Cum se distra lumea de Revelion la Gherla pe vremuri – meniuri, prețuri, muzicanți – VIDEO

Marea petrecere de Anul Nou a fost dintotdeauna așteptată cu mare bucurie. În timp ce pe la sate, oamenii se adună mai degrabă cu familia acasă sau la vecini, la orașe se organizează revelioane la restaurante, cu programe speciale, cu artiști renumiți, ori petreceri în aer liber, cu concerte de tot felul.

Denumirea de Revelion vine din limba franceză, de la cuvântul réveil (cu sensul de „trezire”), pentru că participarea la această masă înseamnă a sta treaz până la miezul nopții sau uneori până aproape de dimineață. Revelionul este în fapt o cină mai lungă, cu mâncăruri și băutură alese, cu muzică și dans din plin.

Primele menționări în presa românească despre revelioane apar acum peste 100 de ani.

După cel de-al doilea război mondial și până la căderea comunismului, petrecerile de revelion se făceau organizat, cu participarea muncitorilor din întreprinderi: la un restaurant oamenii de la o fabrică, la alt restaurant, oamenii de la altă unitate, după numărul locurilor disponibile.

Primele consemnări în presă despre cum se petrecea Revelionul la Gherla pe vremuri apar în anul 1969, cu detalii despre pregătirile pentru noul an. Cooperativa de Consum a deținut o lungă perioadă de timp supremația în organizarea de astfel de evenimente, prin rețeaua însemnată de restaurante.

Cum erau Revelioanele pe vremuri la Gherla

Ziarele locale din vremurile trecute au relatat în paginile lor care era atmosfera de Revelion. Reporterii de dinainte de ’89 strecurau și în aceste articole puțină propagandă: muncă mai multă, producții record! De asemenea, dialogurile cu participanții erau uneori imaginare, cu replici care să dea bine la publicul cititor. Totul era pozitiv, totul era la superlativ.

În cadrul întreprinderii de alimentație publică din Gherla se fac atente pregătiri în vederea organizării tradiţionalei sărbători a revelionului. IAPCOOP Gherla ofără diverselor categorii de salariaţi din oraş posibilitatea de a-şi petrece revelionul în condiţii optime, în cele mai potrivite localuri de alimentaţie publică.

Pe baza numeroaselor cereri exprimate deja, revelionul va fi organizat la: restaurantul Transilvania – pentru salariaţi de la filialele băncilor, din cooperaţia de consum şi din cooperaţia meşteşugărească (costul: 60-70 lei de persoană, vin de Aiud, spicuiri din meniu: crenvurşti, creier pane, cotlet de porc la grătar, sarmale în foi de podbal etc.), restaurantul Someşul – pentru salariaţi de la întreprinderea de industrie locală Someşul (costul 50 lei de persoană, spicuiri din meniu: cârnăciori à la Gherla cu hrean, friptură în stil local, sărmăluţe etc.) şi bufetul de Ia gară – pentru salariaţi de la auto – coloana I.T.A.

Întreprinderea va mai organiza revelionul la restaurantul din parc şi la bufetul Clujul, pe bază de înscrieri personale, pentru toţi aceia oare, în virtutea fireştilor relaţii de amiciţie, doresc să petreacă împreună noaptea de Anul Nou.

La restaurantul Băile Bălţa se va desfăşura un revelion ai cărui oaspeţi vor fi salariaţi ai întreprinderii de gospodărie comunală şi locativă din Gherla. Preparativele pentru acest revelion se desfăşoară sub auspiciile serviciului de specialitate din cadrul întreprinderii judeţene balneoclimaterice.

ziarul Făclia, 18 decembrie 1969

Locuitorii oraşului Gherla i-au făcut anului 1970 o primire deosebită. Ei s-au întrunit la revelioanele organizate în localurile de alimentaţie publică (cantina C.P.L., Băile Băiţa, resturantele „Transilvania“ şi Someşul“, Café-bar, bufetier „Clujul“ etc.) pentru a facă o sumară retrospectivă a anului 1969 și pentru a-și exprima încrederea în anul 1970, pe care-l doresc cu toţii aducător de noi succese în muncă si de noi bucurii.

