ochelari gherla gama optic
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
lemnul verde cofetarie gherla prajitura tort telefon
milano restaurant pensiune cazare gherla dej nima cluj sala evenimente copii joaca
service auto gherla dej cluj milano
mariflor gherla fabrica angajare locuri de munca gherla dej cluj muncitor
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon service reparatii chei auto gherla dej cluj chip inlocuire sofer angajare mariflor gherla dej cluj
scoala bontida 1930
Scoala Bontida

Cum arăta școala de la țară pe vremuri – Sic, Bonțida, Buza, Fundătura, Orman, Salatiu, Sântioana, Pruneni, Stoiana, Sucutard, Cornești

O serie de fotografii de arhivă, cu sediile şcolilor rurale din zona Gherla – de la Sic (1905), Buza (1910), Bonţida, Corneşti, Fundătura, Orman, Salatiu, Sântioana, Pruneni, Stoiana, Sucutard (aproximativ 1930-1940), ne permit azi să vedem cum se făcea școală la sat, pe vremuri.

Dintr-un volum tipărit în 1937 aflăm care era starea învățământului la țară, în fostul județ Someș.

„Judeţul Someş face parte dintre acele judeţe care în ziua dezrobirii (1 decembrie 1918, n.r.) au fost aflate cu slăbuţă zestre culturală. Masa ţărănimii noastre, atât de mult împilată şi umilită în trecutul apropiat, s-a trezit la lumina dezrobirii cea mai mare parte săracă, lipită pământului sub raport material şi bine adâncită în întunericul analfabetismului. Bruma de carte pe care o avea i-a fost împărtăşită sub scutul bisericilor naţionale, care numai pe lângă mari opinteli şi nedescrise jerfe au putut împărtăşi credincioşilor lumina slovei româneşti.

Deodată cu descătuşarea economică, prin împărţirea latifundiilor ţărănimii, s-a început munca de culturalizare a satelor. S-a intensificat învăţătura în şcolile noastre confesionale şi s-au deschis şcoli în toate satele, unde până atunci nici urmă de şcoală nu exista.”¹

Prin anii ’30 s-a dus o campanie masivă de construire de şcoli la ţară. În unele localităţi au fost cumpărate clădirile şi transformate în unităţi de învăţământ.

Într-un raport din 1937 se arată că la nivelul judeţului Someş de la acea vreme, funcţionau 263 şcoli primare de stat cu 506 învăţători. Numărul şcolilor de copii mici era de 20, repartizate în cele două oraşe (Dej și Gherla, n.r.) şi în comunele cu populaţie mixtă.

„Campania construcţiilor şcolare dintre anii 1933-1937 a fost cea mai rodnică dintre toate cele de până acum. În aceşti ani s-au terminat 27 de edificii şcolare, rămase neterminate din campania anului 1928. Pentru terminarea lor s-au dat ajutoare în sumă de 630.770 lei, plus alte înlesniri, valoarea acestor construcţii, după deviz, fiind de 3.589.163 lei.

În campania 1935-36 s-au construit 21 noi clădiri şcolare, acordându-se şi aici ajutoare în bani şi materiale. Sunt în proiect de edificare noi şcoli în 28 de comune”¹. În zona Gherla, acestea erau la Nima, Corneni, Morău, Livada, Taga, Măhal, Chiochiş şi Mintiu Gherlii. Tot la acea vreme, pentru o clădire cumpărată la Sântioana, s-au plătit 200.000 de lei.

¹ din volumul „Afirmarea românească în județul Someș”, 1937;

  • material realizat cu sprijinul prof. Sorin Borodi (Dej)
fotografi video evenimente nunta botez majorat gherla dej cluj creare site web gherla dej cluj

Lasă un răspuns