hayak cafenea pub club gherla dej cluj fastfood orar program nisip balast mondial gherla materiale de constructie dej cluj telefon pret

lemne de foc vanzare gherla dej clujfeorterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj

asociatia pro vita bucurestimasaj salon gherla farcas simona dej cluj

locuri de munca gherla salon giulia coafor manichiura dej cluj

ziua maghiarilor gherla

15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni. Anul 1848 şi lupta pentru Gherla

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost sărbătorita de comunitatea din Gherla printr-un program bogat, care a marcat împlinirea a 169 de ani de la izbucnirea revoluţiei din 1848.

Duminică la amiază s-au depus coroane de flori la mormântul haiducului Rózsa Sándor de lângă Penitenciarul Gherla, unde acesta şi-a aflat sfârşitul, în 1878.

ziua maghiarilor gherla rozsa sandor

foto: Riti Jozsef Attila

Pe 15 martie, la sediul liceului cu limba de predare maghiară au avut loc mai multe programe culturale şi educative. După vernisajul expoziţiei de desene al elevilor claselor pregătitoare şi I-II au urmat două concursuri “Cine ştie, câştigă” pe teme istorice, cu elevii claselor III-IV şi V-VIII.

Dupa-amiaza, la Biserica Reformată de pe strada Dragoş Vodă s-a oficiat o slujbă religioasă, iar apoi a urmat un spectacol artistic la Casa Municipală de Cultură.

Manifestarile au fost organizate de organizaţia UDMR Gherla, Fundaţia Culturală „Téka”, Liceul cu predare în limba maghiară, cultele religioase din localitate şi Echipa de cercetaşi nr. 51 „Czetz János”.

Szekely Csaba

Gherla în Revoluţia de la 1848

In anul 1848, ridicându-se pentru drepturi politice, pentru eliberarea naţională, popoarele au aprins flacăra revoluţiei pe aproape întreg continentul european. Aceasta a zguduit din temelii Imperiul Habsburgic, stat multinaţional, care devenise centrul crizei revoluţionare din Europa.

In vara anului 1848 s-a radicalizat lupta revoluţionară în Transilvania, care, după Infrângerea revoluţiei în Moldova şi în Ţara Românească, a devenit centrul românismului. Politica promovată de guvernul maghiar, în condiţiile anexării Transilvaniei la Ungaria, a generat un veritabil război pentru drepturile naţionale. Forţele revoluţionare conduse de Avram Iancu au trebuit să lupte cu armata revoluţionară maghiară, care va reuşi, în primăvara anului 1849, să cucerească o mare parte a Transilvaniei.

In acelaşi timp, Transilvania a devenit teatru de operaţiuni pentru confruntarea armatei imperiale cu cea revoluţionară maghiară.

Armenii din Gherla au simpatizat cu idealurile revoluţiei maghiare din 1848, fiind partizanii lui L. Kossuth. Ei au organizat în oraş o puternică gardă civilă, aşteptând momentul potrivit pentru a se alătura făţiş revoluţiei.

Conducătorul revoluţiei maghiare L. Kossuth i-a încredinţat lui Grigor Simaian, deputat din Gherla, funcţia de comisar al naţionalităţilor din Transilvania, ca unuia care cunoştea bine situaţia şi aspiraţiile lor. În numele autorităţii imperiale, la 10 noiembrie 1848, locotenent colonelul Urban, comandantul Regimentului II grăniceresc, după ce a ocupat oraşul Dej, a ajuns la Gherla. El a somat oraşul să se predea, cerându-i să plătească 40.000 de florini de argint „contribuţiune de foc şi sânge pe seama trupelor imperiale, să lumineze oraşul la intrarea trupelor, să asigure hrana pentru 15.000 de soldaţi cantonaţi la Băile din Chirău (Băiţa), iar garda să predea armele şi să nimicească toate ordinele venite de la Kossuth.”

