Arhiva temperatură și starea vremii – date meteo 1925

În ce priveşte clima anului 1925 la Gherla, s-a observat mai sistematic față de anii anteriori, măsurându-se temperatura de trei ori pe zi, iar cantitatea de ploaie, numai o singura dată, la ora 8 dimineaţa.

Temperatura în luna februarie a variat dimineața între -3° şi +9°, la ora 14 între +2° şi +13° , iar la 10 seara între -1° şi +11° C. Zilele acestor luni au fost cu cerul acoperit cu nori albi, foarte sus, dimineţile cu ceaţă şi brumă, iar nopţile senine. La început au picat câțiva fulgi de zăpadă, la mijlocul lunii au fost zile cu ceva ploaie.

Nici luna martie n-a adus multă variatie, nici în temperatură, nici în umezeală. În decada din mijloc a lunii a fost o temperatură cu o variaţie între -7° şi +7° C. În ceea ce priveşte ploaia, am avut căteva zile în care a plouat puţin, iar restul a fost senin.

În luna aprilie a fost o vanaţie de temperatură între +4° şi +24° C. Nopţile senine, dimineţile cu brumă şi ceaţă uscată, până aproape de finalul lunii, când la 27 vedem prima furtună cu fulgere, tunete şi curcubeul, vestitorul primaverii. Cantitatea de ploaie totală a lunii nu a trecut de 338 mm.

Luna mai a adus o temperatură mult mai caldă, cu zile călduroase şi nopţi răcoroase, ajungănd un maximum de +27° și o minimă de +4° C. Am avut în total opt zile de ploaie, când a ploat destul de bine, iar 20 de zile senine, restul schimbătoare.

Iunie a venit cu o temperatură de minimum +19°, urcându-se la un maximum de +29° C. Nopţile răcoroase, zile călduroase, apoi temperatura scade la +8° minimum și la +15° maximum. Această lună ne-a adus numai șase zile senine, cu mici schimbări, 21 de zile în care a plouat, iar restul schimbătoare. Cantitatea de ploaie căzută în aceasta lună a fost de 1209 mm. În general, finele lunii a adus o temperatură scăzută, până la +8° C, ploaie şi furtună cu vânt puternic din N-V.

Iarna din 1924-25, în general a fost călduroasă şi uscată. Temperatura din decembrie a variat între 4° şi -2° C. În ianuarie a fost observată temperatura de 3 ori pe zi, la 6 dimineață, la 2 după-amiază şi la 10 seara. La 6 ore temperatura a variat între +2° şi -13° C, la 2 ore între +5° şi -4°, la 10 ore între -8 şi +3°.

Inundații în decembrie

Până în săptămâna dinaintea Crăciunului, în tot cuprinsul Ardealului, zăpada se aşternuse în strat gros şi oamenii puteau fi mulţumiţi că Moş Crăciun are anul ăsta barbă albă si e deci nădejde ca bucatele la vară să se facă din belşug. Luni dimineaţă însă, încă de pe la 7 ceasuri, mai înainte de răsăritul soarelui, în mod cu totul nenatural, termometrele diferitelor staţiuni meteorologice din Ardeal arătau temperaturi deasupra lui zero, între 3 şi 8 grade Celsius. Pentru omul prevăzător, această indicațiune trebuia să fie îngrijorătoare. Zăpada începea să se topească. O ploaie caldă şi repede, a grăbit topirea zăpezii şi cele câteva văi mari din Ardeal: Someşul, Arieşul, Mureşul şi Crişul creşteau văzând cu ochii, devenind ameninţătoare.*

Începând de miercuri, înainte de Crăciun, un val de căldură s-a lăsat în tot Ardealul şi Banatul, care a prefăcut în torente zăpada căzută în ultimul timp. Din Ardeal şl Banat vin ştiri care arată că inundaţiile au luat proporţii catastrofale. În ambele părţi populaţia, aproape înnebunită de groază, s-a refugiat în munţi, spunând că inundaţii în mijlocul iernii prevestesc sfârşitul lumii.