Mulţumirea generală a fost cu atât mai mare, cu cât – aşa cum sublinia tovarăşul Andrei Cristea, secretarul Comitetului orăşenesc Gherla al P.C.R., într-o scurtă alocuţiune de felicitare rostită la unul din revelioanele organizate – oamenii muncii din întreprinderile oraşului au îndeplinit planul pe 1969 cu 10 zile mai devreme, livrând economiei naţionale importante cantităţi suplimentare de produse.

Înainte de miezul nopţii, am stat de vorbă cu Ion Năsălean, şef de brigadă la Complexul de prelucrare a Lemnului, fruntaş în întrecerea socialistă. La întrebarea „Ce dorinţe aveţi“ mi-a răspuns: „Doresc ca 1970 să fie un an bogat, în care succesele mele şi ale brigăzii pe care o conduc să demonstreze că suntern demni de încredere şi de preţuire”.

Răspunzând la aceeaşi întrebare, Victor Epan, şef de garaj la Filcoop, ne-a declarat: „Doresc ca anul care vine să ne aducă numai bucurii, iar în munca noastră, cât mai puţine „pene”, pentru că numai astfel vom avea rezultatele aşteptate”.

Clipa de cumpănă dintre anul vechi şi anul nou a fost întâmpinată de toţi mesenii, la toate revelioanele, cu paharul plin de vin în mână, cu sentimentul optimismului în inimi. Urările reciproce de sănătate şi fericire nu mai conteneau. Gherlenii au petrecut revelionul bucurându-se de viaţă, consumând mâncăruri şi băuturi alese, înveselindu-se, dansând după muzici bune şi răsplătind cu generozitate grupurile de copii care i-au vizitat cu pluguşorul, cu turca şi alte datini strămoşești

D. Vatău, ziarul Făclia, 4 ianuarie 1970

Şi locuitorii oraşului Gherla au ţinut să-i facă noului an o primire fastuoasă, încărcată de bucuriile împlinirilor.
Prin grija comitetelor sindicatelor, patru localuri publice şi patru cantine au fost amenajate şi pregătite cu multă atenţie pentru tradiţionala sărbătoare a revelionului. Potrivit datinei, aici, colectivele de salariaţi ale diverselor întreprinderi şi instituţii şi-au luat rămas bun de la anul 1970, an care a fost însoţit de unele dificultăţi, dar care s-a încheiat, totuşi cu frumoase succese în muncă.

Revelionul organizat la cantina Complexului pentru prelucrarea lemnului, cea mai mare întreprindere industrială din oraş, a fost o încununare festivă a rezultatelor obţinute în ’70 şi o manifestare viguroasă a bucuriei de viaţă, a hotărârii de a obţine succese şi mai mari în primul an al noului cincinal. Aşa cum declara ing. Valeriu Trîmbiţaş, directorul întreprinderii, „cu toate greutăţile pricinuite de calamităţile naturale, noi am realizat planul anual, atât la producţia globală, cât şi la producţia marfă, onorând, în acelaşi timp, în condiţii calitative superioare, toate sarcinile de livrare la export“.

Întrebat ce-şi doreşte pentru anul 1971, turbinistul Gavril Mureşan, din aceeaşi întreprindere, a răspuns: „Belşug şi realizarea exemplară a sarcinilor de plan”.

În clinchete de pahare şi explozii de voie bună s-au desfăşurat şi revelioanele salariaţilor de la „Someşul“, „Meseriaşul“, I.G.G.L., cooperativa de consum etc. Maistrul mecanic Adalbert Váradi a ţinut să ne spună: „Doresc ca în noul an să se vorbească numai de bine de cooperativa „Meseriaşul“, în care lucrez. În acest scop, trebuie să prestăm cu toţii o muncă de calitate”.

În numele tinerei generaţii studioase, Ofelia Pop, elevă a Liceului „Ana Ipătescu”, ne-a declarat: „Îmi doresc mie şi le doresc colegilor mei ca anul 1971 să demonstreze pregătirea noastră serioasă, astfel ca să trecem cu succes cele două praguri care ne aşteaptă, bacalaureatul şi admiterea în facultăţi“.

