ochelari gherla gama optic
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
lemnul verde cofetarie gherla prajitura tort telefon
milano restaurant pensiune cazare gherla dej nima cluj sala evenimente copii joaca
service auto gherla dej cluj milano
mariflor gherla fabrica angajare locuri de munca gherla dej cluj muncitor
locuri de munca angajare gherla fabrica umerase ch industrial gestionar electrician
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon service reparatii chei auto gherla dej cluj chip inlocuire sofer angajare mariflor gherla dej cluj
escape gherla restaurant angajare ospatar bucatar curatenie dej cluj
cros

Cum a făcut Ceaușescu propria Olimpiadă pentru români, după Spartachiada pe model sovietic – amintiri cu sportivii din Gherla și satele învecinate

Sportul a fost încă una din ramurile în care România trebuia să fie lider în lume, acesta era scopul lui Nicolae Ceaușescu, și a fost dus la bun sfârșit. Președintele comunist considera că România are forța să concureze cu marile state ale lumii, ca SUA, China sau URSS, iar pentru aceasta, s-a dat mobilizarea națională.

Sute de mii de tineri, de la sate și orașe, au fost atrași să se afirme în sporturile de toate categoriile. Cele mai multe rezultate de excepție s-au înregistrat în perioada anilor ’70-’90, la campionate mondiale sau la jocuri olimpice, cum au fost cele de la Moscova, Los Angeles, Seul sau Barcelona.

nadia comaneci 10

România a avut campioni mondiali de renume. Nadia Comăneci, Lavinia Agache, Cristina Grigoraș, Daniela Silivaș, Ecaterina Szabo – gimnastică, Doina Melinte, Maricica Puică – atletism,  Sorin Babii – tir, Iolanda Balaș – săritura în înălțime, Anișoara Cușmir Stanciu – săritura în lungime, Petre Becheru și Nicu Vlad – halterofili, Elisabeta Lipă, Ivan Patzaichin – canotaj, Ilie Năstase, Ion Țiriac – tenis sunt doar câteva nume celebre, care au dus sportul românesc pe locul 1 în lume.

Imnul României a răsunat de nenumărate ori la marile competiții mondiale, cu sportivii urcați pe cea  înaltă treaptă a podiumului. În acele momente, vibra de emoție o țară întreagă.

video: Jocurile olimpice de la Los Angeles, 1984 – Maricica Puică, medaliată cu aur la cursa de 3000 de metri

Păstrând proporțiile, zona Gherla a lansat de-a lungul anilor talente care s-au remarcat până la nivel național și uneori chiar mai sus, în discipline ca fotbal, lupte, volei, baschet, atletism, culturism, tenis de masă, tenis de câmp, popice, box, popice, arte marțiale, K1, kickbox, dar și la șah sau aeromodelism.

Profesorul de sport și antrenorul Augustin Sabo a consemnat o mare parte a istoriei sportului local în volumul „Sportul gherlean din perspectiva unui împătimit”, apărut în 2014.

De la Spartachiada sovietică, la Daciada românească

Sportul a început să fie organizat mai consistent in România după cel de-al doilea război mondial, după model sovietic, cum la fel se întâmpla în toate domeniile, în toate țările de dincoace de Cortina de Fier.

Despre primele spartachiade a început să scrie ziarul Sportul Popular, apărut în 1944. În primul număr, Nicolae Ceaușescu, la vremea aceea secretar general al CC al UTC, semna un editorial, în care se spunea, printre altele: „Până acum, sportul a fost un lux, de care masele întregi ale tineretului nu s-au putut bucura. Fasciştii au folosit sportul pentru a pregăti tineretul pentru războiul lor criminal şi banditesc. O deosebită atenţie va trebui să dea sportul popular maselor largi ale tineretului ţărănesc. Să nu fie fabrică, sat, universitate, şcoala sau cartier care să nu aibă cluburile sportive organizate şi conduse de cei mai buni tineri sportivi”.

fotbal

Spartachiadele, cum se numeau competițiile sportive din Uniunea Sovietică, au început să fie organizate și în România începând cu anul 1952. A fost anul în care s-a organizat prima spartachiadă militară.

