ochelari gherla gama optic
locuri de munca gherla dej cluj iclod fabrica calorifere irrom
lemnul verde cofetarie gherla prajitura tort telefon
milano restaurant pensiune cazare gherla dej nima cluj sala evenimente copii joaca
service auto gherla dej cluj milano
mariflor gherla fabrica angajare locuri de munca gherla dej cluj muncitor
locuri de munca angajare gherla fabrica umerase ch industrial gestionar electrician
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj stiri pentru viata cabinet veterinar gherla medic telefon service reparatii chei auto gherla dej cluj chip inlocuire sofer angajare mariflor gherla dej cluj
escape gherla restaurant angajare ospatar bucatar curatenie dej cluj
test examen elev scoala clasa

A început Evaluarea Națională, zeci de absenți în Cluj, ce subiecte s-au dat la română și baremul de corectare

Absolvenții claselor a VIII-a din județul Cluj au susținut marți, 14 iunie 2022, proba scrisă la Limba și literatura română, în cadrul examenului de Evaluare Națională, 2022

La această probă scrisă, din totalul celor 4.816 elevi din județul Cluj înscriși în sesiunea iunie 2022, au fost prezenți 4.646 candidați. Un număr de 170 absolvenți ai claselor a VIII-a nu s-au prezentat la această probă scrisă.

Nu s-au înregistrat situații care să impună desfășurarea acestei probe cu subiecte de rezervă și nici situații de fraudă sau tentativă de fraudă.

La nivel național au fost prezenți 148.891 absolvenți ai clasei a VIII-a din totalul celor înscriși pentru susținerea acestei probe. Au absentat 6.668 de absolvenți. Pentru tentativă de fraudă au fost eliminați doi absolvenți, lucrările acestora fiind notate cu 1 (unu).

Subiectul și baremul de corectare pentru proba de Limba și literatura română 

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, şedea, cu picioarele atârnate în jos, un băieţandru de vreo şaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, şi cânta încetişor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.
― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci!
La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.
― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.
Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos. Atunci văzu că la picioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.
Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […] ― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.
Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.
― Câinele-i al tău? îl întrebă.
― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Aşa că umblăm amândoi.
Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.
Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […] Anton Lupan se ridică:
― N-ai vrea să rămâi cu noi?
― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.
― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?
― Da’ pe Negrilă îl iei?
― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.
Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu în vânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.
Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă şi pentru el, şi pentru stăpână-su.
― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?
― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.
― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.
În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […] ― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
*chei – platformă amenajată într-un port pentru încărcarea și descărcarea vapoarelor
*barcaz – ambarcațiune pescărească
*mintean – haină bărbătească scurtă

Textul 2

În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. […] Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. […] Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, […] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea… barbuni, al treilea… barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.
Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.
Întors în România, se aşeza iar la lucru […] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon […] şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată.
Cella Delavrancea, Frânturi din viața lui Delavrancea

A.
1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din magazia vasului. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Persoana responsabilă de pregătirea mesei este
a) Ismail.
b) Lupan.
c) Mihu.
d) Negrilă.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Șmil este un câine din rasa
a) barbun de Bosfor.
b) brac din Dalmația.
c) ciobănesc german.
d) lup elvețian.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Casa familiei Delavrancea se afla
a) în fața Grădinii Icoanei.
b) lângă Muzeul Național.
c) pe strada Constantinopol.
d) vizavi de Teatrul Național.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Ieremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan.
Câinele lui Mihu se joacă pe țărmul mării.
Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului.
Delavrancea călătorea la Constantinopol și la Atena, cu vaporul, atunci când avea timp.
Delavrancea a fost poreclit de ospătar „domnul Barbun”.
Pisica este trimisă să-și caute stăpânul prin oraș.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mihu, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. […] În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri.”. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că este plictisitor să vizitezi de mai multe ori un loc? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
a) bă-trâni, pri-e-te-nos.
b) bă-trâni, prie-te-nos.
c) băt-râni, pri-e-te-nos.
d) băt-râni, prie-te-nos.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:
a) „bineînțeles”, „zâmbitori”.
b) „încetișor”, „ciobănesc”.
c) „întotdeauna”, „niciodată”.
d) „tristețe”, „deocamdată”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul construcției subliniate în secvența: „Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată.” este
a) agresiv.
b) ascuțit.
c) încetișor.
d) repede.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „cam slab şi năpădit de ciulini”; „cu trup subțire şi lung”.
b) „Iar vântul îi purtă îndoiala”; Ambii au încălcat învoiala.
c) „să nu-ţi pară rău că ai venit până aici”; Rochia i-a venit bine.
d) „se simțea fericit pe mare”; „o curte mare în spatele casei”.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia”. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „lampă” să fie în cazul genitiv (1) și un enunț interogativ, în care pronumele personal „el” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (2). 6 puncte

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor.”. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
— Băiete, ________________ (a vrea, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum _______________ (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) atent, fiindcă de la capătul _________________ (stradă, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de ______ ________________ (care, genitiv) arhitectură suntem _________________ (mândru, plural, masculin).