Peste tot, la Gherla, noul an, care-şi arata deja semnele bune, a fost întâmpinat cu gânduri solemne privind viitorul cetăţenilor şi al oraşului, cu optimiste urări de sănătate, prosperitate şi fericire.

Revelioanele au prilejuit o reîntâlnire cu vechi obiceiuri: pluguşorul, turca ş.a.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 3 ianuarie 1971

Oraşul întreg s-a pregătit, precum cere datina, să facă o primire fastuoasă noului an. Mulţi dintre cei ce muncesc la unităţile industriale ale oraşului au ţinut să fie prezenţi împreună pentru a-şi lua rămas bun de la ’71 şi pentru a-l primi pe ’72.

Revelioanele organizate de C.P.L., I.I.L. „Someşul“, cooperaţia de consum, I.G.C.L. etc. au însemnat momente de cinstire a succeselor obţinute de aceste colective în primul an al cincinalului şi hotărârea unanimă de a începe noul an animaţi de acea dorinţă de autodepăşire, de autoperfecţionare. Pentru întreg oraşul 1971 a fost un an bogat în realizări. Planul economic la nivel de oraş a fost realizat înainte de termen; s-au livrat importante cantităţi de produse suplimentare peste hotare.

N-am pierdut prilejul de-a pune următoarele întrebări: Ce bucurii v-a adus ’71, ce vă doriţi în ’72? Iată şi cîteva răspunsuri:

Iacob Bocică, muncitor la secţia PAL a C.P.L.-ului: „’71 a fost un an deosebit de fructuos din mai multe considerente. Profesional ne-am realizat şl depăşit planul anual, iar pe de altă parte subliniez cu recunoştinţă grija statului pentru copiii mei; e vorba de mărirea alocaţiei de stat pentru cei cinci copii ai mei. Doresc să mulţumesc prin fapte grijii statului pentru copii. Voi fi sigur un fruntaş al întrecerii socialiste şi în noul an“.

Gheorghe Buiga, maistru la I.I.L. Someşul: ,,’71 mi-a adus satisfacţii mari printre care aceea de inovator. Sunt mulţumit că garnitura de mobilă concepută de mine este produsul de bază al fabricii, pentru ’72. Doresc să-mi multiplic fişele de inovator cu produse noi cerute de comerţ, iar colectivului secţiei pe care-o conduc, îi doresc noi succese“.

Iată şi răspunsul elevei Maria Moldovan, din clasa a XII-a a Liceului „Ana Ipătescu“: „Consider că ’71 a fost anul care ne-a făcut să înţelegem cel mai mult ce avem de făcut în viaţă. Rămine ca în ’72 să dovedim că suntem o promoţie pregătită pentru viaţă“.

Iată doar câteva gânduri, care sigur vor fi realizate. Pentru ele s-a închinat un pahar în noaptea de revelion.

D. Vatău, ziarul Făclia, 4 ianuarie 1972

Anul 1977 a apărut într-o atmosferă de bună dispoziţie. Oraşul Gherla şi-a chemat harnicii concetăţeni la ceasul întâlnirii, precum datina, să ureze şi să fie uraţi.

Neobosiţi precum îi ştim, muncitorii de la „Someşul”, „Sticla“, C.P.L., Fabrica de mobilă, I.G.C.L. etc. şi-au dat întâlnire la reuşitele revelioane organizate la Băile „Băiţa“, Restaurantul „Transilvania“, Braseria Clujului, Grădina din Parc, cantina C.P.L., cabana Brădet şi clubul tineretului.

Dialogurile scurte cu câţiva din participanţii şi realizatorii frumoaselor împliniri ale lui 76 sunt edificatoare:
loan Florian, secretar adjunct al Comitetului orăşenesc P.C.R. ne spune: „Preludiul înfăptuirilor noului an stă în cele peste 30 milioane lei depăşiri obţinute pe anul 1976 la producţia globală a oraşului şi în cele 44 milioane producție suplimentar la indicatorul producţie marfă“. Tiberiu Miklosi, tehnician constructor: „În patru ani de când lucrez aici, am construit mai mult decât „vechiul oraş“. În acest an, ’77, vom mai ridica un nou microraion cu 400 de apartamente, calitatea şi confortul va prima, reducând la maximum risipa de materiale“.