În 1953 s-a dat startul la Spartachiada Satelor, cu întreceri la atletism, gimnastică, volei și oină. Zeci de mii de tineri din toată țara se întreceau pentru a ajunge în finale, care se disputau la București.

oina

Au apărut, pe rând, spartachiada școlarilor și pionierilor, spartachiada tineretului, spartachiada sindicală, spartachiada columbofilă, sindicală, cooperatistă ș.a.m.d. Din 1964 s-a organizat Spartachiada Republicană, amplă competiție de masă și de perfomanță.

cros

Întrecerile se organizau în cele două sezoane, vară și iarnă, cu sporturile specifice anotimpurilor.

Titulatura Spartachiada s-a menținut până în anul 1975. La doi ani după ce Nicolae Ceaușescu a devenit președinte al republicii, ziarul „Scânteia” anunța pe prima pagină organizarea unei „olimpiade” românești 100%, numită „Daciada”.

„Comitetul Politic Executiv a aprobat organizarea competiţiei sportive Daciada, care va cuprinde mari concursuri polisportive, în toate lo­calităţile şi marile colectivităţi. Daciada va trebui să lege mai mult pe sportivi de mişcarea sportivă din localităţile în care trăiesc, diminuând tendinţa transferării acestora, sporind răspunderea ce le re­vine faţă de colectivele unde activează, precum şi răspunderea cluburilor respec­tive faţă de pregătirea lor”, anunța  ziarul Scînteia, pe 17 noiembrie 1976.

Spartachiadele în zona Gherla

Primele informații consemnate despre spartachiade în zona Gherla apar prezentate în ziarul Sportul Popular, cu referiri la numărul mare de sportivi, de organizarea activității sportive și rezultatele obținute.

***

volei

Pe drumul de ţară ce duce spre gospodăria agricolă colectivă ,,Partizanul“ din Mintiul Gherlii, fiul colectivistului Mihai Coroiu mâna încet boii mulţumit că terminase cu hine o nouă zi de muncă. Când trecu pe uliţele satului, mai mulţi tineri îi ieşiră în oale, strigându-i:
— Ioane, nu uita că mâine avem antrenament la handbal!
Ion Coroiu zâmbi. Nu avea mai mult de 21 ani. Îndrăgise de mult sportul. Înalt, sprinten, cu muşchii bine formaţi, el era întotdeauna primul în toate, nu se dădea la o parte de la treburile cele mai grele. După-amiaza, el venea uneori pe terenul de sport, antrenându-se alături de cei tineri. Cei mai vârstnici se uitau cu jind la el şi la ceilalţi. Când erau copii, bătrânii nici nu pomeneau de sport în sat. Aveau acolo, sus pe dealuri, o păşune, iar când păşteau vitele „încingeau” un joc de oină cu o minge făcută din cârpe sau păr de cal.
Acum însă, iată… în mijlocul satului a fost amenajat un teren de sport. În gospodărie şi în sat, jocul de handbal era cunoscut numai de anul trecut.

