hayak cafenea pub club gherla dej cluj orar program mondial gherla nisip balast sort dej cluj depozit feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj ochelari vedere gherla gama optic dej cluj stiri pentru viata gherla dentist stomatologie cabinet artdent telefon tigla metalica depozit gherla mondial dej cluj salon masaj gherla vitality cabinet orl gherla dej cluj spatiu birou gherla chirie

2000 de ani cu drumuri și piețe pietruite la Gherla, cu descoperiri neobișnuite în centrul orașului

Pietruirea străzilor la Gherla este un subiect aprig dezbătut în 2019. Părerile sunt împărțite în ce privește piatra cubică, deși cei mai mulți localnici par să se declare în favoarea asfaltării. Povestea pavărilor cu piatră în oraș începe în urmă cu 2000 de ani, iar lucrările de-a lungul timpului au fost marcate și de întâmplări mai puțin obișnuite.

Drumul romanilor

Despre primele drumuri pietruite de la Gherla se știe încă de pe vremea romanilor, acum 2000 de ani, prin secolul al II-lea.

Istoricii spun că în mai puţin de 10 ani de la cucerirea Daciei, romanii au construit întreaga reţea de drumuri a noii provincii. Peste 4.000 de kilometri de drumuri pietruite şi pavate cu lespezi legau satele, orașele și taberele militare din toată Dacia romană.

Un astfel de drum trecea și pe la Gherla, unde s-a construit un castru roman. De la Cluj-Napoca, un drum secundar venea pe malul drept al Someșului, pe sub dealul de la Silivaș și Hășdate, la castrul de la Gherla, iar apoi, prin Dej, spre castrul de la Porolissum, în județul Sălaj. Acest drum este cunoscut de localnici ca „drumul roman”, azi varianta ocolitoare a orașului.

Un drum roman terțiar pornea de la Hășdate spre Sărătura de azi și ducea, prin Bonț, la ocnele de sare de la Sic.

Despre străzi și piețe pietruite se vorbește mult mai târziu, cu atât mai mult cu cât așezarea cunoscută azi sub numele Gherla a apărut în scrieri după încă 1000 de ani. Scopul era însă același: trecerea de la noroi și praf la căi moderne de transport, care făceau deplasarea mai ușoară. Pe măsură ce anii au trecut și tehnica a avansat, s-a trecut la asfaltarea drumurilor.

foto: planul așezării armenești din Gherla pe la 1800, cu cele trei străzi principale

gherla plan 1800 szamosujvar

foto: piața centrală din Gherla, pe la 1910

1912 gherla centru cal caruta szamosujvar

Șoseaua națională care leagă Cluj-Napoca de Gherla și Dej a fost pietruită în 1837, cu piatră din carierele locale. Abia în 1951 a început asfaltarea șoselei de la Apahida spre Gherla, până la Dej, lucrare terminată în 1956.

Gherla, operațiunea pietruirea

Din monografiile lui Kristof Szongott aflăm că între 1789-1801 s-au pietruit trotuarele din piața centrală a așezării construite de armeni lângă satul Gherla. Lucrarea s-a făcut pe cele patru laturi ale pieței și s-a folosit piatră calcaroasă.

foto: desen de la șoseaua principală, pe la 1890; nu existau încă trotuare, iar zona pietonală era delimitată cu bolovani uriași, puși de-a lungul drumului

gherla pictura 1870

La trei ani de la sfințirea bisericii armenești din centrul orașului, în primăvara anului 1807, s-a pietruit toată piața, cu ajutorul robilor din cetate. În 1823, caldarâmul pieței centrale a fost scos și înlocuit cu pietre noi, lucrare pentru care s-a plătit 9.500 forinţi.

foto: piața centrală pietruită a orașului, pe la 1910

gherla 1910 szamosujvar piata centru pietruit

Au urmat lucrări serioase la străzile din oraș. La acea vreme erau trei străzi mari și late în Gherla, denumite strada I (principală, azi Dejului – Mihai Eminescu – Bobâlna – 1 Decembrie 1918), strada a doua (Mihai Viteazul – Ștefan cel Mare de azi) și a treia (Armenească – Dragoș Vodă).

foto: strada principală din Gherla, pe la 1905

gherla drum petru maior 1905 szamosujvar

După pietruirea pieţei, Guberniul Transilvaniei a dispus ca străzile, care „în lipsa şanţurilor de scurgere a ploii erau foarte noroioase“, să fie pietruite pe rând. „În albia Someşului este nisip îndestulător, iar pe povârnişul dealurilor înconjurătoare se găseşte destulă piatră“, se menționa în documentele vremii. Astfel că oraşul a întocmit planul de pietruire a străzilor şi regularizarea pieţei din faţa terenului „Orban“ şi a hanului „Facebine“.