Dincolo de lăcaşurile pline de cetină, flori şi elemente de decor, găsim sectoare unde se munceşte normal. La Fabrica de sticlă, cele trei vetre au aceeaşi incandescenţă. Fochiştii intervin oportun la orice oscilaţie de temperatură. Din personalul de serviciu nu lipseşte comunistul Adolf Shom, sticlar de aproape 20 de ani şi tânărul subinginer Valeriu Vlasa. Ei şi-au strîns mâna, la ceas de răscruce, la gura cuptorului, dorindu-şi multă putere de muncă şi rezultate pe măsura cerinţelor.

Termocentrala C.P.L. a pulsat tot timpul „putere“ în arterele sistemului energetic naţional, la care este conectată. Şeful de tură Gheorghe Ţăranu îşi încheie primul proces verbal din noul an fără evenimente deosebite. La maternitatea oraşului, cea mai tînără asistentă, Olga Papp, ne spune că s-a născut în prag de an nou cel de-al 783-lea copil al anului trecut, dar care … putea fi şi primul al noului an. Este al patrulea copil ai tinerei Maria Chira, în vîrstă de 26 de ani, din Tiocul de Sus, şi raidul s-a oprit aici pentru a lăsa atmosfera cuvenită unui asemenea eveniment.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 4 ianuarie 1977

Unul dintre localurile tradiționale cu petreceri de Revelion a fost restaurantul de la Băile Băița. Un pliant păstrat din anul 1989 ne permite să află meniul de atunci: mușchiuleț Montana, aperitiv Doboș din șuncă, cârnați cabanos, ouă umplute, măsline, crap prăjit cu cartofi natur, sote de văcuță à la Stroganoff, friptură asortată de curcan și cotlet de porc la tavă cu varză călită și piure de cartofi, cotlet de porc pane cu cartofi prăjiți, salată asortată cu murături, consomee simplu, fructe – portocale, choux a la creme, pâine, cafea naturală, coniac Unirea, vin vechi, apă minerală, șampanie.

După revoluție au apărut în oraș și primele localuri private. Printre primele inițiative de acest gen au fost cele ale afaceristului Silviu Prigoană. Numărul acestora a crescut exploziv, cu denumiri oficiale sau populare dintre cele mai colorate: Cola, Vânătorul, Paradis, McDonalds, Beverly Hills, Scaunele roșii, PatyBar / Ersek, Oriental, Eden, Ararat, Conte, Andreas, Magic (Pepsi), Flamingo (La Broaște), Monte Carlo, Ten, Etrusco, Armenopolis, 69, Hell, Fashion, Xtacy, Liberty, Hayak, Vintage, Barbar, Zanzibar, Escape și multe altele. Câteva au rezistat până în ziua de azi, iar unele au organizat petreceri de revelion.

foto: barul Ararat la Gherla, în 1994

Revelion în camera de gardă

Medicul pediatru Cornel Zehan de la Spitalul orăşenesc Gherla lucrează la această unitate sanitară de 22 de ani. De atâta timp face naveta din Cluj-Napoca, drumul parcurs în această perioadă însumând zeci de mii de kilometri. Nu a fost ușor, mai ales în condițiile iernii. Dar omul în halat alb își face cu conștiinciozitate datoria. Iată-l și în noaptea de Revelion, în camera de gardă a spitalului gherlean.

„Cred că în cei 22 de ani, puține revelioane au fost fără mine”, ne mărturisea la cumpăna anilor distinsul medic. „Dar niciodată nu am făcut o problemă din aceasta. Dimpotrivă, eu am fost de gardă și de Paști, și de Crăciun. Niciodată nu au fost evenimente, de altfel nici în noaptea revelionului. În orașul Gherla, în anul 1992, am avut foarte puține nașteri.

