Ce adâncime are Lacul Știucii de la Săcălaia – de la măsurători făcute de cunoscători, la metoda bolovanul cu sfoară – VIDEO

Un subiect mereu discutat de pescarii de pe Lacul Știucii de la Săcălaia, dar și de înotătorii de ocazie, este adâncimea lacului. Unii spun că sunt doar vreo 5-6 metri până la fund, alții avansează adâncimi mult mai mari, de 28-30 de metri.

Măsurători s-au făcut de-a lungul timpului, folosind metode primitive, cu bolovani scufundați cu sfoara, dar și cu metode științifice, cu instrumente adecvate.

Lucrările de specialitate pe acest subiect, deși ceva mai greu de găsit, există. Ele oferă informații despre Lacul Știucii privind adâncimea, adâncimea medie, suprafața, evoluția în timp, flora și fauna.

Misterul adâcimii, lămurit de cercetători. Dar se contrazic

Informații referitoare la lacul de la Săcălaia apar în urmă cu peste 100 de ani, în Buletinul Societății Geografice Maghiare. Într-un număr din anul 1908 se preciza că adâncimea medie a lacului este de 5 metri. O ilustrație cu măsurătorile privind adâncimea, efectuate pe suprafața lacului, este prezentată mai jos.

 

Potrivit cercetărilor efectuate în urmă cu un secol, cele mai mari adâncimi se aflau pe mijlocul lacului, cu un maxim de 6,7 metri.

În 1957 are loc un studiu, efectuat de A. Săndulache și I. Buta, „Considerații hidrologice asupra lacurilor în bazinul de jos al râului Fizeș, Câmpia Transilvaniei”, publicat în 1963. Potrivit acestuia, adâncimea maximă pe lacul de la Săcălaia era de 12,7 metri. Este un lucru surprinzător, care indică o adâncime dublă față de cea știută până atunci.

În 1971 apare o carte tematică, „Lacurile din România”, semnată de Petre Gâștescu, care cuprinde date din cercetările lui A. Săndulache efectuate în 1970. Pe o schiță batimetrică din acest volum se pot identifica și cele două zone mai adânci, aflate pe mijlocul lacului, cu adâncime maximă de +12 metri. (foto jos)

Noi informații apar în 2003, într-un studiu efectuat în anul 2000 și semnat G. Șerban și V. Sorocovschi, „Lacul Știucii – Câmpia Transilvaniei”. Acesta reconfirmă adâncimea maximă din 1908, de 6,8 metri.

Localnicii din Săcălaia spun că au auzit povești de la bătrâni, potrivit cărora în timpul celui de-al doilea război mondial, un obuz ar fi explodat în lac, unde ar fi făcut o groapă uriașă. Aceasta ar putea fi o explicație pentru adâncimea de 12 metri, numai că… explozia ar fi avut loc în partea de sud a lacului.

În 2012 apare o nouă cercetare pe lacul de la Săcălaia, „Studiul evoluției faunei acvatice în rezervația Lacul Știucii în perioada 2000-2011, Cluj”, de Mircea Nădăşanu și Ioan Bud. Studiul indică adâncimea maximă 6,53 metri, după măsurători efectuate în anul 2010.

În aceeași lucrare se menționează o suprafață a lacului care s-a tot redus în timp: 51,6 hectare, față de 57,3 hectare în 2000 și 68,7 hectare în 1957. În ce privește volumul de apă, acesta a scăzut de la 3,75 milioane mc în 1957, la 1,78 milioane mc în 2000 și la 1,38 milioane mc apă în 2010.

De când datează lacul de la Săcălaia

Pe hărți mai vechi, din secolul al XVIII-lea, pe Câmpia Transilvaniei – numită impropriu astfel, întrucât este de fapt o zonă colinară, apar o sumedenie de lacuri – iazuri. O mare parte dintre ele au dispărut în timp.

Petre Gâștescu spune în lucrarea sa din 1971 că aceste lacuri s-au format în boreal-atlantic (acum 7-8.000 de ani), deci înaintea primelor comunități omenești semnalate în această zonă. Este demolat astfel și mitul unei turle de biserică, care s-ar vedea uneori în adâncurile Lacului Știucii, în condițiile în care creștinismul a apărut cu 2000 de ani în urmă.

Înapoi la măsuratoarea cu bolovanul, în 2023

Curiozitatea, dar și dorința de a lămuri adâncimea actuală  a lacului, a dus la un experiment amator, derulat la sfârșitul lunii iulie la Săcălaia: măsurare adâncimii lacului cu un bolovan, legat cu o sfoară. Sfoara a fost măsurată cu rigla pe o lungime de 10 metri și s-a făcut câte un nod la fiecare metru. Dar nu a fost nevoie de atât de mult.

Pe o barcă pusă la dispoziție prin amabilitatea șefului AJPS Cluj, Andrei Pop și cu sprijinul unui localnic din Săcălaia, Eugen Druță, experimentul a fost prilej pentru măsurători în mai multe locuri pe lac: pe margini, la capete, pe mijloc.

A fost o experiență foarte interesantă și plăcută în același timp, un prilej de a descoperi lacul în toată măreția sa, cu vizite în locuri mai puțin sau chiar deloc umblate.

A fost suprinzător să descoperi adâncimi de peste 2 metri pe margini, lângă stufăriș, să afli că pe lac există și scoici. Că pe vremuri, peștii se îmbătau de la cânepa cultivată aici: se ridicau la suprafață și erau ușor de prins. Că albinele produc o miere bună, de la florile de pe marginea lacului. Că pe vremuri, în apropiere exista o stație meteo și că prin anii ’60 s-a introdus paza pe lac.

Dar, cel mai important, măsurătorile făcute au confirmat adâncimea maximă, de puțin peste 6 metri, așa cum au indicat cele mai recente, dar și cele mai vechi cercetări.