Conducerea oraşului, după scurte tratative, a capitulat în faţa copleşitoarei forţe imperiale. In aceeaşi zi, Consiliul orăşenesc a luat toate măsurile pentru predarea oraşului, realizată de o delegaţie condusă de locotenentul Severin Adler, care a reuşit să obţină reducerea sumei de despăgubire de la 40.000 la 15.000 de florini.

Comandantul Urban şi soţia sa au fost încartiruiţi in oraş, iar armata sa a fost concentrată la Băile Băiţa. ln acelaşi timp o „altă trupă românească de 2.000 de lăncieri, care veneau dinspre Câmpie” (Câmpia Transilvaniei), a fost cantonată pe şesul din partea de sus a oraşului (la marginea de est a oraşului).

In această perioadă, Clujul era în mâinile revoluţionarilor maghiari. Honvezii din Cluj, sub conducerea baronului Bardacci, îşi propun reocuparea Gherlei şi a Dejului. In drum spre Gherla, honvezii şi-au sporit armata cu câteva gărzi din satele ungureşti din jur.

deal gherla baita

Dealurile Băitei, unde in 13 noiembrie 1848 a avut loc lupta de la Gherla

La 13 noiembrie 1848, locotenent-colonelul Urban a plecat din Gherla în recunoaştere spre Cluj. Aflând că armata maghiară se apropie de Iclod, el şi-a retras „anteposturile” şi a ocupat o poziţie bună aproape de Gherla (în hotarul satului Buneşti), pregătindu-se de luptă. Honvezii s-au instalat în Băiţa şi pe dealurile din jur. După mai multe ciocniri, sub presiunea tunurilor armatei imperiale, honvezii au luat-o la fugă, urmăriţi de căpitanul Bolberetz cu escadronul său de cai uşori, care îi ajunge la Livada, „tăind mai mulţi dintre ei” (36 morţi, răniţi şi dispăruţi). Cea mai fricoasă s-a arătat garda naţională din Cluj, care s-a recules abia la Apahida.

După sosirea „trupei” lui Wardener, locotenent-colonelul Urban continuă înaintarea spre Cluj, reuşind să pună stăpânire pe acest oraş.

In 18 noiembrie 1848, o oaste maghiară de aproximativ 12.000 de oameni, condusă de comitele Alexandru Teleki şi Nicolae Katona, a ajuns în apropierea Dejului, venind dinspre Baia-Mare. După unele „scărămuşe” (hărţuieli), colonelul Fortnacher, care dispunea de două companii de cordonişti bucovineni şi o ceată de lăncieri, s-a retras la Gherla, iar Dejul a fost ocupat de oastea maghiară la 24 noiembrie 1848.

In aceeaşi zi, locotent-colonelul Urban a părăsit Clujul cu 20 de companii „pedestrime”, două escadroane „călărime” şi cinci tunuri. La 23 noiembrie 1848, Urban era la Gherla, iar în dimineaţa de 24 noiembrie, ora 5, pornea spre Dej, reuşind să elibereze oraşul. Dar, curând, generalul Bem reuşeşte să ocupe atât Dejul, cât şi Gherla.

În ziua de 31 decembrie 1848, honvezii au intrat victorioşi în Gherla, fiind primiţi cu mare bucurie de armeni.

După înfrângerea revoluţiei maghiare, în august 1849, populaţia oraşului Gherla a trăit clipe de ingrijorare. In oraş sosise ştirea că se apropie armate ruseşti dinspre Cluj. Armenii, ca foşti simpatizanţi ai revoluţiei maghiare, se aşteptau la represiuni din partea aliaţilor împăratului. Dar armatele ruseşti au trecut în ordine spre Dej, pe şoseaua de pe malul stâng al Someşului Mic, fără să intre în Gherla.

In urma reprimării revoluţiei de la 1848-1849, armenii din Gherla au trebuit să plătească despăgubiri de război cifrate la peste 400.000 de florini.”

extras din Ioan Câmpean, Victor Iulian Moldovan – Istorie, cultură şi spiritualitate în spaţiul gherlean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2007

sus(8)jos(4)
loading...

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylaborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefon

locuri de munca gherla constructii munctiroi dej cluj

Lasă un răspuns