hayak cafenea pub club gherla dej cluj fastfood orar program taxi gherla star sova telefon dej cluj

asociatia pro vita bucurestilocuri de munca referent inspector resurse umane mariflor gherla dej cluj

nisip balast mondial gherla materiale de constructie dej cluj telefon pret

Inundaţii la Gherla şi Dej în mai 1970 – oameni sinistraţi, evacuaţi, case prăbuşite – VIDEO

Seara zilei de 12/13 mai 1970, la Gherla. In timp ce lumea se pregăteşte liniştită de culcare, se aude un vuiet: este alarma de inundaţie. Someşul se apropie de 4 metri, iar Valea Fizeşului năvăleşte în oraş. La Dej e mult mai grav: Someşul creşte şi se apropie de 9 metri.

Inundaţiile la Gherla au început din cauza ploilor abundente care au dus la creşterea nivelului apei pe cursul Fizeşului, cu 2-3 metri. Apa s-a revărsat şi a inundat cartierul cuprins între strada Mintiului şi linia C.F.R Gherla – Dej, strada Castanilor şi strada Armata Roşie (azi Liviu Rebreanu), de la bariera C.F.R. la podul Fizeşului. Someşul Mic, neoprit de diguri la acea vreme, a înghiţit parcul mare, iar apele au ajuns până la şoseaua principală.

INUNDATII IN ROMANIA

Intre 12-14 mai 1970 au căzut ploi torenţiale şi abundente în Transilvania si Maramureş şi s-au produs inundaţii catastrofale în jumătatea nord a ţării, exceptând Moldova. Intr-un interval de doar 48 de ore au căzut în estul şi nordul Transilvaniei, precum şi în Marmureş, peste 50 litri/mp, iar într-o zonă mai restrânsă, în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, peste 100 litri/mp.

In aceste zone, pe o suprafaţă de circa 50.000 km2, au căzut 2,5 miliarde metri cubi de apă, reprezentând aproape de două orî cantitatea de apă din lacul Razelm. Pe o suprafaţă mai restrânsă, de 6 000 km2, au căzut 660.000.000 metri cubi de apa.

INUNDATIILE LA GHERLA

In ziua de marţi, 12 mai 1970, la ora 22, a început să se reverse apa râului Someşul Mic. Cota apei  acestui râu a ajuns în 12 mai, ora 23, la 2,95 m, iar în ziua de 13 mai, ora 13, a atins punctul maxim de 4,45 m, măsurat la miră. Au fost inundate cartierele „Intre Ape” şi „Candia”, Piaţa Lăutarilor, strada Salciei şi şoseaua înspre Dej.

Scurgerea apelor de pe versantul situat în partea de est a oraşului a dus, în 12 mai, ora 21, la inundarea străzilor Dumbravei, Livezii, Câmpului şi Călăraşi. Apoi s-a scurs pe lângă bariera C.F.R. dinspre Dej, unde a inundat un grup de case. Documentele păstrate permit reconstituirea unor momente ale inundaţiilor din 1970, pe zile şi ore.

 inundatii 1970 gherla

foto: Gherla, capătul strazii Mintiului, spre Mintiu Gherlii

In 12 mai, în Gherla, Someşul şi valea Fizeşului ameninţau străzile Tudor Vladimirescu, Izvorului, Dumbravei, Armata Roşie, Fizeşului, Cărămizii. Intr-o oră, estul şi sud-vestul oraşului erau inundate. Populaţia aflată în pericol a fost evacuată în cele doua licee. Ofiţerii, subofiţerii şi angajaţii civili Aurel Lucaci, Vasile Rus, Ioan Chira, Dumitru Lazăr, Ilie Pop, Indrei Vaida, Alexandru Apahidean, Augustin Drulea, Gheorghe Sleam, Ana Rusu, Doina Moldovan, Maria Sălăgean au salvat de la înec sute de persoane: bătrâni, copii, mame disperate.

Geaca acelei zile. Inundate 32 case. Ajutaţi de 300 de cetăţeni, plutonierii Ioan Maier şi Gavril Revnic au evacuat 35 de familii. In acest timp, casele celor doi erau inundate. Le-au salvat câteva bunuri alţi cetăţeni. Dar cele două familii – Maier are doi copii iar Revnic patru – au rămas fără adapost.

ziarul Faclia, mai 1970

13 mai 1970

In jurul orei 9 a început inundarea CET şi CT cu apă din râul Someşul Mic, prin canalele de scurgere ale apelor pluviale ale C.P.L.

La ora 9.10 s-a sistat furnizarea energiei termice către secţiile C.P.L.-ului si Fabricii de Spirt. S-au demontat motoarele electrice ce acţionau pompele de la epurare chimică, cuva de condens, lucrare care a durat până la ora 15. S-a străpuns cablul nr. 2 de 6 KV ce alimenta Fabrica de placaj, din cauza inflitrării apei din râul Someşul Mic în canalele cu cabluri.

La ora 14.30, Fabrica de placaj a fost alirnentată cu energie electrică pentru lumină şi forţă pentru podurile rulante prin cablul nr. cablul nr. 1, cablul nr. 2 fiind izolat.

Inundaţiile din 12-13 mai au afectat activitatea intreprinderilor oraşului. In ziua de 13 mai Î.I.L. „Someşul” a lucrat numai cu 238 de muncitori, I.G.C.L. cu 280 de muncitori, iar Cooperativa „Meseriaşul” nu a lucrat cu nici un muncitor „din lipsă de curent electric, timp ploios şi inundaţii”.