Într-o zi, sub îndrumarea organizaţiei U.T.M.  (Uniunea Tineretului Muncitoresc) din sat, Ion Coroiu îşi adună tinerii şi cu toţi porniră să citească pe îndelete regulamentul jocului de handbal. Apoi au început să facă antrenamente şi încet, încet, au desluşit toate tainele acestui joc. Abia când soarele se ascundea departe, după dealuri, tinerii plecau voioşi spre case, mulţumiţi că mai învăţaseră ceva nou. Curând, Coroiu deveni cel mai bun trăgător la poartă al echipei. Dar nici ceilalţi nu se lăsau mai prejos.
De la o vreme, venea în fiecare zi să privească la jocul celor „mari” elevul utemist Gheorghe Grigorean. Era un băieţaş mic de statură, de vreo 14 anişori, sprinten şi lăudat de toţi pentru diploma pe care o luase la concursul pe ţară al celor mai buni elevi la matematică. Tare ar mai fi vrut şi el să joace! Dar, un început de îndoială îi da ocol: îl vor primi sau nu? Câtva timp nici nu îndrăzni să le spună ceva. Dar odată îşi luă inima în dinţi:
— Tovarăşi, aş vrea şi eu să joc. Mă primiţi?
Tinerii se uitară neîncrezători la el — ce putea „ţâncul” ăsta să facă? — dar, până la urmă, îl primiră. După o vreme, spre bucuria tuturor, Grigorean se dovedi tot atât de talentat la handbal ca şi la dezlegarea problemelor de matematică.
Intr-una din seri, organizaţia U.T.M. le aduse marea veste: în curând aveau să înceapă concursurile la handbal pentru Spartachiada Satelor. Cu toate că munca în gospodărie devenea din ce în ce mai intensă, tinerii nu neglijau antrenamentul. Înconjurau de câteva ori terenul, alergând uşor, se întreceau în sprinturi scurte pe iarba moale, trăgeau apoi cu rândul la poartă şi terminau, de obicei, jucând la două porţi. Intr-o zi se gătiră să plece la centrul de raion unde începeau întrecerile. Veniseră mulţi ţărani muncitori să le uree drum bun.
— Să nu ne faceţi de râs, le apuse puţin emoţionat preşedintele colectivei. Voi. tinerii, sunteţi mândria noastră. Vă dorim biruinţă!
…Prima victorie a obţinut-o echipa fetelor. Îmbărbătaţi, au intrat apoi pe teren, băieţii. Erau încrezători în puterile lor, căci munciseră cu sârguință. Tocmai de aceea, în primul joc, balonul s-a oprit de multe ori în plasa adversarilor. Fiecare joc însemna o nouă victorie, un nou prilej de bucurii, dar şi de noi învăţăminte. Vedeau că mai au încă greşeli, că obosesc prea repede, iar mingea, trimisă uneori fără precizie, ajunge în mâna adversarului.
La sfârşitul competiţiei, delegatul comitetului raional C.F.S. (Cultură Fizică și Sport) cuvântă plin de bucurie:
— Cea mai bună echipă — atât la băeţi cât şi la fete — s-a dovedit a fi aceea a gospodăriei agricole colective  „Partizanul”.
… Seara în sat, la căminul cultural, tinerii povestiră multă vreme celor din jur despre jocurile şi biruinţele lor.
– Până acum a mers bine, spuse puţin îngândurat Ion Coroiu. La Cluj însă ne aşteaptă faza regională. Acolo va fi mai greu. Trebuie să muncim ca să ne îndreptăm lipsurile.
După alte antrenamente, odată cu căderea primelor frunze îngălbenite, cele două echipe din Mintiul Gherlei au pornit spre Cluj.
Îi aştepta aci parcul sportiv Victor Babeş, îmbrăcat în straie de sărbătoare. Jocurile au fost foarte disputate. Tinerii din echipa „Partizanul” erau de multe ori depăşiţi de adversari, dar, însufleţiţi de dorinţa de a învinge, egalau, apoi învingeau! Ultima întâlnire din finală a fost cea mai grea. Adversarii se apărau cu îndârjire, iar jocul a fost multă vreme egal. Abia în ultimele minute de joc, o minge trasă puternic de Ion Coroiu poposi în plasă, aducând victoria tinerilor din Mintiul Gherlii.
Însufleţirea tinerilor nu mai cunosou margini. Porniră spre gospodăria lor. Plecaseră de acasă cu inimile fremătând de emoţie şi se întorceau victorioşi, campioni ai regiunii Cluj. Le-au ieşit înainte toţi cei de la gospodărie, iar preşedintele i-a strâns pe toţi în braţele lui voinice:
— Suntem mândri de voi, băeţi… suntem mândri de voi, repeta el cu glasul înecat de emoţie.

Sportul Popular, 26 iulie 1954 

schi

În raioanele Luduş, Câmpeni, Sărmaş, Cluj şi Năsăud din regiunea Cluj au fost mobilizaţi 2.378 de tineri la şah, 2.114 la schi şi 216 la săniuţe. Raioanele Huedin, Gherla şi Bistriţa şi-au organizat slab munca şi de aceea rezultatele lor sunt nesatisfăcătoare.