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță.
Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Barem de evaluare și de notare

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru notarea, din textul 1, a denumirii oricăror două obiecte din magazia vasului (de exemplu: cablu/cabluri, cuie, ladă, bidon, cutie etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțurile date; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Enunțul Corect Incorect
Ieremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan – corect
Câinele lui Mihu se joacă pe țărmul mării. – corect
Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului – incorect
Delavrancea călătorea la Constantinopol și la Atena, cu vaporul, atunci când avea timp – corect
Delavrancea a fost poreclit de ospătar „domnul Barbun” – corect
Pisica este trimisă să-și caute stăpânul prin oraș. – incorect

6. Precizarea unei trăsături identificate în fragmentul dat (de exemplu: timiditatea; Mihu era sfios/neîncrezător; cu ochi negri etc.) și a mijlocului de caracterizare (de exemplu: caracterizare directă/ caracterizare indirectă etc.), ilustrat cu o secvență relevantă (de exemplu: „Băiatul sări în picioare, sfios”/„poate neîncrezător”/„în ochii băiatului, negri” etc.) 6 puncte
– precizarea oricărei trăsături a personajului – 2 puncte
– precizarea corectă a mijlocului de caracterizare – 1 punct
– ilustrarea mijlocului de caracterizare cu o secvență – 1 punct
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: prezența animalelor/ vaporul/călătoria/mediul maritim etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată prin valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată, cu sau fără citarea unei secvențe – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct

9. Asocierea fragmentului din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori morale/culturale comune (de exemplu: dragostea pentru animale/bunătatea/curiozitatea/cunoașterea/curajul etc.) 6 puncte
− identificarea unei valori în textul dat (cu sau fără precizarea felului acesteia) – 1 punct
− precizarea unui alt text literar asociat textului indicat, menționând titlul și autorul – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct

B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte

5. Selectarea, din fragmentul indicat, a oricăror trei verbe la moduri diferite, cu precizarea modului fiecăruia (de exemplu: „ar fi vrut” – condițional-optativ, „să întrebe” – conjunctiv, „socoti” – indicativ etc.) 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui verb – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb – 3 x 1 punct = 3 puncte

6. Alcătuirea unui enunț asertiv, în care substantivul comun „lampă” să fie în cazul genitiv (de exemplu: Lumina lămpii este slabă.) și a unui enunț interogativ, în care pronumele personal „el” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (de exemplu: Când vom vorbi despre el?) 6 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– utilizarea substantivului în cazul genitiv – 1 punct
– respectarea funcției sintactice indicate – 1 punct
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a fiecărui enunț – 2 x 1 punct = 2 puncte

7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată, cu precizarea felului acestora („Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat” – propoziție principală; „care trăiește mai ales în Bosfor” – propoziție subordonată atributivă) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise – 2 x 2 puncte = 4 puncte

8. Câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă a cuvintelor scrise între paranteze (aș vrea, să fii, străzii, a, căror, mândri) 6 x 1 punct = 6 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul compunerii – 12 puncte
− adecvarea conținutului la cerință (scrierea unui text în care se prezintă cea mai frumoasă întâmplare petrecută în timpul vacanței): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte
− respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, participanți, încadrare în timp și spațiu): în totalitate – 4 puncte; parțial, cu divagații – 2 puncte; lipsa tiparului narativ – 0
− includerea în compunere a secvenței descriptive: cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii și a limitei indicate (minimum 30 de cuvinte) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a descrierii, dar fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a descrierii – 0 puncte
− includerea în compunere a secvenței dialogate: cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului și a limitei indicate (minimum patru replici) – 2 puncte; cu respectarea regulilor de alcătuire a dialogului, dar fără respectarea limitei inferioare – 1 punct; fără respectarea regulilor de alcătuire a dialogului – 0 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte
– lizibilitatea 1 punct

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

***

Examenul de Evaluare Națională continuă joi, 16 iunie 2022, cu proba scrisă la Matematică, urmată vineri, 17 iunie 2022, de proba scrisă la Limba și literatura maternă. Această ultimă proba scrisă la Limba și literatura maternă va fi susținută de către 630 de elevi ( 553 elevi vor susține proba la Limba și literatura maternă maghiară, iar 77 elevi la Limba și literatura maternă germană).

Primele rezultate vor fi comunicate joi, 23 iunie 2022, până la ora 14:00, potrivit codului unic distribuit individual candidaților la prima probă scrisă, cu respectarea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal.

Contestațiile pot fi depuse în zilele de 23 iunie 2022 (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 24 iunie 2022 (în intervalul orar 8:00-12:00). Acestea pot fi depuse/transmise și prin mijloace electronice centrelor de examen. În acest caz, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/ reprezentanții legali ai acestora. Rezultatele finale vor fi afișate joi, 30 iunie 2022.

Probele scrise încep la ora 9:00, iar accesul candidaților în sălile de examen supraveghete audio-video este permis în intervalul orar 8:00 – 8:30.

Timpul efectiv de lucru pentru fiecare probă scrisă este de 120 de minute și începe după alocarea celor 15 minute dedicate completării casetei cu datele de identificare, conform prevederilor art.17 alin. (10) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Evaluare Naţională.

Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor pot folosi și creion negru.
Alte precizări importante pentru elevi, cu privire la redactarea lucrărilor scrise din cadrul examenului de Evaluare Națională, 2022, pot fi consultate pe site-ul I.Ș.J. Cluj, https://www.isjcj.ro/precizari-evaluare-nationala-cls-viii-a-legislatie-2022/.

Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Cluj pun la dispoziția celor interesați liniile TELVERDE, pentru sesizarea eventualelor nereguli din cadrul examenului de Evaluare Națională 2022_Ministerul Educației – 0800 801 100, I.Ș.J. Cluj – 0800 816 264.

fotografi video evenimente nunta botez majorat gherla dej cluj creare site web gherla dej cluj

Lasă un răspuns