Ora 18 – Şerban Mihai a evacuat din Piaţa Lăutarilor ultimele şase familii existente în pericol.

Se comunică următoarea situaţie la Comitetul Judeţean P.C.R. Cluj:

  • ora 18.30 – 500 de case inundate, 300 de persoane evacuate
  • ora 20.30 – 550 case inundate, 400 de persoane evacuate
  • ora 22.30 – 550 case inundate, 500 de persoane evacuate, din care 360 cazate
  • ora 1.30 – 550 case inundate, 502 persoane evacuate; teren inundat 400 hectare

Din Cartierul “Intre Ape” s-au evacuat 14 familii, rămânând numai familiile nepericlitate.

gherla inundatie 1970

foto: podul peste canalul morii; în faţă, strada Primăverii, acoperită de apele Someşului

14 mai 1970

Cota apelor Văii Fizeşului şi Someşului Mic era în scădere. La ora 8 se comunică la Comitetul Judeţean P.C.R. Cluj următoarele: starea apelor – 4 metri; starea timpului – înnorat;  pagube materiale – 6 case dărâmate, 6 case avariate, distruse trei garnituri de mobilă, 3 tone cereale; victime omeneşti nu sunt”.

In aceste zile, lacurile din Ţaga, Sucutard, Geaca, Cătina şi Tăul Popii au fost un mare pericol pentru satele de pe Valea Fizeşului şi oraşul Gherla, deoarece apele scurse dinspre Cămăraşul de Câmpie şi de pe versanţi au trecut peste digurile acestora cu 2,30 m. Timp de patru zile a planat pericolul ruperii digurilor lacurilor menţionate. Informaţiile care soseau de la I.A.S. Ţaga erau alarmante: sunt în pericol de rupere”. Ruperea digurilor ar fi pus în pericol satele Sucutard, Ţaga, şi Fizeş, oraşul Gherla, precum şi satele aşezate pe lângă râul Someşul Mic înspre Dej.

În 14 mai, la ora 9, s-a comunicat de la Ţaga că apele de pe lac au cunoscut o uşoară scădere, dar la scurt timp au crescut cu 10 cm. Digul lacului de la Sântejude s-a rupt, iar cel din Ţaga era periclitat.

Alimentarea oraşului: există gaz, lumină si apă; magazinele alimentare sunt aprovizionate.

Familii sinistrate: au fost cazate la Liceul „Petru Maior” 352 de persoane, iar 508 oameni la rude. 32 de mame şi 80 de copii au fost duse la căminul de copii.

preluat Dănilă Virgil, transmis  Silaşi Ioan

„Situaţie raportată la P.C.R. Cluj: starea timpului: înnorat; cota apei: 4 metri; 7 case surpate; 37 case avariate; nu s-au inregistrat victime omeneşti; 40 străzi inundate; şcoli care funcţionează: Liceul „Petru Maior”, Liceul „Ana Ipătescu”, Şcoala Generală Nr. 1 şi Şcoala Generală Nr. 2; Căminul de copii nr. 1 şi Căminul nr. 2 nu funcţionează fiind ocupate de sinistraţi; suprafaţa inundată a oraşului: 400 hectare.

inundatii 1970 apa fiartaS-au cumpărat 10 felinare de vânt, 10 litri de petrol pentru asigurarea circulaţiei pe străzile Mintiului şi Dejului.

Incepând cu ziua de 13 mai, ora 1.30 şi până în 15 mai 1970, ora 15, s-a scos apa de la epurarea chimică, cuva de condens, canalele termice şi canalele de cabluri.

In ziua de 15 mai, ora 12.30 a început punerea în funcţiune a CET- ului,  de la ora 18.30 Fabrica de Spirt a început să fie alimentată cu energie termică. Secţiile P.A.L. au fost alimentate în jurul orei 22 cu energie termică, oră de la care C.P.L. funcţionează normal.

Ca urmare a inundaţiilor şi precipitaţiilor abundente, circulaţia rutiera şi feroviară a suferit perturbări. A fost suspendată temporar circulaţia tuturor categoriilor de vehicule pe DN1C Baia Mare – Dej – Gherla – Cluj-Napoca.

Cea mai afectată de inundaţii a fost zona Dej – Gherla şi îndeosebi localităţile Fizeşu Gherlii, Mintiu Gherlii, Taga, Geaca, Corneşti, Mica, Cuzdrioara, Căşei, Câtcău, Vad, Chiuieşti, Bonţida, Iclod, Panticeu, Aluniş, Maia, Bobâlna şi altele. Apele dezlănţuite au acoperit însemnate porţiuni de şosea şi cale ferată, făcându-le impracticabile, au rupt şi au distrus parte din podurile existente pe aceste artere de circulaţie. Intre Gherla şi Dej, spre Sărăţel, circulaţia feroviară şi rutieră a fost întreruptă.

Datorită inundării şoselelor, mulţi muncitori din comunele limitrofe oraşelor Dej, Gherla, Cluj nu s-au putut prezenta la lucru, fapt ce a împiedicat desfăşurarea normală a activităţii de producţie.

ziarul Faclia, 14 mai 1990

16 mai 1970

Incepând cu ziua de 16 mai, după-masă, s-au produs alunecări de teren în satele Băiţa şi Silivaş, iar din ziua următoare au început să apară crăpături în pereţii caselor şi să se ridice pardoseala.