Sportul Popular, 11 martie 1954 

 

baschet

În satele regiunii Cluj, în fiecare duminică, activitatea G.M.A. (Gata pentru Muncă și Apărare) pulsează din plin. Fie că se joacă meciuri de fotbal sau volei, fie că este vorba de întrecerile din cadrul Spartachiadei satelor, în deschidere sînt programate concursuri pentru trecerea normelor G.M.A. în care, în faţa comisiei de pregătire şi examinare G.M.A., tinerii ţărani muncitori îşi trec numele la diferite probe ale complexului. Remarcabile succese au fost dobîndite de colectivul sportiv din Mintiul Gherlei, unde au luat parte la aceste concursuri mai mult de 100 ţărani muncitori. Acest lucru a fost posibil şi datorită iniţiativei unor cadre tehnice sportive, cum sînt profesorii de educaţie fizică Gh. Bichescu şi Olga Joldos, care au folosit orice competiţie sportivă pentru trecerea normelor complexului G.M.A. De un deplin succes s-au bucurat şi concursurile G.M.A. organizate de către colectivul sportiv Recolta G.A.S. Gherla, unde numai în ultima vreme un număr de 88 muncitori agricoli au obţinut normele G.M.A. gr. II.

Sportul Popular, 26 iulie 1954

sah

Etapa regională Cluj a Spartachiadei de iarnă a tineretului s-a bucurat de mare succes. 158 de concurenţi şi concurente, reprezentînd 14 raioane şi oraşele Cluj şi Turda, şi-au disputat cu multă însufleţire primele locuri la şah, trîntă şi tenis de masă. Este de apreciat în mod deosebit şi faptul că organizarea a fost ireproşabilă. Sunt cunoscuţi acum toţi cei ce se vor întrece în etapa finală, care va avea loc la 23-24 martie.

La șah fete, locul 1  afost câștigat de Ana Bogăție, învătățoare din Gherla.

Concursul de trîntă desfăşurat în sala de gimnastică a şcolii medii de băieţi nr. 5 a fost urmărit de un public numeros, fapt care dovedeşte că acest sport este tot mai mult gustat de publicul ciujan. S-au înregistrat următoarele rezultate: categ. 57 kg.: Mihai Grigoreanu (Gherla); categ. 67 kg: Nicolae Rîseanu (Gherla); categ. 77 kg: Aurel Banea (Dej); categ. peste 77 kg: Emil Uldea (Cîmpeni).

Sportul Popular, 12 martie 1957 

inot

În regiunea Cluj s-au înscris în U.C.F.S. peste 25.000 de membri. Aproape 14.000 din aceştia fac parte din întreprinderi şi instituţii şi circa 2.000 membri sint din mediul sătesc. Odată cu înscrierile de noi membri şi reorganizarea colectivelor sportive se duce şt o muncă susţinută pentru asigurarea unei activităţi sportive bogate pe timpul iernii şi pentru o largă participare la spartachiada tineretului. Patinoarele din Cluj, Dej, Gherla etc. sînt în curs de amenajare.

Sportul Popular, 11 decembrie 1957

***

Faza regională a spartachiadei de iarnă – Cei mai mulţi dintre participanţii finalelor regiunii Cluj şi-au disputat întîietatea la trîntă: 89 de concurenți. Rezultatele au fost următoarele (în ordinea categoriilor): Mihai Grigoreanu, președintele cooperativei din Mintiu Gherlii, Ioan Popan (Cluj), G. Buldea (Huedin), A. Banya (Dej), Emil Culdea (Cîmpeni), Justin Boteanu (r. Cluj).

Sportul Popular, 11 martie 1958

***

Cu o grijă deosebită şi cu rezultate bune care s-au înregistrat chiar din primele zile, a fost constituit comitetul orăşenesc voluntar din Gherla al UCFS. Principiul recrutării membrilor a fost cel care stă la baza unei bune activităţi sportive: selecţionarea celor mai inimoşi iubitori ai sportului, oameni cunoscuţi, cinstiţi şi pricepuţi în munca sportivă. Comitetul orăşenesc voluntar din Gherla şi-a întocmit obiectivele de dezvoltare a activităţii sportive pe anul în curs şi îndrumă zilnic munca celor şapte colective sportive din oraş. Comitetul voluntar şi-a propus printre altele, creşterea numărului de membri în UCFS de la 1.200 la 2.000, organizarea campionatelor orăşeneşti, introducerea gimnasticii în producţie şi a unor sporturi mai puţin dezvoltate: gimnastică, ciclism, patinaj, hochei, organizarea Spartachiadei fetelor etc.

