Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
Calea ferată a fost un vis frumos, care la Gherla s-a împlinit în anul 1881. Compania Szamostalbahn (Calea ferată de pe Valea Someșului) a avut ca prim proiect construcția căii ferate între Apahida și Dej, desprinsă din calea ferată Cluj – Războieni. Extinderea a fost în plan, dar nu s-a mai putut realiza din motive obiective.
Lucrările de construcție ale căii ferate de la Apahida la Dej au început în iulie 1880. Inițial erau prevăzute doar cinci stații: Apahida, Răscruci, Iclod, Gherla și Dej. Calea ferată avea o lungime de 46,72 kilometri. Lucrările au fost îngreunate foarte mult de inundațiile de primăvară din 1881. Pe alocuri au fost pagube mari, astfel încât unele poduri și terasamente au trebuit să fie refăcute de la zero.
Pe 2 august 1881, în Gherla a ajuns prima locomotivă, într-o cursă de probă. Era împodobită cu flori și fusese denumită chiar cu numele orașului. Toți locuitorii au venit la gară, cu mic, cu mare, să vadă minunea. La sosire, publicul a izbucnit în urale de bucurie.
foto: locomotivă aparținând Szamostalbahn, fabricată la Viena în 1886. Viteza maximă de circulație 45 km/h
Calea ferată ar fi trebuit să fie dată în folosință pe 20 august 1881, dar din cauza unor probleme apărute pe parcurs, a fost amanată inițial pe 12 septembrie, apoi pe 15 septembrie.
Primul tren oficial a plecat de la Cluj spre Gherla într-o dimineață de marți, la ora 8. Au fost opriri în fiecare stație și s-au ținut discursuri. La Gherla, trenul a ajuns la ora 11, iar în gară a avut loc o mare festivitate.
foto forum.index.hu
La Dej, sosirea trenului inaugural a avut loc la ora 17. Apoi a avut loc o procesiune cu torțe și un bal.
La început erau doar patru trenuri pe zi pe acest traseu, două dimineața și două după-amiază, două spre Cluj și două spre Dej. Trenurile aveau vagoane cu patru clase.
foto: locomotivă cu aburi în gara din Gherla, aproximativ 1915
Compania Szamostalbahn deținea trei locomotive cu aburi, care au primit numele Szamosujvar (Gherla), Dees (Dej) și Pius-Fink, după numele inginerului constructor de locomotive. De asemenea, firma avea în dotare peste 35 de vagoane, dintre care 19 erau destinate pasagerilor, cu sistem de încălzire elvețian, 3 vagoane pentru bagaje și 17 pentru marfă.
foto: calea ferată și stația din Gherla (aproximativ 1915)
Apahida era stația finală pentru mărfuri, iar Cluj era stația finală pentru călători. Platforma de întoarcere a locomotivelor se afla la Dej. În stațiile Gherla și Dej au fost construite rezervoare de apă.
Încă o cale ferată
Pe 15 februarie 1887, revista Amicul Familiei care apărea la Gherla aducea o veste bună: existau planuri pentru extinderea căii ferate.
„Ministeriul de comunicațiune a concesu contelui Colomanu Beldi si pretorelui Josifu Sandor jun. să intreprindă lucrările pregătitore la o linie de cale ferată, care pornind de la staţiunea Sărmașului Mic a liniei Luduș – Bistrița s-ar întinde peste câmpie – pe la Geaca, Sucutard, Țaga, Cesariu, Sântioana și Fizeș, până la Gherla.”
Dar până la demararea proiectului avea să mai treacă ceva timp. Noutăți despre acest plan mai apar mult mai târziu, abia în după 23 de ani, în 1910. Le aflăm din ziarul Foaia Poporului, apărut pe 13 februarie 1910.
„Ministrul de comerciu a dat în zilele trecute concesiunea pentru lucrările pregătitoarea de lipsă la construirea căilor ferate:
1. Jara — Băişoara — Lita română — Lona săsască — Gilău — Căpuşul mie — Huedin (proiectată în continuarea liniei Aiud- Jara) şi
2. Gherla — Fizeş — St. Ioana — Ghiolţ — Ţaga — Sucutard — Lac — Jaca — Cătina — Cămăraşul deşert — Sărmăşel.
Acestea linii de interes local se vor proiecta cu lăţime normală (cum sunt liniile principale). — Inginerul Negruţiu
După alți patru ani, pe 26 noiembrie 1914, Gazeta Transilvaniei informa cititorii că începerea lucrărilor la noua linie de cale ferată mai durează.
„Noua linie ferată peste Câmpia Ardealului. Ministrul ung. de comerciu şi industrie, cu ordinaţiunea de sub n-rul 92528/1913, a încuviinţat construirea unei noue linii ferate dela Gherla la Sărmăşel. Linia va atinge comunele: Gherla – Fizeşul-Gherlei – Sântioana – Ghiolţ – Ţaga – Sucutard – Cămăraşul-deşert şi Sărmăşel Lucrarea se va începe numai în anul 1915.”
Însă războiul mondial început chiar în 1914 avea să dărâme toate planurile. După terminarea conflagrației, în 1918, Ardealul, prin voința populației covârșitoare românești, s-a unit cu România, iar administrarea căilor ferate a trecut de partea statului român. Chiar înainte de război exista o ezitare în realizarea liniei Gherla-Sărmașel, care ar fi încurcat planurile pentru o legătură între Cluj și Tg. Mureș.
De la locomotiva cu aburi la cea electrică
Linia ferată a fost distrusă în mai multe locuri de la Cluj până la Dej, în timpul bombardamentelor din al doilea război mondial, în toamna anului 1944. A urmat refacerea ei, în 1945 și reluarea circulației trenurilor, în 1946.
În 1970 s-a dublat calea ferată de la Apahida la Dej, operațiune finalizată în 1972. Aceasta aducea un avantaj major: permitea trenurilor să circule simultan, în ambele sensuri.
În 1984 s-a realizat electrificarea căilor ferate de la Apahida la Dej, iar glasul roților de tren a început să fie dat de locomotive diesel-electrice.
În ce privește clădirea gării din Gherla, aceasta a fost construită o dată cu calea ferată, în 1881. În 1905 a fost refăcută, în 1944 a fost bombardată și refăcută, iar din 1974 există clădirea actuală.
Transportul pe calea ferată a avut un boom uriaș, iar numărul călătorilor a explodat. Cele mai mari vârfuri au fost în perioada de glorie a fenomenului Caritas, 1993-1994, când CFR a introdus multe trenuri suplimentare, dar și de sărbătoarea Sf. Maria, când zeci de mii de pelerini se adună la Mănăstirea Nicula.
Declinul la transportul pe calea ferată a început în anii ’90. Lipsa de investiții la infrastructură și modernizarea au făcut ca pasagerii să se îndrepte spre transportul rutier de călători. Trenurile au ajuns să circule tot mai lent, mai mult goale și în condiții tot mai mizerabile. Abia în ultimii ani a început un proces de modernizare, care încă continuă.
Cât despre planuri pentru o linie ferată care să lege Gherla de Sărmășel prin Fizeșu Gherlii, Țaga și Geaca, nu s-a mai pomenit nimic. CFR e preocupată încă de electrificarea unor tronsoane, de modernizarea căii rulante, care să permită o viteză mai mare de circulație, de achiziția de vagoane moderne pentru călători.
