Ceaușescu voia să demoleze tot centrul istoric al orașului, cum ar fi aratat Gherla – VIDEO

Anii ’80 au insemnat pentru Romania demolarea a sute si mii de costructii, inclusiv biserici, pentru a face loc constructiilor „moderne”, mai ales blocurilor de locuinte.

„Sistematizare” s-a numit procesul initiat de Nicolae Ceausescu, in 1974, cu scopul de a urbaniza, reorganiza și uniformiza satele si orasele. Scopul era acela de exploatare agricola a terenurilor, astfel incât România să nu fie nevoita sa faca importuri si sa asigure hrana pentru populatie, pe de o parte, iar pe de alta, sa aduca valuta din exportul cerealelor, pentru plata datoriei externe.

La Gherla au fost demolate zeci de locuinte, case vechi, de patrimoniu. Centrul istoric al orasului ar fi urmat sa dispara complet, dar actiunile au fost oprite de evenimentele dn 1989.

Programul lui Ceausescu a constat în demolarea parțială sau totală a satelor și orașelor și reconstruirea după principii comuniste de „dezvoltare socială multilaterală” a României. Nerespectând tradițiile rurale și nicio etică a urbanismului, sistematizarea a reprezentat de multe ori un dezastru pentru patrimoniul arhitectural românesc.

Sistematizarea a început ca un program de relocare a țăranilor din mediul rural. Planul inițial țintea să ofere mediului rural toate avantajele epocii moderne. Orașele s-au confruntat cu o afluență puternică de țărani, iar sute de sate erau în procesul de a fi transformate în orașe, prin construirea de școli, spitale, blocuri și industrie. Numărul orașelor trebuia să se dubleze până în 1990.

Sistematizarea a afectat si Gherla, unde au fost demolate zeci de case, in locul lor ridicandu-se blocuri de locuinte.

Incepand din decembrie 1985 au fost demolate constructiile – case și spații comeciale de pe latura nordica a strazii Avram Iancu, de la instersectia cu strada Armeneasca, pana in Piata Unirii. Cei care au avut gihionul să loucuiască acolo au fost mutați la bloc.

Kasza Antal, un localnic acum in varsta de 74 de ani, avea la acea vreme un atelier pe strada Avram Iancu, unde de trei generatii se reparau ceasuri. Vestea ca intreaga zona va fi demolata l-a cutremurat, dar nu s-a putut impotrivi buldozerelor. Tot ce a putut sa faca a fost sa imortalizeze in imagini foto casele ce urmau sa fie rase complet. O serie de fotografii, realizate chiar in timpul demolarilor din anul 1985, au fost incluse in albumul foto „Armenopolis”, editat in 2008.

Planurile de reconstructie a orasului nu se opreau insa aici. Arhitectul Virgil Pop spune ca in anul 1989 erau arhitecti in cadrul Institutului de Proiectari care lucrau de zor la planurile pentru noile blocuri, de acelasi tip cu cele de pe Avram Iancu, de tip T770, placate cu caramida, cu adaptari la parter. Acestea urmau sa continue sirul de blocuri de pe strada Avram Iancu pana in piata centrala a orasului.

Un alt plan de „modernizare” al Gherlei viza demolarea constructiilor din centrul orasului, de la intrarea in parcul mare si pana la strada Parcului. Toata zona ar fi fost degajata, astfel incat piata centrala sa faca spatiu comun cu parcul. In zona respectiva ar fi urmat sa fie ridicat sediul politico-administrativ al orasului, un bloc impunator, dar construit in totala contradictie cu restul arhitecturii din piata, spune arhitectul Virgil Pop.

Machetele realizate de arhitecti arata amploarea acestui proces. Toate casele de strada Bobalna, de la Catedrala ortodoxa si pana la intersectia cu strada Vasile Alecsandri, precum si cele de pe strada Vasile Alecsandri, pana la intersectia cu strada Mihai Viteazu, inclusiv o parte din casele de pe strada Mihai Viteazu, urmau sa fie demolate, in vederea amenajarii unei zone verzi, pe partea dinspre parc, si a altui monobloc, pe partea cealalta.

Institutul de Cercetare și Proiectare al județului Cluj a întocmit proiectul în faza D.D.E., dar începerea execuției a fost sistată în decembrie 1989. Era întocmită documentația de  expropriere și demolare pentru imobilele din strada Mihai Viteazu nr. 2, Piața Libertății nr. 3, strada Avram Iancu, tot ce mai rămas din ea și str. Dragoș Vodă nr. 2 (fosta judecătorie).

Revolutia din decembrie 1989 si rasturnarea regimului comunist a oprit toate aceste proiecte. Daca acestea ar fi fost duse la bun sfarsit, Gherla ar fi aratat azi cu totul altfel, fiind privata de o mare parte din mostenirea arhitecturala datand în mare parte din secolul al XVIII-lea.

La realizarea acestui material s-au folosit imagini din albumul „Armenopolis – vederi si fotografii despre orasul Gherla, din colectia lui Kasza Antal”, editat de Consiliul Judetean Cluj, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, Cluj-Napoca, 2008; fotografii din colectii particulare; fotografii ale machetelor puse la dispozitie de arh. Virgil Pop