Sportul Popular, 10 aprilie 1958

***

hochei gherla vointa

Colectivul sportiv Voinţa Gherla şi-a constituit de curînd două noi secţii pe ramură de sport: tenis de cimp şi hochei pe gheată. Acest fapt a dat un nou impuls activităţii sportive la care participă activ peste. 1.500 cooperatori din localitate

Sportul Popular, 1 noiembrie 1958

***

În primele zile ale noului an, consiliul asociaţiei sportive Vulturul din comuna Vultureni, raionul Gherla, a înregistrat o serie de succese. Astfel, în întrecerile etapei I a Spartachiadei de iarnă, conducerea acestei asociaţii a reuşit să atragă peste 150 de tinere şi tineri în concursurile de şah, gimnastică şi trîntă. Printre cei mai buni sportivi şi sportive s-au numărat Maria Ciupei, Simion Pop, Ion Aschi lean, Rodica Moş, Niculae Moş, Nicolae Todoruţ etc.

Sportul Popular, 16 ianuarie 1962 

***

La o analiză făcută de curînd de consiliul raional U.C.F.S. Gherla, cu privire la felul cum se desfăşoară prima etapă, s-a constatat că întrecerile prevăzute în regulamentul acestei competiţii de mase s-au bucurat de multă atenţie din partea tinerilor şi tinerelor. Pînă nu de mult luaseră parte la prima etapă un număr de 14.873 concurenţi, dintre care 4.873 fete. Cu rezultate frumoase s-a soldat munca asociaţiilor din comunele Mociu, Lujerdiu, Dăbîca şi Livada. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre felul cum au înţeles să se ocupe de organizarea primei etape consiliile asociaţiilor sportive din comunele Mintiul Gherlei, Aluniş, Sava, Țaga, Strugureni.

Sportul Popular, 26 februarie 1962 

***

În raionul Gherla au început zilele acestea Întrecerile Spartachiadei de iarnă a tineretului. La Şcoala de 8 ani nr. 2 din oraşul Gherla, în prezenţa unui numeros public, s-a făcut deschiderea festivă, după care au urmat întrecerile de gimnastică băieţi şi fete ale şcolii. Numai în oraşul Gherla iau parte la întreceri 2.250 de tineri din care 1.297 fete. Se evidenţiază asociaţiile sportive care au avut cel mai mare număr de tineri înscrişi: C.I.L. Gherla, Viitorul Gherla, Lumina Gherla şi Stăruinţa Gherla. La Şcoala medie nr. 2 au participat la cros 620 de tineri, la patinaj 40, la gimnastică 336.

Sportul Popular, 15 decembrie 1962

***

Tineretul dornic să facă sport din raioanele Dej şi Gherla ia parte în număr mare la concursurile primei etape a Spartachiadei. În raionul Dej au luat startul în întrecerile organizate în primele trei săptămîni 3753 de sportivi. De o popularitaţe deosebită se bucură concursurile de gimnastică. Pînă acum, numărul particicipanţilor se ridică la 1390. Pe locul secund se află şahul, 676 de concurenţi, apoi trînta (415), halterele (215) şl tenisul de masă (133). Printre evidenţiaţi se află Maria Moldovan şi Victoriţa Mana la gimnastică şi Emil Secară la trîntă. Iar dintre asociaţiile sportive pe primele locuri se situează Ştiinţa Dej, Avîntul Beclean şi Izvorul Chiuieşti. În raionul Gherla, interesul pentru întreceri este la fel de mare. Numai la cros şi gimnastică s-au întrecut 480 de tineri şi tinere. Cele mai reuşite concursuri au avut loc în comunele Vultureni – 237 de participanţi, Răscruci (187) şi Aşchileul Mic (148).