Datorită inflitrării apelor pluviale până la stratul de marnă al scoarţei pământului, în satele Băiţa şi Silivaş, aparţinând de oraşul Gherla şi în comuna Sic s-au produs alunecări de terenuri locuite, care s-au soldat cu distrugerea a aproximativ 50-60 de case şi de numeroase alte construcţii gospodăreşti ale unor familii ţărăneşti.

La Băiţa,  alunecarea a avut loc în partea de sat numită Fundătură şi a început în ziua de 16 mai, distrugând 3 case. In ziua de 17 mai, fenomenul de alunecare a continuat, numărul caselor dărâmate ajungând la 24.

Cetăţenii satului au sărit din primele clipe ale nenoricirii în ajutorul sinistraţilor. Ei i-au ajutat, utilizand care, căruţe, remorci ale CAP Hăşdate şi IAS Gherla, să-şi evacueze familiile şi bunurile mobile, astfel că pierderile de vieţi omeneşti au fost complet evitate.

De pe urma alunecării de teren, la Băiţa au rămas fără adapost 103 persoane. Ele au fost primite în gazdă cu multă compasiune şi înţelegere de ceilalţi cetăţeni ai satului.

ziarul Faclia, 20 mai 1970

In comuna Iclod au fost organizate echipe de intervenţie care au acţionat cu promptitudine pentru evacuarea animalelor. Cooperatorii Cenean Vasile, Coroian Nicolae, Morar Vasile, Mureşan Ioan, Valer Dobocan şi alţii au reuşit să salveze vitele cooperativei agricole, aflate în grajdurile de la Fundătura. O contribuţie preţioasă şi-au adus tractoriştii secţiei de mecanizare.

ziarul Faclia, 16 mai 1970

Nicolae Ceauşescu, preşedintele Romaniei, a vizitat la scurt timp zonele calamitate. Ajuns la Cluj, i s-au prezentat fotografii cu efectele inundaţiilor din judeţ, inclusiv cele de la Gherla şi Dej.

video: film difuzat la Telejurnal pe 16 mai 1970

17 mai 1970

Ora 4.30 — Intreprinderi care funcţionează parţial: Î.I.L. „Somesul”  – 814  – 664 salariaţi din 814; I.G.C.L. – 280 salariaţidin 400; Cooperativa „Meseriasul” – 350 salariaţi din 401. Fabrica de Spirt, cu 104 salariaţi, nu funcţiona, deoarece avea pompele inundate. C.P.L funcţiona din 15 mai, ora 22.

Ora 17.45 Lt. col. Ionescu ordonă companiei de militari (50) să rămână la Gherla şi să acţioneze unde este nevoie, inclusiv în ziva de 18 mai. Mâncarea va fi trimisă la Gherla pentru toţi militarii.

Ora 18.30 — cota apei la captare: 2,95 metri

Ora 18.50 — cetăţenii Bob Gheorghe şi Laszlo Alexandru de pe strada George Enescu nr. 6 au anunţat că li se dărâmă casa. Solicitau casă. Maroti Iuliu, chiriaş la Moncea Ana, strada Porumbeilor, nr. 10, cu soţia şi trei copii, solicitau să fie evacuaţi din cauza pericolului de dărâmare a casei. A refuzat să plece la Liceul „Petru Maior”, unde mai erau cazaţi sinistraţi.

Ora 19.50. Se comunică de la Băile Băiţa că o parte din deal a alunecat pe o suprafaţă de circa 30  de metri, cu o înalţime de 2-2,5 m. Pământul a ajuns până la unele vile. S-au evacuat bunurile materiale.

Ora 20.40 – cota apei la captare era 2,80 m.

18 mai 1970

S-a cerut de la Comandamentul Judeţean Cluj un tractor cu şenile „Stalin” pentru a trage stâlpii de înaltă tensiune rupţi la Silivaş, Orman şi Buneşti.

19 mai 1970, ora 17

Comunicat

Oraşul Gherla are 584 de case inundate, 22 de familii evacuate şi rămase fără adăpost, 13 case distruse şi 164 de case avariate. La Băiţa sunt 30 de case avariate, din care 17 distruse; 22 de familii evacuate. La Silivaş sunt 7 case avariate, din care una distrusă şi o familie a fost evacuată.

20 mai 1970

In judeţul Cluj şi-au pierdut viaţa 6 oameni. Pagubele materiale se cifrează la 230 milioane lei. Din cele 2669 locuinţe inundate, majoritatea sunt avariate, iar 323 complet distruse. Au fost afectate de inundaţii 11 obiective economice şi industriale, două şcoli generale, spitalul şi liceul din Dej.

Pagube mari s-au produs în agricultura judeţului, fiind inundate aproape 20.000 de hectare, din care 13.177 hectare teren arabil, 6.253 hectare păşuni şi fâneţe, 80 hectare cu vie, 75 hectare livezi. Culturile compromise cuprind peste 4.000 hectare cultivate cu grâu şi porumb, 695 hectare sfeclă de zahăr, 308 hectare cartofi, 428 hectare legume etc.

ziarul Faclia, 20 mai 1970

22 mai 1970, 8.30

O delegaţie de cetăţeni de pe strada Dejului, pe stânga, rândul al doilea de case, a anunţat că s-a rupt malul Someşului Mic, iar apa trece pe lângă casa a 11 cetăţeni. Doresc să se mute în altă parte.

Inundaţiile din luna mai 1970 de la Gherla au fost urmate de cele din luna iunie – viitura a II-a, care au fost determinate de aceleaşi cauze. Cota maximă a râului Someşul Mic a fost de 4,20 m, măsurată la miră. S-au produs aceleaşi fenomene ca şi la viitura I. Comandamentul orăşenesc a acţionat în aceleaşi condiţii: au fost evacuate 438 de persoane din 102 case; au fost cazate 102 persoane în şcoli şi 336 la vecini şi rudenii.