foto jos: drum pietruit, fără trotuare, pe strada a II-a (azi Mihai Viteazul), pe la 1900

gherla szmaosujvar 1900 muzeu mihai viteazu

Pietruirea străzilor a început abia în 1868 și s-a încheiat după opt ani, în 1876. În acești ani s-au pietruit, pe rând, toate străzile centrale. Pietruirea a costat oraşul peste 100.000 forinţi. Piaţa şi câteva străzi au fost pavate cu dale de granit, comode şi durabile.

foto: piața pietruită din fața bisericii armenești, pe la 1918

gherla piata bicicleta 1918 szamosujvar

În 1920, în Gherla erau 8 kilometri de străzi pavate, toate cu bolovani sau cu blocuri de granit. Anul următor s-a pietruit Piața Unirii (azi Libertății, din centrul orașului), strada Regina Maria (azi Bobâlna), străzile Horea și Crișan.

foto: piața centrală și intrarea în parcul mare, prin anii ’20

1929 gherla primarie parc szmaosujvar

Între anii 1934-1935 s-au pietruit trotuarele de pe străzile Avram Iancu, Regina Maria, Regele Ferdinand, Piaţa Unirii, Mihai Viteazu, Stefan cel Mare, Dragoş Vodă, Regele Carol al II-lea.

În 1935 se pietruiesc străzile Mănăstirii și Coșbuc.

foto: trotuar cu piatră cubică în centrul orașului, prin 1930

1929 trotuar pietruit gherla szmaosujvar terasa

foto: muncitori la lucru – pietruirea străzii Ștefan cel Mare

pietruire drum gherla muncitori 1920 szamosujvar

Dintr-un raport al administrației locale din anul 1937 aflăm  că „s-a întocmit planul de refacere a trotuarelor din străzile oraşului, unde ori nu existau, ori erau impracticabile. Am putut realiza cu voință fermă minunea, nevăzută de locuitorii oraşului timp de 55 ani, că azi se construiesc pe străzile oraşului trotuare noi, din blocuri de granit. S-au construit până în prezent următoarele trotuare: str. Regele Carol II, str. Dragoş Vodă, str. Baritiu şi strada Ştefan Cel Mare, folosindu-se până în prezent 20 vagoane piatră de granit în blocuri şi peste 1.000 mc nisip. Numai costul materialului întrebuințat se cifrează la suma de 300.000 lei. Conform programului întocmit pentru anul financiar în curs, încă în lunile august şi septembrie va fi terminat un nou trotuar de granit şi pe strada Crişan, în lungime de 300 metri, lat de 175 cm, de la clădirea poştei până la obor, iar trotuarul vechi de la capătul trotuarului nou va fi reconstruit până la sfârşitul străzii. Spre acest scop s-a deschis un credit extraordinar de 60.000 lei. Dimpreună cu această stradă, toate lucrările de trotuare executate în anul curent au reclamat suma de 400.000 lei, după ce 10 vagoane de piatră de granit a fost procurată şi plătită încă de la finele sezonului de lucru din anul trecut. Tot în anul curent am reconstruit din nou circa 800 mp pavaj, construit din bolovani, iar lucrările fiind în curs de executare, se va reface total o suprafaţă de 2000 mp, în cost de 40.000 lei”.

În 1964 s-au realizat primele îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe străzile din oraș. În anul 1970, la Gherla erau 35 de kilometri de străzi, dintre care modernizate doar pe 10 kilometri. În anii ’70 și ’80 s-a turnat asfalt pestre piatra cubică aproape peste tot.

foto: drumul principal era încă pietruit, prin 1964

1964 gherla centru

foto © Asociația Etnografică Kriza János

În 2019 au mai rămas pavate cu piatră cubică în zona istorică doar străzile Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare și drumul din fața bisericii Solomon, refăcut în primăvară.

foto: drum pietruit din piața centrală, Gherla, 1974  / foto © CM Bergfex

gherla 1974 centru

Cu licitația înainte, schelete ies la iveală

Lucrările de anvergură se făceau cu licitație și în urmă cu 70 de ani, ca și azi. Informații despre o licitație pentru execuția de lucrări de pietruire la Gherla găsim în arhivele de presă. De exemplu, în ianuarie 1943, ziarul Ellenzek (Opoziția) de la Cluj, publica un anunț de licitație al primarului din Gherla, Károly Tamássy.