Sportul Popular, 24 decembrie 1962

 

Datorită muncii perseverente pe care o duce comisia de tir din raionul Gherla (preşedinte Ion Nichifor), în cursul lunii ianuarie vor lua fiinţă cinci secţii de tir în mediul sătesc. Este vorba de asociaţiile sportive Avîntul Ţaga, Recolta Cămăraş, Recolta Suatu, Progresul Borşa şi Flacăra Dăbîca. În cadrul Spartachiadei de iarnă, 340 de tineri şi tinere de la asociaţia sportivă C.I.L. Gherla au participat la probele de tir.

Sportul Popular, 8 ianuarie 1963

 

Sportivii din raionul Gherla, calificaţi pentru etapa a treia a Spartachiadei de iarnă a tineretului, s-au întrecut duminică într-un cadru festiv pentru cucerirea titlului de campioni raionali. Iată campionii raionului Gherla la Spartachiadă.

Gimnastică fete — echipa asociaţiei Lumina Gherla (pregătită de prof. E. Pintea), băieţi — Viitorul Gherla (prof. Iuliana Cont),  tenis de masă, fete — Elisabeta Raţ (C.I.L. Gherla), băieţi — E. Schweitzer (Lumina); cros, fete — Rodica Ciclon (Lumina), băieţi — M. Lungu (Lumina) ; trîntă, categ. 55 kg — I. Blum (Lumina), categ. 61 kg — A. Teodor (C.I.L.), 68 kg — A. Acfolodi (C.I.L.), 76 kg — G. Cernea (Flacăra Fizeşu Gherlii); haltere, categ. 55 kg —A. Teodor (C.I.L.), 65 kg — I. Pintea (Lumina), 75 kg – 7. Bălcău (C.I.L.) : tir, fete — Maria Moldovan (Şc. medie nr. 1 Gherla), băieţi — S. Ballo (Flacăra) ; concurs de orientare turistică, fete — echipa asociaţiei Lumina Gherla (Sanda Fodor şi Ana Maior), băieţi — Flacăra Fizeşu Gherlii (P. Bora şi I. Bora) ; şah, fete — Doina Mureşan (C.I.L.), băieţi — P. Longrojan (Someşul Gherla).

Sportul Popular, 19 martie 1963

 

În raionul Gherla s-au întrecut în etapa întîi a Spartachiadei de vară a tineretului aproape 17.000 de tineri şi tinere (din care 11.335 în mediul rural). Atletismul a avut şi aci cei mai mulţi prieteni: 3.000 de participanţi. Urmează în ordine turismul (2870), gimnastica (810), ciclismul (790), baschet (500). Foarte bine au organizat întrecerile primei etape asociaţiile sportive din comunele Mociu, Fizeşu Gherlii, Răscruci.

Sportul Popular, 2 iulie 1963

spartachiada tineretului insigna 1956

La 5 ianuarie au avut loc în Gherla, în cadrul spartachiadei de iarnă, interesante întreceri de schi, săniuş şi patinaj. La startul concursurilor au fost prezenţi sute de concurenţi. La săniuş pe primele locuri s-au clasat Gh. Simion şi Ion Mureşan (băieţi) şi Elena Coroianu (fete). Astfel de întreceri vor avea loc în continuare.

Sportul Popular, 16 ianuarie 1964

 

Tinerii atleţi din Gherla se pregătesc cu sîrguinţă în vederea apropiatului sezon competiţional. Pentru acest an ei şi-au propus să îmbunătăţească recordurile raionale la majoritatea probelor şi să aibă o comportare frumoasă la întrecerile din cadrul Spartachiadei republicane. In această privinţă se aşteptă şi sprijinul comisiei raionale dc atletism, care pînă în prezent nu a manifestat nici un fel de preocupare pentru activitatea de atletism, lăsînd totul în sarcina sectorului tehnic al consiliului raional al UCFS.