Comisia orăşenească pentru apărarea împotriva inundaţiilor, condusă de Andrei Cristea, preşedintele Consiliului Popular al Oraşului Gherla, a intrat în acţiune în momentul declanşării inundaţiilor. In cadrul acesteia au activat ca membri conducătorii unităţilor economice, ai organizaţiilor de masă şi cadre tehnice din oraş. Secretarul comisiei a fost Bozeşan Gavril, tehnician la Serviciul de organizare din cadrul Consiliului Popular al Oraşului Gherla.

Pe lângă aceştia, au intrat în acţiune, în acele momente de cumpănă, colectivele de intervenţie din întreprinderile şi instituţiile oraşului: C.P.L., Î.I.L. „Someşul”, I.G.C.L., Fabrica de Spirt, şcoli etc.

In primul rând s-a stabilit ca punct fix pentru a observa Someşul Mic, priza de captare în reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului, unde exista o miră, prin care s-a stabilit cota apelor râului. Nivelul apei a fost anunţat la fiecare jumătate de oră la sediul Comandamentului orăşenesc.

Avertizarea cetăţenilor oraşului s-a făcut prin agenţi repartizaţi pe sectoare, care au luat legătura cu deputaţii şi preşedinţii comitetelor de cetăţeni din circumscripţiile electorale. In caz de pericol iminent, cetăţenii fost avertizaţi prin clopotele bisericilor şi prin deplasarea agenţilor din casă în casă.

In timpul inundaţiilor din luna mai 1970 s-a dat o singură alarmă, în noaptea de 12/13 mai, când cotele apelor au ajuns la punctul culminant atât pe Valea Fizeşului, cât şi pe râul Someşul Mic. Serviciul operativ, compus din membrii Comandamentului şi din persoane competente ale activului acestuia, a acţionat pe baza unui program riguros. Programul de serviciu al acestui comandament pe zilele de 15-18 mai 1970:

  • 13/14 mai 1970:  orele 22-1 Filip Arghir — Papp Ştefan; orele 1 — 5 Bozeşan Gavril — Blaga Corneliu; orele 5 — 7 Silaşi Ioan — Cristea Andrei; şofer de serviciu Bitai, str. Dragoş Vodă, nr. 46
  • 15/16 mai 1970: orele 19 — 24 Văcaru Simion — Coroian Simion; orele 24 – 5 Prisecaru Gheorghe — Brătfălean Iosif; orele 5 — 8 Şeitoar Vasile — Pintea Victor
  • 16 mai 1970: orele 21 — 1 Domokos — Sommer
  • 17 mai 1970: orele 1 — 6 Bozeşan — Braicu; orele 6 — 12 Şerban Mihai — Brătfălean Iosif; orele 12 — 18 Rotaru — Coroian; orele 18 — 24 Blaga Comel — Filip
  • 18 mai 1970: orele 24 — 7 Silaşi — Balmoş

Organele judeţene au fost informate la solicitarea acestora sau din iniţiativa Comandamentului orăsenesc. Acesta a luat măsurile impuse de evoluţia evenimentelor. Prioritate s-a acordat salvării vieţii oamenilor şi apoi recuperării bunurilor. De asemenea, membrii acestuia au cercetat şi stabilit pagubele suferite de oraş, de întreprinderile şi cetăţenii acestuia.

***

Inundaţiile şi alunecările de teren din lunile mai şi iunie 1970 au produs pagube însemnate populaţiei, întreprinderilor şi oraşului Gherla.

• Pagubele suferite de populatie

Situaţia centralizatoare a pagubelor produse de inundaţiile din 12-15 mai 1970:

1. Case inundate — total 584, din care în prezent 207, case surpate şi nelocuibile 24, case grav avariate 37, case uşor avariate 124

2. Alte construcţii: grajduri 1, coteţe 37, garduri 5.700 ml

3. Pagube materiale:  mobile inundate – 93 garnituri, cărămizi distruse – 28.000 bucăţi, material lemnos – 23 mc., animale: 2 purcei, 19 familii stupi, 55 de păsări şi 47 de pui

4. Familii evacuate: 224; total membri familii – 833; cazaţi în licee şi şcoli – 104 familii cu 384 de membri; cazaţi la vecini şi rudenii – 120 familii cu 449 de membri

5. Familii rămase fără locuinţă – 12

Pagubele constatate la 34 de cetăţeni de pe străzile Gării, Dumbravei (pe porţiunea dinstre strada Izvorului şi strada Armata Roşie), Armata Roşie (de la bariera C.F.R. la podul Fizeşului), Castanilor, Fundătura Dealului şi Fizeşului au constat în pardoseala distrusă, camere inundate, mobilă distrusă, garduri distruse, soclu distrus, afectarea fundaţiei, fisuri în pereţii caselor, casă avariată etc.

Alunecările de teren, determinate de infiltrarea masivă de apă, au afectat 18 case, 17 din satul Băiţa şi o casă din satul Silivaş.

• Pagube suferite de intreprinderile din Gherla

– C.P.L. — 34.000 lei – stricăciuni la utilaje, materii prime şi produse finite — 218.500 lei

– Î.I.L. „Someşul” — 121.700 lei  – avarii grave la utilaje, materii prime şi produse

– I.G.C.L. — 82.000 lei – stricăciuni la Staţia de epurare, la digul de la Staţia de captare — conducte şi trei imobile aflate in administraţia I.G.C.L.