Deși spitalul din Gherla are o dotare veche, depășită, la rezultate se apropie, totuși, de cele ultradotate. Numai profesionalismul medicilor mai ține această unitate sanitară pe picioare. Fondurile alocate ajung cât să funcționeze de azi pe mâine. Poate anul 1993 va aduce ceva fonduri și … bucurii.

Szekely Csaba, ziarul Adevărul de Cluj, 5 ianuarie 1993

Pretutindeni se fac intense pregătiri pentru petrecerea cât mai plăcută a revelionului. Ca peste tot, şi în oraşul Gherla s-a intrat în linia dreaptă privind finalizarea pregătirilor. Conform tradiţiei, foarte mulți localnici işi vor petrece ultima noapte a anului la unitătile Cooperativei de Consum. Ca întotdeauna, ele ne rezervă și în acest an multe surprize plăcute.

Având în vedere interesul mare faţă de noaptea de revelion, se organizează petrecerea acestui eveniment în nu mai puţin de șase unităti de alimentaţie publică, toate oferind condiţii dintre cele mai bune pentru distracţie.

Astfel, restaurantele Transilvania, Parc, M.R.1, Gara şi Pensiune, precum şi renumita cabană „Brădet” de pe deal, îşi aşteaptă oaspeţii. Mai ales că nici preţurile nu sunt chiar aşa de mari, să alunge clienţii. Cum am aflat de la organizatorii, tarifele stabilite variază între 25.000-30.000 lei de persoană. Înscrierile se fac pînă la 27 decembrie, la responsabilii unităţilor mai sus amintite.

În prețurile stabilite de organizatori este inclusă şi muzica.

Szekely Csaba, ziarul Adevărul de Cluj, 21 decembrie 1994

Un loc ideal pentru gherleni și  nu numai, pentru petrecerea într-un mod cât mai plăcut și cât mai activ a acestei nopți este cunoscuta microstațiune de la marginea orașului, Băile Băița. Gazdele pregătesc un program bogat și variat. Am aflat și prețul distracției de la confluența anilor: 50.000 lei/persoană. Dacă avem în vedere condițiile foarte bune de cazare și tradiția artei culinare locale, suma stabilită de organizatori nu este exagerată. Acompaniamentul formației Sirius va contribui, desigur, la reușita petrecerii, creând o ambianță plăcută.

Szekely Csaba, ziarul Adevărul de Cluj, 22 decembrie 1994

Revelionul a fost sărbătorit ca pretutindeni și la Gherla. La restaurant, cantine, în grupuri mai restrânse, la prieteni sau acasă, în familie. Peste 1000 de gherleni au fost prezenți în ultima noapte a anului 1995 în unitățile de alimentație publică aparținând Cooperativei de Consum, în timp de 200 de invitați au petrecut Revelionul în saloanele reamenajate de la Băile Băița, unde alături de localnici s-au distrat mai multe grupuri sosite din străinătate. Restaurantul de la Băile Băița și-a primit oaspeții în haine noi toamna trecută, aici efectuându-se lucrări de renovare.

Tinerii au sărbătorit sosirea noului an în unitățile lor preferate, barul de la ștrand și salonul Beverly Hills, unde buna dispoziție și muzica au constribuit la crearea unei amtosfere deosebit de plăcute.

Au fost însă, ca de fiecare dată, și dintre cei care și-au petrecut noaptea de Revelion la datorie. La serviciul de gardă al spitalul orășenesc a fost o noapte liniștită, în timp ce mașinile stației de Salvare au fost solicitate o singură dată, pentru o internare la Cluj-Napoca.

Szekely Csaba, ziarul Adevărul de Cluj, 3 ianuarie 1996

Revelionul la români acasă, în 1990, 1996

Cu câteva zile înainte de revelionul din acel an, reporterii de la televiziunea locală Someș TV au luat pulsul pregătirilor. Au aflat că mulți petrec revelionul acasă, cu familia, unii din lipsă de posibilități financiare, în timp ce alții erau de serviciu.

imagini foto: arhivă