Sportul Popular, 10 martie 1964

 

Finalele raionale ale Spartachiadei republicane în plină desfăşurare – Sărbătoare sportivă la Gherla

Etapa raională a Spartachiadei republicane s-a transformat duminică în orașul Gherla într-o adevărată sărbătoare sportivă. Spectatorii care nu au găsit locuri în tribuna stadionului sau în jurul terenurilor, pentru a asista la întîlnirile de fotbal, atletism, trîntă, haltere sau la demonstraţiile de gimnastică etc., s-au îndreptat spre terenurile de sport ale şcolii medii „Petru Maior“, unde au avut loc întreceri la handbal în 7 şi ciclism, la terenurile de volei din parcul popular sau la meciurile de baschet.

1964 trante spartachiada

Ropote de aplauze au răsplătit frumoasa repriză de gimnastică a celor peste 100 de şcolari din comuna Răscruci, care sub conducerea directorului şcolii, tov. Nicolae Vereş, au oferit publicului un interesant program. De asemenea, foarte disputate au fost concursurile „celor mai iuți“ (recordul raional la 100 m a fost întrecut de trei ori şi stabilit la 11,7 de tînărul alergător Ion Pop (comuna Panticeu), întrecerile de aruncarea greutăţii, săritura în lungime etc.

Cei aproape 500 de sportivi din 36 de asociaţii care şi-au trimis finaliştii au făcut multă risipă de energie pentru obţinerea victoriei şi calificarea în reprezentativa raionului. După dispute dîrze, satisfacţia succesului a fost de partea celor mai buni: volei: Constructorul Gherla (masculin), Vulturul Vultureni (f); fotbal: Ogorul Geaca; baschet (m): Constructorul Gherla; handbal în 7: Constructorul Gherla (m) ; asociaţia sportivă din comuna Nima (f).

Foarte frumoasă şi utilă iniţiativa comisiei regionale de organizare a Spartachiadei, de a programa în cadrul întrecerilor raionale demonstraţii ale sportivilor fruntaşi. La Gherla, de pildă, veteranul gimnasticii noastre, maestrul emerit al sportului Albin Moraru, s-a prezentat cu echipa C.S.M. Cluj, clasată pe locul 3 la recentul concurs republican al copiilor. Tinerii şi foarte talentaţii gimnaşti au uimit prin evoluţia lor pe cei prezenţi. Copiii au executat cu multă graţie şi măiestrie elemente foarte dificile din gimnastica sportivă.

Serbarea sportivă de la Gherla, încheiată seara tîrziu, s-a bucurat de un frumos succes.

Sportul Popular, 7 iulie 1964

atletism

Sîmbătă şi duminică, oraşul de pe malurile Someşului de la Cluj a trăit un eveniment deosebit: etapa regională a primei Spartachiade republicane. De dimineaţă şi pînă seara, stadionul din parcul oraşului, terenurile Ştiinţa si ale complexului A.S. Clujana, sălile Şcolii medii N. Bălcescu şi A.S. Clujana, ştrandul oraşului au găzduit întrecerile celor mai buni sportivi din regiune, cei peste 1.000 de învingători in faza raională. Cadrul sărbătoresc, pregătit din timp de organizatori, a fost „eclipsat” de vremea nefavorabilă. În cele două zile, nenumărate „reprize“ de ploaie au pus „beţe-n roate” organizatorilor, care s-au străduit şi au reuşit ca întrecerile să se desfăşoare totuşi în bune condițiuni. Timpul nefavorabil şi-a pus amprenta pe rezultate şi a influenţat direct nivelul partidelor. Totuşi,
am avut prilejul să vizionăm partide viu disputate la handbal, baschet, volei, întîlniri dîrze la box, precum şi unele rezultate promiţătoare la atletism. Merită subliniată performanţa lui Cornel Porumb, care a sărit 2.05 m la înălţime, ratînd cu puţin încercările la 2.08 m. Nenumărate aplauze, la scenă deschisă, au primit şi tinerii gimnaşti, luptători şi halterofili.