– Coop. „Meseriaşul” — 17.749 lei – materii prime şi produse finite la Atelierul de tăbăcărie din Candia

– Coop. Orăşenească de Consum — 60.977 lei  – mărfuri sau ambalaje distruse total sau parţial

– Grupul 2 Construcţii Turda — Şantierul Dej — 31.888 lei – materiale de consum depozitate pe şantier

– IRIC — 14 ml gard prefabricate, 2.800 lei

– IAPCOOP — obiecte de inventar, produse finite – 12.000 lei

Total general pagube: 547.614 lei

• Pagubele suferite de C.A.P. Hăşdate cu ocazia primei viituri:
1. Fâneţe – 28 ha

2. Arabil, din care însămânţat – cu diferite culturi 49,91 ha; cu legume şi zarzavat 9 ha; pregătite pentru însămânţat porumb 18,30 ha

3. Ovine – 18 bucăţi

La membrii C.A.P. — teren arabil 14,70 ha

• Pagubele suferite de I.A.S. Gherla cu ocazia inundatiilor (viitura I):

1. Total teren inundat şi alunecări de teren – 290 ha – 624.000 lei

Din care:

– fâneţe naturale – 33 ha – 33.000 lei

– arabil – 257 ha 591.000 lei, din care însămânţat cu legume şi zarzavaturi (distruse parţial) – 109 ha – 391.000 lei; alte culturi plus 10 ha alunecări (distruse parţial) – 148 ha – 200.000 lei

Alte pagube: amenajări speciale, teren irigat – 115.000 lei; construcţii adăposturi 1 buc. – 2.000 lei; utilaje agregat aspersiune 1 buc. – 4.000 lei; mijloace circulante – 1.000 lei; evacuarea animalelor – 28.000 lei; total general: 774.000 lei

• Pagubele suferite de Băile Băiţa

– construcţii – 19.119 lei; mobilier – 4.000 lei; zone verzi 2.000 lei

La Băile Băiţa nu se puteau folosi nici camerele de lângă bufet, în număr de trei, restul nu puteau fi folosite, deoarece parchetul şi mobilierul erau distruse.

• Situaţia alunecărilor de teren

Total oraş – 46 ha, din care la C.A.P. — 30 ha, membrii cooperatori — 6 ha, I.A.S. – 10 ha

Total CAP, fără membri: 30 ha, din care: arabil 3 ha, fâneţe 4,2 ha, păduri 22 ha, livezi 0,8 ha

• Situaţia pagubelor suferite de Consiliul Popular al Oraşului Gherla

– 21 de străzi în lungime de 9,3 km din cartierele Mintiului, IRTA, Fizeşului, Dejului, Candia, Intre Ape etc.

– podeţe – 9 bucăţi, pe o lungime de 72 ml, cu deschidere de 2 m;

– alte pagube: 30.000 de bucăţi de diferite specii de plante; 100 de bucăţi de rame de răsadnite; 20 de bucăţi bănci tip parc; 8.000 de bucăţi de arbori şi trandafiri şi 20 ml de gard deprefabricate.

Pagube produse de inundaţiile din luna iunie 1970 – viitura a II-a: la C.A.P. Hăşdate — pagube în valoare de 4.000 de lei la semănăturile inundate, la I.A.S. — pagube în valoare de 733.000 de lei; la alte unităţi din oraş nu s-au semnalat pagube.

Organele locale de stat au aprobat demolarea a 39 case de locuit din perimetrul oraşului avariate foarte grav de inundaţiile din lunile mai şi iunie 1970.

Inundaţiile din noaptea de 12 spre 13 mai 1970 au determinat Comandamentul orăşenesc să acţioneze cu promptitudine şi calm pentru a gestiona cât mai bine situaţia creată, deoarece populaţia oraşului era într-o stare alarmantă, de disperare şi nesiguranţă. Conform planului întocmit pentru asemenea situaţii s-a stabilit ordinea priorităţilor: salvarea oamenilor, a animalelor şi a bunurilor materiale.

Preşedintele Comandamentului orăşenesc, Andrei Cristea, a apelat la conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor din Gherla pentru realizarea priorităţilor stabilite. Au răspuns cu promptitudine conducerile şi salariaţii de la C.P.L., Î.I.L. „Someşul”, I.G.C.L., Cooperativa “Meseriaşul”, Fabrica de Spirt, Penitenciarul, I.R.I.C., Autocoloana I.R.T.A., profesorii şi elevii şcolilor din oraş. De asemenea, acţiunile Comandamentului orăşenesc au fost sprijinite în zilele de 12-18 mai 1970 de o unitate militară compusă din 50 de soldaţi şi ofiţeri, precum şi de un grup de pompieri militari (24 soldaţi şi 2 ofiţeri).

In ziua de 13 mai, conducătorii întreprinderilor din oraş au trimis echipe şi autovehicule pentru evacuarea şi ajutorarea sinistraţilor. Militarii au ajutat la îndepărtarea (scurgerea) apei din cartiere: 18 militari au acţionat la D.C.A., 10 militari au acţionat în cartierul „Intre Ape”.

Muncitorii au participat la curăţarea interiorului întreprinderilor şi pregătirea condiţiilor  pentru reluarea procesului de producţie. La „Someşul” au participat 700 de muncitori, la C.P.L. 1.400 de muncitori, la Cooperativa „Meseriaşul” 300 de muncitori şi la Fabrica de Spirt 30 de muncitori.

