare de perspectivă, începută deja, este construirea în parcul de agrement 1 Mai a unei cabane turistice, care va dilspune de un restaurant cu terasă, spaţii de cazare şi loc pentru parcare.

ziarul Făclia, 7 iulie 1972

Povestea unei terase turistice

Pe dealul, din faţa Staţiei CFR Gherla creşte de sute de ani o pădure deosebit de interesantă, cu arbori de diverse esenţe, înalţi şi umbroşi, cu pajişti şi luminişuri atractive. Altădată, cu zeci de ani în urmă, această pădure era străbătută de cirezile de vaci, iar după ploile abundente şi mănoase, de copii în căutare de ciuperci.

Date fiind aşezarea ei pitorească şi frumuseţea ei insolită, edilii oraşului s-au gândit că e păcat să nu fie utilizată în scopuri de agrement. Întâi i-au dat un nume potrivit, „1 Mai“. Apoi, au croit şi amenajat un drum de acces până în inima ei, drum însoţit de un canal descoperit, pentru captarea şi scurgerea apelor meteorice. În continuare au trasat, balastat şi electrificat alei, au construit din beton scene pentru spectacolele artiştilor amatori, au confecţionat din lemn de mesteacăn şi platan mese şi bănci etc.

În fiecare primăvară, prin muncă patriotică, pădurea a fost curăţată de uscături, devenind un loc de agrement plăcut pentru populaţia oraşului, mai ales cu prilejul marilor sărbători. Pentru ca ceasurile de odihnă şi recreere petrecute în această pădure să fie cât mai fructuoase, formaţiile artistice de amatori au prezentat bogate spectacole în aer liber, iar unităţile de alimentaţie publică s-au străduit să satisfacă, prin gherete şi tonete temporare, cerinţele de ordin culinar şi de potolire a setei.

Pornindu-se de la vânzările mari realizate de fiecare dată, s-a născut ideea de a construi în pădure o terasă turistică, similară cu cea de la Cheile Baciului, care să desfăşoare o activitate permanentă. S-a făcut apel fa cooperaţia de consum. Aceasta a proiectat şi finanţat lucrarea, încredinţată spre execuţie întreprinderii de gospodărie comunală şi locativă Gherla. După turnarea fundaţiei, au început să se înalţe zidurile… spre satisfacţia tuturor celor dornici de popasuri într-un local intim, plasat în cadru pitoresc.

Dar această satisfacţie n-a ţinut mult, deoarece – cauzele nu sunt complet elucidate – la parametrul aval fundaţia a început să alunece, punând în pericol construcţia şi, evident, continuarea ei. Fireşte, lucrul a fost oprit, vorbindu-se ba de nerespectarea tehnologiei de execuţie, ba de erori de proiectare.

Până la urmă, se pare, pricinile răului au fost stabilite în aşa fel, încît nimeni să nu poată fi acuzat de lipsă de răspundere şi, pe baza unor soluţii de optimizare a situaţiei, s-a dat cuvânt de ordine pentru terminarea construcţiei.

Dar pentru ca terasa turistică din pădurea de agrement „1 Mai“ din Gherla să fie cît mai grabnic terminată şi dată în folosinţa publicului, se impun o mai strânsă colaborare între beneficiar şi constructor şi o mai eficientă coordonare a acestora de către consiliul popular orăşenesc. Scopul urmărit este spre folosul oamenilor, deci trebuie perseverat întru atingerea Iui.

ziarul Făclia, 8 iulie 1973

Proiectul vizează modernizarea parcului amenajat si dotat corespunzător, prin adoptarea unui set de soluții moderne de amenajare peisagistică, achiziționarea de mobilier urban specific, amplasarea unui grup sanitar cu funcție de auto-curățare și asigurarea iluminatului artificial, cu funcțiuni de recreere și activități diversificate: zone de odihnă, loc pentru joacă, loc pentru activități statice (șah), loc pentru activități dinamice de exterior (zona sport) etc. De asemenea, se vor prevedea în stratificațiile pentru zonele pietonale ca suprafața zonelor de călcare să fie din agregate compactate naturale. Propunerea va avea în vedere corectarea disfuncționalităților create de dimensionarea aleilor și a zonelor de recreere și îmbunătățirea accesibilității pietonale inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Aceste zone vor fi destinate tuturor categoriilor de vârstă și vor oferi prin lucrările implementate o zonă de recreere în aer liber și posibilitatea de a practica diverse activități sportive pe toată durata anului.

Pentru suprafețele de călcare se vor folosi materiale prietenoase cu mediul cum sunt: mulch-ul, pietrișul și nisipul, care promovează principiul NBS „Nature base solutions”.