În anunțul respectiv se specifica faptul că se dorește pietruirea unui drum din piața centrală, Horthy Miklós (denumirea din perioada 1940-1944 a pieței) , lung de 100 metri și lat de 7 metri, dar și pe strada Călugăriței și strada Simai Solomon, pe o lungime de 4 metri, strada Antal Molnar, pe o lungime de 500 metri și lată de 4 metri, strada Bethlen Gábor, pe 100 metri lungime și 6 metri lățime, strada Dobő pe 3 metri și strada Mártonffy pe o lungime de 4 metri.

În toamna aceluiași an, ziarul scria despre descoperirea neobișnuită făcută în piața din fața bisericii armenești.

„Urmele unui cimitir au fost găsite sub pavajul pieței principale din Gherla”, anunța ziarul de la Cluj pe 1 septembrie 1943. „Lucrările de pavaje din granit din fața bisericii armenești presupun săpături la 30 de cm adâncime, la o distanță de 9 metri de gardul din fața bisericii. În timpul lucrărilor, un muncitor a dat peste un schelet uman. Acesta era așezat perpendicular pe intrarea în lăcașul de cult.  Zona a fost imediat restricționată, iar scheletul a fost acoperit cu o scândură de lemn, pentru a ține departe curioșii.

Responsabilii bisericii l-au anunțat imediat pe profesorul universitar Marton Roska, care a sosit la Gherla în scurt timp. Sub supravegherea lui au fost reluate săpăturile și astfel au mai ieșit la suprafață încă cinci schelete. Dintre acestea, trei erau ale unor adulți, iar două ale unor copii. La scheletul unui copil a fost găsit în zona mâinii un medalion, a cărui vechime urmează să fie stabilită.

roska marton

Marton Roska (foto, arheolog și cercetător, născut în 1880 la Cubleșu Someșan, crescut la orfelinatul armenesc de băieți Sf. Grigore Luminătorul din Gherla) crede că este prea devreme pentru a comenta descoperirile, dar se poate afirma că rezultatele săpăturilor sunt extrem de importante și aduc elemente noi în ce privește istoria orașului. Multitudinea de descoperiri și amplasarea lor  sugerează că a existat aici un cimitir, în urmă cu secole.

Explicația pentru descoperirile făcute la mică adâncime este foarte simplă: piața principală a fost pe vremuri mai înaltă, dar a fost coborâtă la nivelul străzilor de-a lungul timpului, mai ales după ce s-a construit orașul. Această teorie este susținută și de relatările vârstnicilor, care își mai amintesc că trebuiau să urce puțin pentru a intra în fosta primărie, construită în mijlocul pieței principale a orașului.

Săpăturile vor continua aproximativ o săptămână și apoi se vor oferi informații mai detaliate”.

Noutățile despre cazul de la Gherla au apărut în același ziar în luna octombrie 1943.

„Continuă săpăturile în piața centrală din Gherla. Ieri dimineață (11 octombrie, n.r.) au ieșit la suprafață alte cinci schelete. Din păcate, oasele s-au spulberat la atingerea neatentă. Rădăcinile crescute în pământ, între oasele de la picioare și între coaste,  au sfărmat scheletele. Osemintele au fost depuse în criptă, iar după studiere, acestea vor fi predate muzeului armean.

Până în ziua de azi dr. Márton Roska nu a comentat semnificația descoperirilor, care au deja un impact uriaș asupra vieții din Gherla. Turismul a luat amploare și mulți străin vin să viziteze locul săpăturilor. Într-o tăcere deplină, cu toții stau cu sufletul la gură când muncitorii mai descoperă ceva.

Zilele acestea, lângă craniul unui copil a fost găsit un inel de prins părul, din cupru. Descoperirile făcute lasă să se înțeleagă că aici a fost un cimitir creștin, înainte de așezarea armenească. Localnicii așteaptă cu mare interes rezultatele săpăturilor, care devin din ce în ce mai semnificative.”

Ultima referire la descoperirea de la Gherla apar în presă pe 28 octombrie 1943

„După cum am scris deja, în piața principală din Gherla s-au găsit 12 schelete, în fața bisericii armeano-catolice, a căror origine și vechime nu au fost încă stabilite. Între obiectele găsite, un medalion ar putea fi din vremea reglui Matthias (Matei Corvin, n.r.). Este posibil ca aici să fi fost cimitirul armenilor, înainte de ridicarea bisericii.

Recent a fost descoperit un schelet al unui bărbat adult, de 170 centimetri înălțime. În lipsa prof. Marton Roska, săpăturile au fost conduse de asistentul acestuia, Jozsef Novak. Acest schelet era aproape complet intact și a putut fi fotografiat în condiții foarte bune. Deasupra coastelor au fost găsite două inele de fier și bucăți dintr-un lănțișor.