In parcul mare au acţionat 10 militari pentru montarea gardului din prefabricate şi s-au folosit  trei maşini, fiecare cu câte patru militari. In cartierul „Parc” au acţionat 8 militari şi 100 cetăţeni pentru a deschide o rigolă în lungime de 400 ml pentru scurgerea apei şi pentru a curăţa canalul, acoperit cu nămol, în lungime de 100 m. In acelaşi timp, 91 de persoane au participat la evacuarea a 94 de case dărâmate, 19 garduri şi două bucătării.

Până în 15 mai au fost evacuate datorită inundaţiilor 224 de familii, cu 833 de membri: 104 familii au fost cazate în cele două licee  – în Liceul „Petru Maior” 352 de persoane şi 120 de familii la vecini şi rudenii. La acestea se mai adaugă 20 de familii care au fost evacuate datorită alunecărilor de teren din satele Băiţa şi Silivaş, cu 78 de persoane. In total au fost evacuate 244 de familii, cu 911 persoane. Copiii sub 2 ani cu mamele lor au fost cazaţi la cele două grădiniţe cu orar normal.

S-au remarcat în acţiunile de evacuare a familiilor sinistrate şi a bunurilor acestora, precum şi pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din luna mai 1970, militarii Companiei de pompieri din Cluj (maior Eugen Ghilerdea) şi ai Companiei din Turda (lt. major Iosif Butnariu). In acele zile de luptă cu furia apelor s-au evidenţiat în mod deosebit sergentul Strinu Constantin, soldaţii Vlaicu Vasile, Tămaş Iuliu, Chiontos Dezideriu, Bădău Ioan, Neciu Traian şi caporalul Lupu Nicolae.

In satul Băiţa, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Oraşului Gherla a dat teren pentru construcţii de locuinţe la 24 de familii din 26 sinistrate, iar 220 de muncitori au ajutat la demolarea vechilor locuinţe şi anexe. Satului Băiţa i-au fost repartizate trei corturi din cele cinci primite din S.U.A.

In Gherla au fost refăcute 191 de case avariate, rămânând fără adăpost 53 de familii cu 193 de persoane.

Pentru ajutorarea familiilor sinistrate din Gherla, afectate de inundaţiile din luna mai 1970, Comisia orăşenească a efectuat cheltuieli cu hrana evacuaţilor, cazare, convorbiri telefonice, transport, carburanţi şi lubrifianţi, unelte de întreţinere, evacuări ape, materiale de construcţii şi alte cheltuieli gospodăreşti în valoare totală de 70.955 lei.

Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Oraşului Gherla a acordat ajutoare familiilor sinistrate pentru construcţii de locuinţe, reparaţia dependinţelor avariate, refacerea anexelor gospodăreşti şi refacerea drumurilor.

Sinistraţii din Gherla, Băiţa şi Silivaş au fost ajutaţi de salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din Gherla, de locuitorii comunelor din împrejurimile Gherlei, care au donat sume de bani:

  • Grădiniţa cu orar redus nr. 1 330 lei
  • Grădiniţa cu orar redus nr. 2 123 lei
  • Grădiniţa cu orar redus nr. 3 112 lei
  • Grădiniţa cu orar redus nr. 4 150 lei
  • Grădiniţa cu orar normal nr. 1 597 lei
  • Grădiniţa cu orar normal nr. 2 567 lei
  • Casa de copii preşcolari 1.057 lei
  • CEC Gherla 490 lei
  • Casa Pionierilor Gherla 210 lei
  • Şcoala Generală cu clasele I-IV Baita 183 lei
  • Şcoala Generală Nr. l Gherla – 2.220 lei
  • Şcoala Generală Nr. 2 Gherla – 2.090 lei
  • Liceul „Ana Ipătescu” Gherla – 5.039 lei
  • Liceul „Petru Maior” Gherla – 2.850 lei
  • Casa Orăşeneascã de Cultură – 575 lei
  • Cooperativa de Credit – 244 lei
  • Cooperativa „Infrătirea” – 244 lei
  • Spitalul Unificat Gherla – 8.632 lei
  • Banca Agricolă – 1.190 lei
  • I.I.L. „Someşul” Gherla – 310.000 lei – până la sfârşitul anului 1970
  • Fabrica de Spirt Gherla – 12.237 – pe lunile iunie, iulie şi august
  • Penitenciarul Gherla şi Fabrica de Mobilă 12.900 lei
  • Organizaţia U.T.C. Liceul „Ana Ipătescu” 1.500 lei
  • Comuna Corneşti 5.849 lei
  • Comuna Mintiu Gherlii 378 lei
  • Comuna Buza – membrii C.A.P. 1.955 lei
  • Cooperativa Ţaga – 13.884 lei – până la sfârşitul anului 1970
  • I.A.S. Năsal 21.832 lei – până la sfârşitul anului 1970
  • P.T.T.R. Ţaga – 3.440 lei – până la sfârşitul anului 1970
  • Geaca – Consiliul Popular, Şcoala Generală clasele I-VIII, Cooperativa de Consum – 38.280 lei până la sfârşitul anului 1970
  • Cadre Mintiu Gherlii 1.779 lei
  • Persoane particulare 885 lei
  • Total: 451.822 lei

Nu au fost disponibile informaţii despre donaţiile făcute de următoarele întreprinderi şi instituţii din oraş, care s-au angajat să-i sprijine pe sinistraţi: C.P.L., I.G.C.L., Coop. „Meseriaşul”, I.R.I.C., Uzina Electrică, P.T.T.R., D.C.A., Cooperaţie, Cămin Pensionari, Moara Steaua, Miliţie, Consiliul Popular Gherla, I.R.T.A., I.C.L., Fitosanitar, Combustibil, C.F.R., C.A.P. Hăşdate, Atelierul Mecanic C.A.P., T.R.C.C., Baza de Recepţie şi Panificaţie.

