irrom fabrica calorifere iclod fundatura locuri de munca angajare sudor stivuitorist sef schimb dej cluj
gama optic ochelari gherla magazin service dej cluj
feroterm gherla magazin centrala termica instalatii dej cluj asociatia pro vita cabinet veterinar gherla medic telefon
baita placuta bilingva kero maghiara

La intrarea în Băița s-au montat plăcuțe cu denumirea în limba maghiară a localității – VIDEO

La intrarea şi ieşirea din Băiţa, localitate componentă a municipiului Gherla, au fost amplasate tăbliţe cu denumirea în limba maghiară a localităţii.

In şedinţa consiliului local din luna iunie, consilierul UDMR  Tamas Juhos a solicitat primăriei  să aplice legea privind amplasarea tăbliţelor bilingve la Băiţa.

Recensământul din 2011 a stabilit că Băița are o populație stabilă de 381 de locuitori, dintre care 279 români și 99 etnici maghiari, reprezentând 25,98% din total.

Ca urmare, primarul Ioan Neselean a dat dispoziție ca măsura să fie pusă în aplicare. Un echipaj de la A.D.P. Gherla a montat vineri dimineață la intrarea/ieșirea din localitate tăblițe cu denumirea în limba maghiară a localității, Kérö.

baita placuta bilingva kero maghiara

Localitatea Băița a fost menționată prima dată la 1214, iar de-a lungul timpului a mai apărut în documente sub denumirile  Kerew (1293), Kyreu (1542), Keer (1551), Kereu (1553), Kere (1590), Cerere (1612). Localnicii mai foloseau pe vremuri și numele românesc „Chirău”.

Denumirea Kérö a fost folosita în perioada dualismului austro-ungar, până la 1918 și în perioada horthysta (1940-1944), când o parte din Transilvania s-a aflat sub dominație maghiară.

Băița mai este cunoscută pentru băile termale, care au mai funcționat până în anii ’90.

fotografie de arhivă – Băile Băița, la 1910

baile baita 1910 kero

In perioada guvernării PSD din 2000-2004, în urma negocierilor cu UDMR, președintele Ion Iliescu a promulgat legea care stabilea că „în localitățile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se va asigura inscripționarea denumirii localității și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

In luna mai 2017 UDMR a solicitat modificarea legii, astfel încât aceasta să se aplice în toate localitățile unde o minoritate are o pondere de cel puțin 10% din populație. Propunerea a fost respinsă după ce în mediul online au apărut reacții virulente la cerințele UDMR, iar PSD a fost acuzat ca „vinde Transilvania”. La scurt timp, UDMR Gherla a solicitat aplicarea legii privind tăblițele bilingve.

video: imagini de la montarea plăcuțelor

fotografi video evenimente nunta botez majorat gherla dej cluj

11 comentarii

  1. Super fain, puneți tăblițe în ungurește ca și în Ungaria pun tăblițe în romana . Suntem în România domnu primar nu în Ungaria. ROMÂNIA .Deci tăblițele trebuie sa fie numai și numai în romana. Ce tot ii ridicați în slavi ca ei nu dau doi bani pe romani . Ar trebui sa se știe ca în istoria Romana nu ungurii au fost aici prima data și nu a fost tara lor . Atât am de zis .Documentați-vă bine și o sa vedeți ca tara asta a aparținut romanilor și asa va fi și de acum încolo. Rușine sa va fie !!!!!!!!!!!

  2. Primarul a aflat de aceste placute din acest articol. Bag mana-n foc ca primarul nu are astfel de idei. El abia stie limba romana, si asta mai mult injurand decat vorbit coerent.

  3. Am si eu intrebare. Baita este localitate separata?…sau face parte dn municipiul Gherla?

  4. Kandia (sau cum o fi corect) in romale cum zâce mancat-aș ??? Sau numa strada Pescarilor ??? Mai bine făceau străzi în
    Băița și puneau nume de toate națiile așa de câte ori avea nevoie de câte un vot în consiliu ……

  5. Barăm cu unguri ne-am obișnuit, ca și câinele cu puricii. Să nu ajungem vremea să fie scris în arabă.

Lasă un răspuns