O adevărată recoltă de cupe şi plachete au cules sportivii din oraşul Cluj. care, de altfel, au ocupat primul loc in clasamentul neoficial pe raioane. Pe locurile următoare s-au clasat reprezentanţii raioanelor Bistriţa şi Turda. Iată încă un clasament, pe ramuri sportive: Atletism : C.S.M. Cluj; Baschet fete: Huedin: băieţi: C.S.M. Cluj; Ciclism: biciclete de turism: Dej; biciclete de curse: C.S.M Cluj / Gimnastică băieţi şi fete: C.S.M. Cluj / Handbal băieţi şi fete: C.S.M. Cluj; Volei băieţi: Gherla: fete: Dej; Tenis de masă: C.S.M. Cluj. A fost premiat raionul Gherla pentru cea mai bună organizare a fazei raionale a Spartachiadei republicane.

Sportul Popular, 28 iulie 1964

 

Amintiri despre acele vremuri are și ziaristul Szekely Csaba de la ziarul Făclia de Cluj. Acesta povestește că prin anii ’50 şi chiar la începutul anilor ’60, în oraşul Gherla aveau loc întreceri sportive în care erau antrenați sute de amatori, de la copii până la veterani. Pe atunci se făcea mişcare fizică şi sport în masă, nu ca în prezent.

La faza pe oraş a Spartachiadei de iarnă organizată la nivel naţional de fosta U.C.F.S. s-au desfăşurat întreceri la disciplinele tenis de masă, şah, schi şi patinaj viteză.

Şahiştii s-au întrecut în mica sală de sport de la fosta Şcoală generală nr.2 de pe strada Dragoş Vodă, plină de mese de joc. Cel mai tânăr şahist avea doar 10 ani, iar cel mai vârstnic, domnul Şumulean, era trecut de 50 de ani. Ultimul a dominat clar competiţia de şah.

Sala de sport de la Şcoala medie „Petru Maior” a găzduit întrecerile la tenis de masă, câştigătorii făcînd parte din Asociaţia sportivă „Voinţa”.

Schiorii s-au deplasat pe dealul „Brădet” (Epreskert), care pe atunci nu era împădurit şi unde a fost amenajată o pârtie pentru coborîre. Ani la rând, concursul schiorilor a fost câştigat de polisportivul Ştefan Eszényi (Putyuri), stabilit în prezent la Cluj-Napoca, care a practicat şi hocheiul pe gheaţă.

Amatorii de patinaj viteză se întreceau pe pista îngheţată a lacului de agrement din parcul mare, unde duminică de duminică alergau zeci de tineri, printre care şi elevi din clasele de gimnaziu, pentru a fi pe primul loc. Patinatorii erau încurajaţi de pe marginea lacului de părinţi, fraţi şi bunici, care se mai încălzeau cu câte un pahar de vin fiert.

Un nume de premiant: profesorul de educaţie fizică din Satu Mare, pe atunci elev la Şcoala generală nr. 2, Tiberiu Kovacs.

Cu toţii au fost premiaţi cu diplome şi cupe cu inscripţia Spartachiada de iarnă. Dar nu pentru asta a participat lumea la aceste concursuri, ci pentru a face mişcare şi sport în anotimpul friguros.

Ce-am avut și ce-am pierdut

La Gherla, Spartachiada de iarnă a devenit o amintire de povestit la căldura sobei, dar punem întrebarea: în prezent, ce mai povestim în domeniul sportului? Din păcate, activitatea s-a redus mult. Puținul care se mai întâmplă se datorează unor oameni inimoși, care își rup din timpul liber pentru a promova mișcarea sportivă.

Cei mai mulți tineri din ziua de azi au alte preocupări și nu mai sunt dispuși la efort și muncă, la performanță. Azi sunt „campioni” și „vedete” cei cu multe like-uri și vizualizări pe internet, lucruri efemere, promovate de societatea de consum.

Sportul înseamnă nu doar mișcare, înseamnă ambiție, seriozitate, muncă în echipă, luptă, performanță. Înseamnă să te descoperi, să te depășești, să îți păstrezi mintea ageră și corpul sănătos. Sunt lucruri care nu mai contează pentru guvernanți, cei care ar trebui să dea tonul la renașterea sportivă a României.

imagini foto: Spartachiadele din România, 1952-1965

fotografi video evenimente nunta botez majorat gherla dej cluj creare site web gherla dej cluj

Lasă un răspuns