În regiunea Clujului, după valul de căldură, a căzut o ploaie caldă de vară, cu descărcări electrice. Localitatea Someş Sat a stat sub apă două zile. Apele Someşului au dus cu ele 20 de case şi numeroase cadavre. Din Cluj s-au trimis ajutoare grabnice. Numeroşi locuitori se refugiaseră pe acoperişurile caselor.

În oraşul Cluj au fost distruse mai multe poduri. Uzina electrică a fost inundată, astfel că o parte din oraş se află în întuneric. Patru fabrici de cherestea de lângă staţia Apahida au fost distruse.*

Numeroase sate sub apă – fabrici inundate – pagube enorme la sfârșitul lunii decembrie. Inundaţiile din nordul Ardealului continuă să facă ravagii. Someşul e revărsat pe întreaga lui întindere. În regiunea Dej, Gherla, Cluj, numeroase sate sunt inundate.

În Cluj, graţie măsurilor luate de autorităţi, s-a putut evita o catastrofă la uzina hidraulică a oraşului. În regiunea Turda, inundaţia e nemaipomenită. Arieşul alimentat de zăpezile topite în munţi a cuprins întreaga parte de jos a oraşului Turda, inundând întreg câmpul dintre Turda şi câmpia Turdei. În Turda, numeroase fabrici au fost inundate – fabricile de ciment, de sodă caustică, de sticlă de cuie şi altele mai mici. Inundaţia este atât de mare, încât Arieşul şi-a schimbat albia. Pagubele sunt enorme. Numai la fabrica de sticle, apele au luat un depozit în valoare de 5 milioane.**

Someșul umflat a inundat pământurile în doar câteva ore la Iclod, Bonțida, Jucu de Mijloc. Marginile orașului Gherla sunt complet sub apă, la fel și terenurile mai joase de la Dej.***

Dl. ministru Săveanu, care se află la Cluj, a făcut o anchetă oficială împreună cu prefectul judeţului, d. Mureşanu şi a stabilit că Someşul a făcut 17 victime: 10 morţi şi 7 dispăruţi. Patruzeci de case au fost avariate. D. Săveanu a împărţit sinistraţiilor ajutoare în valoare de 400.000 lei.*

La Dej au fost acoperite 50 hectare din Margina spre Benediug (Mănăstirea, n.r.), Cuzdrioara şi Somcutul Mic. Pagube însemnate au suferit fabrica de petrol, locuitorul Gavril Pop, moara bisericii romano-calolice, depozitul de
zdrenţe, Grigore Vadasz, abatorul oraşului etc.

La Iclodul Mare (Iclod, n.r.) au fost nimiciţi 300 stupi de albine. Pagube mari au mai fost înregistrate la Iclozel, Hășdate, Coplean, Câțcău. La Gherla și în plasa Lăpuş au fost distruse păduri şi iazuri. În plasa Ileanda Mare au fost nimicite mari cantităţi de furaje, două mori şi numeroase construcții. Au fost constatate patru victime omeneşti.**

Observațiunile meteorologice nu s-au mărginit numai la măsurarea cantității ploilor şi variaţia temperaturii, ci s-au făcut și observări cu privire la variaţiile şi schimbările florei şi faunei din împrejurimi, cutremure de pământ, relativ la mișcările atmosferei, înghețul și dezghețul lacurilor și râurilor, revărsarea răurilor și observațiuni cu privire la fenomenele optice din univers.

profesor Fâșcu Samuil, observator al stației meteorologice

Informații din Anuarul Liceului Petru Maior Gherla, 1925

* ziarul Adevărul, 29, 30, 31 decembrie 1925

** ziarul Universul 31 decembrie 1925, 2 ianuarie 1936

*** ziarul Oraiujsag, 29 decembrie 1925