Penitenciarul Gherla s-a mai angajat să lucreze într-0 zi de duminică, iar suma de 10.000 lei ce revenea salariaţilor să fie vărsată în contul sinistraţilor; să efectueze 10 dormeze de două persoane, în total 10.330 lei şi să efectueze munci patriotice în valoare de 23.700 lei (5 garnituri de binale, care să fie puse la dispoziţia Consiliului Popular Orăşenesc, repararea gardului ce înconjoară stadionul, canalizări etc.)

Colectivul de muncă de la I.G.C.L. s-a angajat să sprijine populaţia sinistrată, contribuind în fiecare lună, până la sfârşitul anului, cu o zi din salariu, precum şi să lucreze în prima duminică din fiecare lună la recuperarea pierderilor suferite în perioada inundaţiilor.

Pentru sprijinirea sinistraţilor din Gherla, locuitorii comunei Buza au donat 23 kg. caş de oaie, 30 kg. slănină, 1560 kg. porumb, 1530 bucăţi de ouă, 62 de păsări, 75 kg. grâu, 26 kg cartofi. C.A.P. Buza a donat 5.000 kg grâu.

O situaţie centralizată a donaţiilor pentru sinistraţi, din 27 mai 1970, cuprinde următoarele produse: grâu – 8977 kg, porumb – 22.076 kg, făină porumb – 1117 kg, făină grâu – 1230 kg, cartofi – 5498 kg, fasole – 661 kg, brânză – 302 kg, caş – 603 kg, ouă – 31.840 bucăţi, slănină – 1979 kg, îmbrăcăminte şi încălţăminte bărbaţi – 2899 bucăţi, îmbrăcăminte şi încălţăminte femei – 4902 bucăţi, îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii – 6013 bucăţi, cazarmament ~ 4741 bucăţi. La acestea se mai adăugau cantităţi însemnate de untură, ceapă, ulei, conserve, mere, gem, zahăr, morcovi, pâine, orez. În zilele care au urmat, cantităţile menţionate au sporit.

Colectivul I.I.S. Metalul Roşu Cluj a donat diferite obiecte pentru sprijinirea sinistraţilor: maieuri, fulare, pantaloni lungi, haine, pantofi, costume, rochi’e etc., în total 1707 bucăţi, din care 458 bucăţi pentru femei, 419 bucăţi pentru bărbaţi şi 937 bucăţi pentru copii. Judeţul Dâmboviţa a trimis opt camioane cu ajutoare pentru sinistraţii din Gherla.

Sinistraţii din Gherla, împărţiţi în două grupe, în funcţie de pagubele suferite de pe urma inundaţiilor, au primit ajutoare în bani, îmbrăcăminte şi alimente. Alimente au primit 75 de familii, iar haine 99 de familii din Piaţa Lăutarilor şi străzile Gheorghe Şincai, Porumbeilor, George Coşbuc, Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu, Cetăţii, Crinului, Liliacului, Someşului, Dejului, Emil Racoviţă, Gura Văii, Gării, Armata Roşie, Castanilor, Primăverii, Alexandru Vlahuţă, Parcului, Mintiului, Gârlei, George Enescu, Pajiştei, Nouă şi Călăraşi.

Ajutoarele în bani au fost distribuite astfel:

  • sinistraţii din grupa I: 24 de familii au primit 11.500 lei, 30 de copii au primit 3.000 lei
  • sinistraţii din grupa a II-a: 19 familii au primit 5.700 lei, 14 copii au primit 1.400 lei

Total general: 43 de familii şi 44 de copii au primit 21.600 lei.

Inundaţiile din lunile mai şi iunie 1970 au afectat puternic oraşul Gherla şi populaţia acestuia. Pierderile materiale au fost însemnate, motiv pentru care Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Oraşului Gherla şi Comisia de apărare împotriva inundaţiilor a propus organelor judeţene să ia următoarele măsuri:

1. Consolidarea şi îndiguirea malului râului Someşul Mic, partea dinspre oraş, porţiunea de la podul de fier al C.F.R. din Hăşdate, până la Valea Fizeşului, în aval.
2. Curăţarea şi îndiguirea Văii Fizeşului, de la podul înspre Nicula şi până la vărsarea în râul Someşul Mic.

Inundaţiile din 1976 au determinat Consiliul Judeţean Cluj, Oficiul Îmbunătăţiri Funciare, să facă demersurile legale pentru construirea digului de pe malul râului Someşul Mic, partea dinspre oraş, porţiunea de la podul de fier al C.F.R. din Hăşdate, până la Valea Fizeşului, în aval. Lucrarea a fost aprobată prin Decretul Prezidenţial nr. 175, semnat de Nicolae Ceauşescu la 22 iunie 1977:

Art. 10. În scopul realizării lucrării «Apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Gherla, judeţul Cluj», se expropriază şi trec în proprietatea statului, dându-se în administrarea directă a Consiliului Naţional al Apelor, terenurile în suprafaţă de 18.705 mp, situate în judeţul Cluj, identificate potrivit planurilor de situaţie nr. 31-36 […].

Pentru construirea digului au fost expropriaţi 38 de proprietari, din care unul din Mintiu Gherlii şi 37 din Gherla, domiciliaţi pe străzile Grădinarilor, Gârlei, Parcului, Maior Stratanovici, Crinului, Abatorului, Luntraşilor, Salciei şi Dejului.