Săpăturile au fost acum finalizate și descoperirile valoroase sunt transportate la Institutul Antropologic Universitar și la Institutul Arheologic, unde vor fi analizate originea și vechimea lor.”

În 1944, spre finalul celui de-al doilea război mondial, profesorul Roska s-a stabilit în Ungaria, iar povestea scheletelor din piață pare să se fi pierdut.

Pietruirea, de la romani la români

După 2000 de ani, la Gherla se pietruiește. Un proiect poate prea ambițios al administrației locale, de modernizare cu piatră cubică a mai multor străzi, a stârnit supărări. Asta mai ales după ce firmele executante s-au dovedit a fi neserioase, cu lucrări de slabă calitate și întinse în timp nepermis de mult.

Începută la sfârșitul lunii martie, strada Armenească nu este finalizată nici azi. Din totalul de 400 de metri, s-au pavat cu piatră cubică doar 200 de metri, cu șanse mari să rămână doar atât.

Nemulțumiți de felul cum arată strada lor, localnicii s-au adunat în mai multe rânduri, fie în stradă, fie la primărie, dar asta nu i-a ajutat prea mult. La zi, sunt porțiuni cu pietre cubice de care se împiedică oamenii.

gherla oameni strada armeneasca

În proiectul primăriei mai sunt prinse străzile din Piața Libertății, strada Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Avram Iancu, Dragoș Vodă, Papiu Ilarian, Crișan, Gheorghe Barițiu, Gheorghe Șincai, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Strada Papiu Ilarian este singura finalizată.

Administrația locală se gândește acum la modificarea proiectului, dar încă nu se știe cum va arăta acesta la final.

„Nu mai vrem piatră cubică!”, au cerut oamenii la întâlnirea cu responsabilii. Constructorul: „Am primit laude pentru lucrare!” – VIDEO

sus(38)jos(4)

laborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestely tractari auto gherla dej cluj telefon

2 comentarii

  1. Orașul a vrut pe măsură ce lucrările și tehnologia au evoluat , în măsura în care s-au putut EVOLUȚIE , au pus cea mai noua îmbrăcăminte pe străzi , au schimbat logic piatra pavată ( de râu ) , cu piatră cubică , asfalt , și cum zice povestea bine redactată - S-A REFACUT CATE O PORȚIUNE CU TEHNOLOGIA ANTERIOARA !- MULȚUMIM PENTRU ARTICOL.
    Deci prostălăii perindați înainte prin primărie nu o înlocuit cubica cu de râu și nici pavajul " de râu " cu șantu cu caca medieval pe mijloc , așa de dragul istoriei !!!
    Ar fi pus săracii asfalt electrificat sau bazalt topit cu bobine de autoinducție sau nimic dacă aveau vehicule ce levitau ca in Războiul Stelelor da așa cum nu avem noi acum tehnologiile din viitor s-au rezumat la ce există - NU INVOLUȚIE CUM SE FACE ACUM .
    Cubică - să lese unde nu încurcă - zona pietonală , în gară , la Solomon până în spate la blocul Galben , ÎN RAFT LA MUZEU !!!
    Vrea turism - sa inventeze domn' primar APA CALDĂ - MUUULTĂĂĂĂ - să puie de niște hâlboane moderne și Felixu-i copil mic , ne închiriem și cotețele 🐷-lor la turiști tot timpul anului . Sper totuși că nu actualul
    P râmar că are pe mână fabrica de voturi și încă cam 200 de robi bine hrăniți de guvernarea PSD care au salarii prea decente pentru câți și ce fac .
    NOI VREM ASFALT ( Personal și acolo unde e acum piatră cubică ) !!!
    PS - au venit ploile , s-a schimbat guvernarea , aer nesperat de cald , pe strada Armenească - porțiunea cubică a răsărit o decopertare ! Ce se mai face pe banii noștri ? Pavaj Arsenie Boca cu cruce ? Culturi de toamnă să iasă masticu hasfaltic pe primăvară ? Stație de metrou spre Cluj ? SAU PUR ȘI SIMPLU O CERUT COMERCIANTII ȘI LOCUITORII SĂ O ÎNCHIDĂ - deja se obișnuiesc ca cei internați în lagăre ...
    Decență Primărie - oamenii cred în continuare că se poate circula - RĂU DA SE PUTEA - pune un semn , o creangă ceva !!!
    DĂ DOAMNE MAI BINEEE !

    sus(18)sus(1)
  2. Degeaba ,nimic nu-i atinge .au armură stelară,dată de vreo 2700 de voturi,merem înainte ca idioții.

    sus(21)sus(1)

Lasă un răspuns