Cum era de 23 august pe vremuri: demonstrații și parade, urmate de ieșiri cu bere și mici – VIDEO din 1989

Până în 1989, zilele de 23 și 24 august erau zile declarate libere. De Ziua Națională a României, în orașele mari din țară aveau loc demonstrații, parade militare și spectacole patriotice, după care miile de participanți ieșeau la iarbă verde, unde sfârâiau micii și curgea berea, până se lăsa seara.

Pe 23 august, în orașele mai mici, fără unități militare, cum era și Gherla, dimineața avea loc o mică demonstrație în parcarea din centru, la care luau parte conducerea orașului, activiștii de partid, conducătorii unităților, muncitorii, organizațiile de femei, tineretul comunist (UTC). Balconul primăriei și stâlpii de la șoseaua principală erau ornați cu sute de steaguri – drapelul tricolor și cel roșu, al partidului unic, P.C.R. Din difuzoare răsuna muzică patriotică, iar fanfara casei de cultură susținea un program artistic. Manifestările erau obligatorii, sarcină de partid, dar programul nu ținea mai mult de o oră și jumătate. Înainte cu câteva zile se făcea curățenie  mare în oraș și se plantau mii de flori, din serele ADP, își mai amintește fosta primăriță din Gherla, Minerva Zamfir.

Apoi, cei mai mulți oameni, luau drumul dealului de lângă gară, spre cabana „Brădet”, unde începea adevărata petrecere. În foarte scurt timp se formau cozi uriașe la mici și la bere, iar când se terminau, se făcea din nou aprovizionare, astfel încât fiecare să prindă o porție.

Era plin și pe terasele din oraș, de la Grădina de Vară sau la Băile Băița. La lăsarea serii, petrecerea trebuia să se încheie.

Puținii locuitori care aveau autoturism puteau circula liber, la cabane, la țară sau spre alte destinații, dacă aveau combustibil în rezervor. În zilele de sărbătoare era permisă circulația tuturor autovehiculelor, cu număr de înmatriculare cu soț sau fără soț.

Ziua de 23 august era și prilej pentru premierea muncitorilor cu rezultate foarte bune la muncă, iar fruntașii erau premiați și afișați la loc de cinste, la panourile din fabrici.

Pe 23 și 24 august, televiziunea română, care din 1985 a funcționat cu un singur canal, avea program extins, fața de cele două-trei ore obișnuite pe zi.

Însă programele tv nu erau foarte atractive: emisiunile erau dedicate aproape în exclusivitate marii sărbători, cu aceleași cântece patriotice și laude conducătorilor iubiți. Printre acestea se mai strecurau câteva melodii de muzică ușoară sau populară și dacă mai era loc, un film obligatoriu românesc.

„C”-ul evidențiat în programul tv indica faptul că este vorba despre o emisiune color, după ce TVR a început emisia în culori, din 23 augut 1983. (foto: arheo5tv.wordpress.com)

Paradă mare la Cluj-Napoca

Acum 35 de ani, pe 23 august 1989, pe Calea Dorobanților din Cluj-Napoca și în piața din fața Teatului Național era mare animație.

Aici a avut loc „demonstraţia oamenilor muncii şi defilarea unor unităţi de gărzi patriotice, formaţiuni de apărare civilă, detaşamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prilejuite de aniversarea marii noastre sărbători naţionale”. În fața teatrului era amenajată o tribună, în care se aflau figurile importante ale județului.

Participanții la miting purtau tablouri uriașe cu Nicolae și Elena Ceaușescu, pancarte cu sloganuri patriotice, „Ceaușescu reales, la al XIV-lea Congres!”, sau „Ceaușescu – Pace!”. Pe rând, prin fața oficialităților, treceau militarii, muncitori de la diverse unități (C.U.G. – Combinatul de Utilaj Greu, I.C.P.I.A.F. – Institutul de Cercetare și Producție pentru Industria Alimentară și Frig, G.I.G.C.L.J. – Grupul de Întreprinderi de Gospodărie Comunală și Locativă, UJECOOP, Carbochim, I.C.P. – Institutul de Cercetare și Proiectare etc.) pionierii și șoimii patriei, tineretul UTC-ist, reprezentanții mediului universitar, sportivii.

La demonstrațiile de la Cluj erau mobilizați și muncitori de la fabrici și unități din Gherla sau Dej. Aceștia se deplasau la Cluj-Napoca cu garnituri de tren pline ochi, își amintește și primarul Ovidiu Drăgan.

parada din 23 august 1989, de la Cluj-Napoca

La parada de la Cluj-Napoca din 23 august 1984 au luat parte, de exemplu, „peste 120 000 clujeni – muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, studenţi şi elevi, români, maghiari şi de altă naţionalitate”, scriau ziarele regimului.

Însă adevărate spectacole aniversare și omagiale se organizau la București, la care participa conducerea statului român, Nicolae și Elena Ceaușescu. Mii de figuranți erau mobilizați pentru aceste uriașe manifestări, iar pregătirile se făceau cu luni bune înainte.

La un astfel de spectacol, orgnizat pe stadionul național, era reprezentat fiecare județ al țării, iar în decor era aprinsă o flacără uriașă, mai ceva ca la olimpiade.

Un spectacol pe stadionul național, la care participă, printre alții, Sofia Vicoveanca, Dan Spătaru, iar la final au loc focuri de artificii.

foto principală: www.photoarchive.minerva.org.ro