Cu ocazia construirii digului au fost scoşi din producţia agricolă 131.375 mp, din care 115.790 mp definitiv, iar 15.585 mp până la 30 septembrie 1979 (în Gherla – 76.440 mp arabil şi 7.135 mp fâneţe; în Mintiu Gherlii – 47.800 mp.)

Case pentru sinistraţi

Planul de construcţii locuinţe din fondurile statului a fost suplimentat la Gherla cu 80 de apartamente. Peste 30 de familii au acceptat ca în locul caselor personale distruse să primească apartamente în bloc, care au devenit proprietate personală.

Familia lui Teodor Szabo, muncitor la Combinatul de industrializare a lemnului, a primit un apartament cu trei camere. “Mulţumim pentru ajutorul dat. Atunci, în acele zile şi nopţi groază, militarii armatei noastre ne-au salvat viaţa. Acum suntem ajutaţi să ne refacem căminele, să ne regăsim liniştea, siguranţa zilei de azi şi de mâine”.

In acelaşi bloc s-a mutat şi văduva Elza Şindelaru. „Am avut o căsuţă modestă, a fost distrusă. Sunt bucuroasă că am primit acest apartament. Vă închipuiţi ce înseamnă peutru o fcmeie modestă şi necăjită, mamă a patru copii, să mă bucur de un asemenea ajutor”.

“Eu am stat cu chirie într-o casă particulară”, spune Iuliu Maroti, muncitor la Combinatul de industrializare a lemnului. “Acum am primit un apartament de două camere. Nu voi uita acest ajutor, pe care îl voi răsplăti prin muncă”.

Alte două blocuri, cu 40 de apartamente, erau în stadiul de construcţie, iar două noi blocuri trebuiau terminate spre sfârşitul anului. Toate construite din fondurile statului.

Statul a alocat cetăţenilor Gherlei care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor 637.200 de lei. Au fost distribuite mari cantităţi de materiale la preţuri reduse: 34 tone de ciment, 32.000 ţigle, 86 tone var, 362.000 cărămizi şi altele.

Concomitent cu construcţia de locuinţe, s-a desfăşurat o vastă activitate pentru ştergerea urmelor lăsate de cele două viituri. Au fost refăcute 27 de străzi şi parcul oraşului, au fost consolidate digurile de la Canalul Morii. Peste tot s-a lucrat intens pentru ştergerea cât mai grabnică a urmelor lăsate de puhoaie.

INDUNDATII CATASTROFALE LA DEJ

• Viitura 1: 12 mai 1970. Un fir de apă de cîteva palme adincime, nebăgat în seamă, Salca, umflat peste noapte de ploi torenţiale, după ce rupe câteva poduri podeţe, după ce sfărâmă digul aşezat în cale, pătrunde vijelios în oraş. Inundă peste 30 de străzi şi numeroase întreprinderi şi instituţii. Oraşul intră în alertă. Populaţia, gărzile patriotice, armata aşează cel mai puternic zid în faţa apei, zidul viu ai oamenilor.

• Viitura a 2-a: 13 mai. Oamenii sînt treziti de staţiile de alarmă ale autoamfibiiIor. „Atentie! Se revarsă Someşul! Evacuaţi locuinţele!”. Viitura Someşului atinge proporţii nemaiîntâlnite. Cotele apelor: 9 metri! În două ore, partea centrală a oraşului se află sub apă.

inundatii dej 1970

• Viitura a 3-a: 28 mai. Viaţa oraşului, în linii mari, a revenit la normal, întreprinderile şi instituţiile şi-au reluat activitatea. Pe străzi si în parcuri au apărut flori… şi din nou, glasul neliniştitor al sirenelor: “Atentiune, cetăţeni! Se revarsă Salca!”. Apa a năvălit pe la miezul noptii cu o viteză năprasnică. Străzi, subsoluri inundate. In 45 de minute a atins cota maximă de doi metri! Dar oamenii erau pregătiti de luptă. De astă dată, datorită măsurilor luate, nici o unitate econornică n-a suferit pagube.

• Viitura a 4-a: 10 iunie. Salca se umflă iarăşi, forţează digul şi intră în oraş, sub forma unui torent. Alte zeci de case sunt „spălate”. Alte ore de luptă pentru a limita la maximum pierderile.

• Viitura a 5-a: 11 iunie. Salca răbufneşte cu o forţă sălbatică de două ori: dimineaţa şi seara.

• Viitura a 6-a: 11 spre 12 iunie. De astă dată atacă Someşul! Asediază oraşul, devenit cetate. Sunt din nou inundate 23 de străzi 160 de case, spitalul, liceul, policlinica C.F.R., complexul alimentar, tipografia. Dar se rezistă eroic.

Intre 12 mai şi 12 iunie, în 30 de zie, Dejul a fost de şase ori asaltat de şase alerte, şase izbituri.

surse: Ioan Câmpean, Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011; Dramatism, eroism, solidaritate, optimism – Editura Politică, Bucureşti, 1971; ziarul Faclia, mai 1970; imagini arhiva video TVR

 

sus(9)jos(0)
loading...

apartament vanzare nou bloc gherla dej cluj pret telefon serestelylocuri de munca gherla iclod fundatura angajare ferma salariu

laborator analize medicale medicina muncii oftalmologie permis auto dej cluj telefonapartament vanzare bloc gherla dej cluj telefon

Lasă un răspuns