hayak cafenea pub club gherla dej cluj fastfood orar program nisip balast mondial gherla materiale de constructie dej cluj telefon pret

feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej clujstiri pentru viata

masaj salon gherla farcas simona dej clujochelari vedere gherla gama optic dej cluj

locuri de munca vanzator inghetata alpin gherla dej cluj

gabriel rusu cetatea gherla congres venetia

Cetatea de la Gherla la congresul istoricilor de la Veneția, cu dr. Gabriel Rusu

Nu foarte multă cunoaște faptul că cetatea de la Gherla, construită în secolul al XVI-lea prin grija cardinalului Martinuzzi, a fost realizată după planurile unui arhitect italian, Domenico da Bologna.

Acesta a fost unul dintre subiectele abordate la Congresul internaţional «Venezia e l’Europa Orientale tra îl tardo Medioevo e l’Età modernă», desfășurat între 12-13 aprilie 2018 la Veneția, în Italia. Evenimentul a fost organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Istituto Ellenico di Studi Bizantini e Postbizantini de la Veneţia, beneficiind de susţinerea financiară a Institutului Cultural Român.

Invitați din România, Italia și Grecia au prezentat 24 de comunicări științifice. „Rezidenți italieni în Principatul Transilvaniei și Cetatea Gherla” a fost subiectul extrem de incitant și interesant prezentat de dr. Gabriel-Virgil Rusu, originar din Gherla, în prezent cadru didactic asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie și Filozofie. Acesta a primit invitația de a participa la congres având în vedere lucrarile științifice în domeniul istoriei medievale din Transilvania.

gabriel rusu cetatea gherla congres venetia

„Am promovat Cetatea Gherla, un subiect cu care italienii nu erau familiarizați și despre care cunosc foarte puține informații”, a declarat Gabriel Rusu. Invitații la congres au putut astfel afla detalii incitante despre  Cetatea Nouă de pe Someș si despre ctitorul George Martinuzzi.

gabriel rusu cetatea gherla congres venetia

Prin amablitatea autorului, câteva selectiuni din comunicatul științific prezentat vineri seară la Veneția.

Călătorii străini care au traversat vremelnic lunca Someşului Mic spre sfârşitul deceniului patru al veacului al XVI-lea, aflaţi în misiuni apostolice, vizitaţii canonice ori solii de pace, plutaşii care transportau sare încărcată şi vămuită la Podul Bonţului, negustorii ce băteau vechiul drum român dintre antică Napoca şi castrul Samum de la confluenţa Someşurilor, aducând cu ei mărfuri scumpe din Bizanţul otoman, nobilii, officiales ori iobagiones din acest areal geografic, au putut să vadă cum încet-încet, se ridică din temelii o nouă cetate lângă micul sat Gherla, o fortificaţie bastionară de tip italian vechi.

Necesitatea edificării unei noi desfăşurări arhitecturale militar-private de tipul castelului-cetate aici, în proximitatea aşezării civile de la Gherla, localitate atestată întâia oară la 1291 ca loc de vamă peste Someşul Mic, pe un spaţiu funciar integrat domeniului Unguraş, deţinut în proprietate de Episcopia Oradei, rămâne încă nelămurită. Cert este faptul că ea a fost fortăreaţa care s-a clădit cel mai târziu în Ardeal, iar pentru acest motiv contemporanii au numit-o Cetatea Nouă (Arx Nova, Novum Castellum, Ujvár, Wyvar, etc) sau Cetatea Nouă de pe Someş (Szamosujvár).

A fost într-adevăr o construcţie nouă, aşa cum apare menţionată prima oară în câteva documente ale anilor 1540-1541, fiind realizată după planurile cunoscutului arhitect Domenico de Bologna. Fortificaţia poartă amprenta stilului italian vechi, cu bastioane scunde şi puternice, proiectate în unghi ascuţit orientat spre exterior, având mai multe etape de construire.

Istoria cetăţii Gherla sau a Cetăţii de la Gherla a însemnat un şir de evenimente extrem de dinamice, unele dramatice şi de-a dreptul sângeroase, integrându-se în linii mari în istoria generală a principatului, citadela someşeană constituind adesea subiect de drept intern sau chiar internaţional. Însă multe din informaţiile care răzbat peste secole au fost furnizate de o serie de rezidenţi italieni care, în diferite scrisori, rapoarte secrete sau cronici, ne permit azi să reconstituim, în parte, trecutul acestei cetăţi care şi azi păstrează numele ctitorului său: Martinuzzi.

Ca o noutate, Gabriel Rusu, autorul volumelor „Gherla – Cetatea lui Martinuzzi” și „Floarea Pustei – Istoria lui Rozsa Sandor, ultimul mare haiduc al Europei”, lansate și la Gherla, spune că publicul iubitor de istorie locală va avea parte în curând de încă o surpriză plăcută. Este vorba despre cartea „Mundus Malefactorum. Studii şi cercetări privind criminalitatea în Transilvania medievală și premodernă”, tipărită la Editura Caiete Silvane din Zalău, cu cuvânt intainte de Tudor Sălăgean. Lucrarea urmează să fie lansată în scurt timp la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca și apoi la Gherla.

sus(21)jos(0)

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylaborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon

Lasă un răspuns